Acasă | LOCALITĂȚILE CĂLĂRĂȘENE, REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE | Raid: Vâlcelele, Dor Mărunt, Grădiștea, Independența, Ștefan Vodă, Dichiseni, Jegălia, Modelu

Raid: Vâlcelele, Dor Mărunt, Grădiștea, Independența, Ștefan Vodă, Dichiseni, Jegălia, Modelu

image_pdfimage_print

Vâlcelele: Evaluări la noile proiecte

Edilul comunei Vâlcelele, Gabriel Oroianu, afirmă că prioritatea mandatului lui a constat în derularea de proiecte finanțate din fonduri externe. Gabriel Oroianu se află la primul mandat de primar. S-a depus un proiect pe submăsura 7.2 – infrastructura rurală, însemnând modernizare drumuri în localitățile Vâlcelele și Floroaica. Proiectul este depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, valoarea acestuia fiind de 1 milion de euro. Cu acești bani se pot moderniza drumuri în lungime totală de 4,8 kilometri. Șansele să fie accesat proiectul, estimează Gabriel Oroianu, înseamnă 70-80 la sută, la acest moment. Proiectul a fost depus în noiembrie 2015, iar evaluarea durează 3 luni. Se așteaptă, la acest moment, primirea unui răspuns de la această agenție. S-a terminat exercițiul de finanțare de proiecte derulat în perioada 2007 – 2013, iar acum se derulează evaluări la noile proiecte depuse.

Drum modern Vâlcelele – Bogdana

La Vâlcelele, există finanțare pentru drumul comunal care leagă localitățile Vâlcelele și Dragoș Vodă. Nu s-a reușit începerea lucrărilor. Sunt bani pentru proiectare, s-a derulat licitația, s-a obținut autorizația de construcție, s-a semnat și contractul de realizare a lucrării, pe valoarea integrală a proiectului. Fiind sfârșit de an și condiții meteorologice improprii, nu s-au demarat lucrările de reabilitare a drumului în cauză. Finanțarea se asigură prin prezentarea regulată a situațiilor de lucrări, banii urmând să fie decontați prin Ministerul Dezvoltării. Oroianu vrea să se asigure că bugetul pe anul în curs cuprinde și finanțarea unor astfel de lucrări. Lungimea drumului în cauză este de 8 kilometri, din care partea administrației din Vâlcelele este de 4,8 kilometri. Drmul leagă centru satului Vâlcelele cu Dragoș Vodă, prin satul Bogdana.

Acces facil către halta CFR

Drumul asigură accesul utilajelor agricole pe terenurile situate în vestul localității, plus că se asigură un acces mai rapid către DN3A. Se scurtează astfel distanța dintre Vâlcelele și drumul național cu 15 kilometri, dar se asigură și un acces mai simplu către halta CFR, prin stația de la Bogdana. La acest moment, s-a discutat deja și s-a și luat decizia pentru a se mai depune un proiect pe măsura 125 – drum de acces la exploatațiile agricole. Un astfel de drum a fost deja amenajat, valoarea acestuia fiind de 1 milion de euro. Accesarea acestor fonduri s-a făcut de fosta administrație locală. Se urmărește și construirea unei săli de sport, proiectul este declarat eligibil și se află depus la Compania Națională de Investiții, un răspuns privind finanțarea acestuia urmând să fie dat extrem de curând. În comună, sunt 200 de elevi. Gabriel Oroianu ne spune că nu este vorba de o sală de competiții, ci de una de sport. Nu existăă estimări financiare.
Urmează să se modernizeze și căminul cultural din localitate. Astea sunt prioritățile edilului Gabriel Oroianu pentru prima parte din acest an. Acesta afirmă că se poate prezenta cu o listă substanțială de realizări la noile alegeri locale, programate să se deruleze la jumătatea acestui an. Oroianu afirmă că are de ce să aspire la un nou mandat de primar.

Dor Mărunt: Deficinețe la apă

Ion Iacomi, edilul din Dor Mărunt, începe noul an 2016 cu dorința de finaliza proiectele începute în ultima perioadă. La rețeaua de apă, care nu a funcționat până acum, s-au constatat deficiențe uriașe, datorate modului de captare a apei, din puțuri forate la mare adâncime, apa fiind sulfuroasă. S-au proiectat puțuri de captare la adâncimea de peste 150 de metri, în condițiile în care acestea ar fi trebuit să aibă o adâncime de 80 de metri. La acest moment, s-a finalizat montarea contoarelor pentru gospodăriile care beneficiază de sistemul de alimentare cu apă, fiind vorba de 183 de branșamente. În plus, s-au constatat și greșeli de proiectare, omițându-se includerea generatorului electric, fapt care a dus la neavizarea proiectului de către reprezentanții ISU. Aceste echipamente au fost deja achiziționate, iar într-o perioadă extrem de scurtă urmează să se foreze un puț la o adâncime optimă, în funcție și de soluția dată de proiectant, dar și pentru ca apa să se încadreze în parametrii de calitate. Se urmărește și extinderea rețelei de apă, care înseamnă 66 de kilometri liniari. Valoarea acestei investiții este de aproximativ 2 milioane de euro.

Asfalt pe străzi

S-au demarat procedurile de achiziție pentru proiectul de asfaltare pe un traseu de 3,5 kilometri, în satul Dor Mărunt, pe un număr de 4 străzi, valoarea acestuia fiind de 1 milion de euro. Ion Iacomi, primarul acestei comune, speră că, în cazul în care va avea loc licitația în maxim o lună de zile, se vor putea demara lucrările la începutul lunii martie. Se urmărește reabilitarea drumurilor principale din satul Dor Mărunt, legându-se halta CFR cu biserica și cu morile din localitate, dar se și facilitează accesul spre dispensarul uman. Deja există finanțarea, a fost plătită proiectarea acestei lucrări, acum urmează să se deruleze procesul de achiziție. În comună, s-a asfaltat drumul dintre satele Înfrățirea și Dor Mărunt, fiind vorba de un drum cu o lungime de 4,8 kilometri, cu finanțare venită de la Consiliul Județean Călărași și ca urmare a demersurilor întreprinse de primar. E un drum important câtă vreme se asigură fluidizarea traficului pentru navetiștii din satul Înfrățirea. În plus, în Înfrățirea sunt și elevi care se deplasează la școlile comunale. La Înfrățirea, școala locală funcționează doar cu două grupe de preșcolari. Școala din acest sat se păstrează în condiții optime, a fost recent văruită, iar acoperișul a fost reparat. Restul clădirii este în stare de conservare.

Centrale la școli

În toamna anului 2015, s-au pus în funcțiune 3 centrale termice, tot în interiorul unităților de învățământ. Centralele termice sunt branșate la rețeaua de gaz metan, iar valoarea totală a investiției a fost de 85.000 lei. Una dintre școli a fost dotată cu toată instalația aferentă, câtă vreme aceasta nu avea sisteme de încălzire. La Dor Mărunt, rețeaua de gaz metan are o lungime de 14 kilometri, iar în cursul acestui an se speră că și alte două școli din comună, cele mai mari, să fie branșate la acest sistem. Prin bugetul local, însă, se derulează alte investiții. Mare parte din sume se duc în investiții legate de sistemul de iluminat public. Se intenționează ca acesta să fie modernizat și eficientizat, prin montarea de lămpi cu LED. Aceste lămpi sunt extrem de economicoase, cu o durată de viață îndelungată. În plus, există garanții de 5 ani date de constructor. Ion Iacomi speră să reușească și asfaltarea altor drumuri sătești, în lungime totală de 1,5 kilometri, tot cu fonduri provenind din bugetul local. Este vorba de drumuri în satele Dor Mărunt și Dâlga.

Grădiștea: Bani numai către proiecte

Constantin Corbu, primarul comunri Grădiștea, spune că, deși în acest moment este o perioadă de precampanie electorală, nu are de gând să cheltuiască sume din bugetul local pentru investiții doar de ochii lumii. Afirmă că este conștient că locuitorii acestei comune au fost învățați deja cu un anumit ritm al lucrărilor edilitar-gospodărești. “Învățându-i că fac, voi direcționa banii numai către proiecte, este o convingere totală a mea că având proiecte te poți sui în orice mașină cu bani”. Exemplifică în acest sens sumele avute la dispoziție prin bugetul național, prin bugetul județean sau cel care se derulează prin fonduri europene. “Condiția de bază este să ai proiecte. La acest moment, se lucrează după principiul primul venit, primul servit. Sunt baloane de bani, nu vor fi la infinit, iar dacă auzi că sunt bani pe nu știu ce capitole, nu poți să te-apuci de-atunci să faci actele premergătoare, pentru că nu mai apuci să te sui în mașina cu bani”. Corbu afirmă că derulează, în continuare, obiectivele principale ale comunei, asta însemnând, în primul rând, asfaltarea drumurilor sătești.

Milioane de euro pentru străzi

Asfaltarea se derulează deja, la dispoziția comunei Grădiștea mai fiind pusă suma de 8,4 milioane de lei, însemnând 1,86 milioane euro, din care s-a cheltuit suma de 200.000 euro, mai precis 11 la sută din valoarea contractului de finanțare pe această sumă, proiectul fiind în derulare, cu termen de finalizare 2016. La acest moment, există în bugetul național prevăzută o sumă de 3 miliarde de lei noi, bani care vor ajunge la comunele care derulează proiecte de asfaltare locală. La baza acestei investiții a stat un proiect făcut în anul 2013, depus inițial la Ministerul Dezvoltării. Primarul Constantin Corbu afirmă că nu a fost acceptat la finanțare din considerente politice. “Din fericire, s-a desființat acea comisie de evaluare și s-a mers pe urmă direct la Minsiterul Dezvoltării”. Suma cheltuită până acum înseamnă 780 metri de asflat, pe zona fostei cooperative agricole de producție – stadion – cimitir – biserică. În afară de asfaltare, s-au mai făcut și 2,4 kilometri strat de fond al drumului, adică 45 cm balast și piatră. Urmează să fie așternut și stratul de asfalt când condițiile meteorologice vor permite acest lucru. Comuna Grădiștea însumează 51 de kilometri de străzi interioare.

Drum agricol pentru fermieri

Se vor derula, ulterior, activități de decopertare, umplere cu strat de balastru, piatră și în final cu stratul de asflat. Suma totală de 2 milioane de euro, avută la dispoziție de Primăria comunei Grădiștea, va însemna, în final, reabilitarea a 7,8 kilometri de străzi. Înseamnă drumuri cu o lățime de 4-5 metri, asfaltate, șanțuri din beton sau șanțuri din pământ, depinde de zonă, dar și acostament de 50 centimetri, stânga-dreapta. Se amenajează străzile importante ale comunei, cele care leagă obiectivele publice, chiar dacă acestea, în marea lor majoritate, se află pe drumul național, dar sunt și drumuri circulate în interior. Nu se vor amenaja drumuri la marginea satului, asfaltate, între două străzi neasfaltate. S-a căutat o logică. Acum, pe noul Program Național de Dezvoltare Locală, se lucrează la proiecte tot pentru amenajarea drumurilor, inclusiv unul agricol, pentru a se putea intra în profunzimea câmpurilor. Un alt proiect prevede aducerea apei la standarde impuse de normele naționale, dar și construirea unei stații de pompare în satul Rasa, unde alimentarea cu apă se face prin presiune gravitațională, dar și construirea de stație de epurare și canalizare pe o porțiune din satul Grădiștea.

Fără un stil de lucru ineficient

Constantin Corbu afirmă că nu a venit să reabiliteze două-trei străzi din fiecare sat, câtă vreme un astfel de stil de lucru ar fi unul ineficient, haotic. În plus, s-au reparat și amenajat trotuare de la un capăt la altul al comunei. Corbu spune că toate acestea reprezintă realizări certe atât pentru echipa administrativă, cât și pentru locuitorii comunei Grădiștea. La preluarea mandatului, străzile asfaltate în toată comuna erau în lungime totală de 30 de metri! Grădinița din satul Cunești urmează să fie și ea reabilitată, prin programe finanțate de ADR Sud Muntenia, prin Regio. Urmează să se extindă și rețeaua de alimentare cu apă pentru gospodăriile rămase neracordate, însemnând, procentual, 8 la sută, adică 1,6 kilometri. Apa, la Grădiștea, este administrată prin intermediul unei societăți comerciale, SC Satul Nou, cu acționar Consiliul Local Grădiștea. Prețul unui metru cub de apă este 1,8 lei. Corbu recunoaște că, la momentul în care aceasta se va încadra în normele de calitate, prețul acesteia va urca, dar nu semnificativ. Constantin Corbu recunoaște că apa din lunca Dunării nu este potabilă. Ca urmare, este absolut necesară o stație de potabilizare. “Cine spune că are apa potabilă, de la comuna Borcea și până la Chirnogi, ăla minte. Are două bacterii poliforme care necesită tratare. Uneori, din cauza manganului, în combinație cu clorul, se formează clorura de mangan, mai precis niște particule negre, pe care oamenii le consideră nu știu ce mizerie”.

Serios, cinstit, gospodar

Corbu spune că nu mai este aceeași situație ca în 2012, mai ales că bazinele sunt spălate periodic, la fel și conductele. Toți cetățenii din comuna Grădiștea cunosc faptul că apa nu este în conformitate cu standardele de calitate prevăzute, dar ea este folosită în uz casnic. Edilul din Grădiștea spune că are calitățile necesare de a conduce, pe mai departe, comuna, câtă vreme a demonstrat că e un om serios, cinstit, gospodar. “Merg pe principul ăla în care o lucrare executată cu banii de la bugetul local să coste exact cât ne costă acasă. Înseamnă că atunci ne facem bine și că e un lucru sănătos!” În plus, spune că este un bun organizator și că este un om de echipă, s-a întinerit personalul administrativ, care are alte concepții. “Ideea e că, oricât ești de pregătit din punct de vedere intelectual, nu poți să pricepi cerințele tuturor categoriilor sociale”.

Independența: Pentru o dezvoltare durabilă

Lică Voicu, primarul comunei Independența, spune că, pe anul în curs, vrea să continue investițiile începute, dar și să acceseze noi fonduri pentru alte lucrări edilitare. Voicu se referă la patru proiecte mari, cu fonduri extrene, câtă vreme bugetul local asigură doar finanțarea pentru întreținere și cofinanțări. “Asta am încercat de când am venit în administrație, să atrag fonduri europene sau guvernamentale”. Aceasta este singura formă prin care comuna Independența se poate dezvolta durabil, este opinia primarului. La Independența, s-a derulat un proiect cu fonduri extrene, în care susținerea financiară pentru localitate a fost de 3,3 milioane euro. Proiectul se află în faza finală. Este vorba de reabilitarea și asfaltarea a 15,2 kilometri de străzi, pe raza satului Vișinii, în lungime de 7,8 kilometri, diferența însemnând amenajări și modernizări de străzi în satul Independența. S-au amenajat rigole, șanțuri și trotuare. Foarte puține străzi au avut un strat de piatră, cele mai multe fiind amenajate în totalitate.

Asfalt în tot satul Vișinii

La Vișinii s-a asfaltat tot satul, în afară de două străzi mărginașe, pe care nu au putut pătrunde utilajele, datorită lățimii acestora. Proiectul acesta este finalizat, la acest moment, trebuie verificate mici aspecte care ar fi putut scăpa din vedere, de către constructor, datorită timpului extrem de scurt avut la dispoziție pentru executarea lucrărilor. S-a lucrat în perioada noiembrie-decembrie. 31 decembrie 2015 a fost data limită prin care Uniunea Europeană a finanțat acest proiect. Ce s-a executat ulterior înseamnă cheltuieli suportate de comunitate, obligația fiind aceea ca proiectul să fie finalizat. Mai trebuie amenajate câteva șanțuri de pământ, câteva sute de metri de trotuar, însemnând circa 200-300 metri, din finanțarea totală însemnând cheltuieli neeligibile de 6-7 la sută. Mai trebuie amenajate acostamente. Cheltuielile neeligibile se acoperă din bugetul local, pe fonduri împrumutate. Au fost 4 societăți ofertante. Constructorul a folosit forță de muncă proprie, dar s-a angajat și forță de muncă locală, pentru activități necalificate.

Mărire de prețuri la terenuri intravilane

Amenajarea străzilor în satul Vișinii, ne spune primarul Lică Voicu, înseamnă creșterea prețului la terenurile intravilane. Au crescut prețurile la terenuri, la imobile, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum. Au început să se caute terenuri și case în acest sat. De regulă, prețurile au crescut cu 15 la sută. În Vișinii, datorită acestei investiții colosale în infrastructura rutieră, a determinat atragerea de investiții care constau în amenajarea de locuințe, în ultimul an. Asta înseamnă că satul se întinerește. Populația acestui sat este de 450 de persoane. “Dacă nu ne pleacă tinerii, eu zic că, în câțiva ani de zile, populația acestui sat se va dubla”, afirmă primarul. Satul se bucură și de o poziție georgrafică bună, fiind traversat de drumul național București – Călărași. Și în satul Independența s-a finalizat amenajarea de străzi asfaltate pe o lungime de 7,4 kilometri, în cadrul acestui proiect transfrontalier.

Bani prin PNDL

În același timp, se derulează și un proiect accesat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, tot pentru amenajarea de străzi asfaltate, pe o lungime de 5,2 kilometri. Se lucrează la acesta, dar nu acum, câtă vreme condițiile meteorologice nu permit acest lucru. S-a pus stratul de piatră, iar asfaltarea urmează să se execute din primăvară. La aceste achiziții publice, norocul administrației din comuna Independența este dat de fapul că firmele participante și care nu au fost declarate necâștigătoare, nu au contestat această decizie. Acest fapt a făcut posibil ca lucrarea de amenajare a drumurilor în satele Independența și Vișinii să se desfășoare în timpul impus de finanțator, în speță Uniunea Europeană. Dacă se reușește și finalizarea proiectului pentru 5,2 kilometri de amenajare drumuri în satul Independență, proiectul fiind finanțat în întregime și putându-se implementa până în toamna acestui an, ar însemna ca acest sat să fie aproape în totalitate asfaltat. Primaul Lică Voicu spune că a fost o colaborare bună cu firma constructoare, chiar dacă timpul a fost extrem de scurt și a coincis cu sărbătoriloe de iarnă.

Rețea de apă la independența

Un alt proiect care se derulează la Independența este cel legat de alimentarea cu apă a satului Independența, unde s-a primit deja finanțarea. Comuna Independența nu a beneficiat de zeci de ani de investiții legate de rețeaua de alimentare cu apă potabilă. Acest proiect este meritul exclusiv al primarului Lică Voicu. S-au primit banii, mai precis 4 milioane lei, aproximativ 900.000 de euro, care acoperă întreaga rețea de alimentare cu apă a satului, pe o lungime de 16,7 kilometri de rețea, cămine, apometre și branșamente. 860 de gospodării vor fi racordate la acest sistem. Se vor executa puțuri forate și, de aici, urmează să se clarifice calitatea apei. La acest moment, este executată rețeaua de conductă principală pe o lungime de 10 kilometri. Proiectul se poate finaliza până la sfârșitul anului. Lică Voicu spune, la țară, lumea s-a învățat cu drumurile desfundate, dar e păcat ca 2.200 de locuitori să nu beneficieze de apă curentă. În plus, se vor amenaja și hidranți. Ultimul proeict este legat de amenajarea de drumuri în satul Potcoava, unde există documentație făcută, depus deja la finanțare, cuprinzând asfaltarea de străzi pe o lungime de 7 kilometri. Lică Voicu speră că lucrările la infrastructura în satul Potcoava vor demara extrem de curând. Afirmă că tot ceea ce s-a amenajat, până în prezent, s-a făcut din venituri proprii.

Ștefan Vodă: Opacitatea politică a celor care împart banii

George Avram, primarul acestei comune, afirmă că, în cursul anului trecut, beneficiind de sprijinul consilierilor locali, s-a reușit asfaltarea a 3,6 kilometri de străzi, din fonduri proprii. Străzile au lățimi de 4, respectiv 5 metri, în funcție de trafic și de capacitatea autovehiculelor. Avram afirmă că s-au depus proiecte pentru atragerea de fonduri din mediul extren, inclusiv de la bugetul național, prin Ministerul Dezvoltării, tocmai la acest capitol, al îmbunătățirii infrastructurii rutiere. S-a lovit, însă, de opacitatea conducătorilor de aici. Toate proiectele pot fi eligibile, dar nefinanțabile. În cazul comunei Ștefan Vodă, proiectele nu au fost declarate finanțabile, criteriile de selecție a lucrărilor finanțate de la bugetul național fiind unele strict politice. “Din păcate există și un trafic de influență și la evaluarea proiectelor”, afirmă acesta. S-a depus proiect la Administrația Fondului de Mediu, pentru introducerea rețelei de canalizare, în comună, care să cuprindă și o stație de epurare. Proiectul depus de administrația locală din Ștefan Vodă a fost ținut la sertar vreme de 4 ani, pentru un motiv absolut scandalos: satul Ștefan Vodă era înregistrat ca având canalizare și stație de epurare! Acest aspect s-a lămurit după mult timp, iar efectul a fost că s-a cerut refacerea studiului de fezabilitate, acesta expirând.

Rețea de canalizare

Într-un final, după contacte zilnice, s-a reușit accesarea și punerea la plată a acestui proiect. Deja s-a semnat contractul de finanțare, în partea a doua a anului 2015, lucrarea fiind scoasă la licitație, la începutul acestui an. Valoarea proiectului este de 4,8 milioane lei. Banii sunt la Administrația Fondului de Mediu, decontările urmând să se facă în urma situațiilor de lucrări. Proiectul are ca termen de finalizare anul 2017. Urmează să se execute branșamente pentru 389 de gospodării, în prima etapă, etapa a doua de racordare urmând să continue. Lucrarea se preconizează că va demara în al doilea trimestru al acestui an. Avram ne spune că lucrările edilitar-gospodărești nu s-au oprit aici, pentru anul trecut. S-a completat sistemul de iluminat public, astfel încât să existe această facilitate pe toate străzile din sat, căutându-se, în același timp, să fie montate lămpi cu consum minim de energie și cu o durată de viață extinsă. Avram ne amintește că nu numai în aceste aspecte constă activitatea unui primar. Ea se leagă nu numai de confortul oferit cetățenilor, ci și de gradul de siguranță.

Tradiția câinilor în gospodărie

În sat, fiecare gospodărie are câte un câine de pază. Aici, s-a întâmplat ca trei câini să-și atace stăpâna, aceasta ajungând, în stare extrem de gravă, la spital, după ce a suferit răni multiple. George Avram spune că este o tradiție a localnicilor să aibă câini în gospodărie. “La țară, oamenii țin la câinii lor, nu-i omoară, nu-i alungă”. Interlocutorul nostru recunoaște că un câine, în bătătură, constituie un element de siguranță în plus. În schimb, postul de poliție local și-a înjumătățit personalul, din patru agenți rămânând doar doi, din motive personale. Fenomenul infracțional la Ștefan Vodă se reduce la furtișaguri mărunte, numite de subzistență. Nu s-au înregistrat infracțiuni grave, cu violență, în ultimii ani. Pe timp de iarnă, mai dispare câte o găină de prin porumbare, dar numai atât. Cutuma conform căreia numai cetățenii de o anumită etnie sunt infractori de serviciu, oriunde, nu stă în picioare la Ștefan Vodă. În comună, la ultimul recensământ, doar 4 persoane s-au declarat de etnie țigănească. Ca măsură de prevedere, primarul George Avram urmează să propună înființarea de poliție locală, deservită de 3 angajați, asta pentru a se veni și în sprijinul poliției naționale.

Asfalt la Ionești

Pe anul în curs, prin Minsiterul Dezvoltării Regionale, se preconizează că se vor asfalta 7 kilometri de străzi. Proiectul este declarat eligibil, așteptându-se finanțarea lui și procedurile de desemnare a constructorului. Prin proiectul acesta, 30 la sută din drumurile sătești urmează să fie reabilitate și modernizate în totalitate. Alte străzi urmează să fie asfaltate tot printr-un proiect, depus în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Se preconizează asfaltarea zonelor Ionești, străzile principale, adică străzile Zambilei, Salcâmului, Viorelei, Garofiței și Trandafirilor. Se speră, astfel, ca în maxim 2 ani să existe asfalt pe toate străzile din comună.

Dichiseni: Reabilitarea obiectivelor socio-culturale

Iulian Radu, edilul din comuna Dichiseni, spune că are suficiente fapte, pe actualul și primul său mandat de primar, acestea neputând fi trecute cu vederea de locuitori. “Vorbe putem să spunem multe, dar faptele tot timpul rămân”. În acest sens, enumerează reabilitarea principalelor obiective socio-culturale din comună, în fapt școlile, grădinițele, căminul cultural. La preluarea mandatului, la Dichiseni, 40 la sută din rețeaua de străzi era pietruită. S-a reușit, iată, într-un timp extrem de scurt, pietruirea tuturor străzilor din satele componente ale comunei Dichiseni. Aici, nu au existat drumuri asfaltate, cu excepția drumului național care traversează comuna. E drept, nici la acest moment, prin forțe proprii, pe bani locali, nu s-a reușit asflatarea străzilor. S-a reușit, în schimb, amenajarea de alei pietonale, pe un sens, pe drumul principal. Amenajarea aceasta înseamnă o mai mare siguranță pentru locuitorii comunei, care se pot deplasa în condiții optime spre instituțiile locale. Copiii se deplasau spre școli pe marginea drumului național. Primarul se laudă și cu achiziția unui buldoexcavator, din fonduri externe, care s-a dovedit de un real folos pentru administrația locală, mai ales în condițiile meteorologice extreme.

Bani pentru căminul cultural

A fost folosit pentru reperarea rețelei de alimentare cu apă. A fost folosit și la deszăpezirea localității. În plus, două societăți agricole au donat un tractor, respectiv o remorcă, acestea fiind folosite la menținerea curățeniei, prin colectarea gunoiului stradal sau prin eliminarea celui menajer depozitat în spații neautorizate. Utilajul este folosit și pentru căratul materialului antiderapant, al celor de construcții și de reparații la căile de acces. Pe actualul mandat, Iulian Radu spune că a reușit, pentru prima oară în istoria acestei localități, să atragă fonduri, prin accesarea de proiecte finanțate cu bani europeni. Astfel, pe Programul Operațional pentru Pescuit, s-a reușit reabilitarea căminului cultural de la Coslogeni, acesta fiind și dotat complet, valoarea acestei investiții fiind de peste 200.000 de euro. Există program pentru reabilitarea căminului cultural și din satul Dichiseni, depus la Compania Națională de Investiții, la acest moment așteptându-se răspuns. 455.000 lei sunt bani aduși, tot în urma unui proiect, de primarul Iulian Radu, pentru extinderea rețelei de alimentare cu apă, însemnând înlocuirea bazinelor din metal și construirea de stație de captare și de stație de clorinare a apei.

Tratarea haotică cu chimicale

Primarul recunoșate că apa potabilă, și din această comună, care este amplasată pe linia Dunării, nu este declarată conformă, în baza criteriilor naționale. Se afirmă că, în anii anteriori, apa captată din puțurile forate, de pe raza comunei Dichiseni, era declarată ca având calități speciale, chiar Consiliul Județean Călărași întocmind un proiect în baza căruia municipiul Călărași să fie alimentat cu apă potabilă din această zonă. În ultimii doi ani, în schimb, apa este declarată nepotabilă, de către reprezentanții Direcției de Sătătate Publică. Rezultatele microbiologice sunt todeauna altele. Tratarea haotică cu chimicale pentru culturile agricole a făcut ca, de la an la an, calitatea apei să fie alta. Se afirmă că apa destinată consumului uman se găsește la adâncimi de minim 200 de metri. Rețeaua de alimentare cu apă a fost reabilitată, fiind înlocuite vechile conduce cu unele conforme, din material plastic. La Dichiseni, apa costă 1,15 bani metru cub sau 40 de lei de persoană, anual, în sistem paușal. Nu există gospodărie care să plătească mai mult de 200 de lei, anual, indiferent de numărul de animale deținute. Apa este folosită pentru mica agricultură, cea de grădină sau cea pentru solarii. Se pregătește, la acest moment, lucrarea de extindere a branșamentelor, dar și contorizarea apei folosite. Apa distribuită este tratată chimic.

Stație de captare a apei

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală, urmează să fie finanțată lucrarea de construire a unei stații de captare și de potabilizare a apei. Există deja semnat acest proiect, lucrările urmând să demareze în această primăvară. La Dichiseni, asta se afirmă: e foarte greu ca o localitate mică să fie luată în seamă. La Dichiseni, numărul populației este de 1.700. Iulian Radu se ocupă, în schimb, de atragerea de familii tinere în localitate, prin repartizarea de locuri de casă, zona fiind una extrem de pitorească.

Jegălia: S-a schimbat fața comunei

Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia, spune că este dispus, la orice oră, să se prezinte în fața celor care l-au ales, mai ales că are o sumedenie de argumente cu care să-i convingă că este un edil puternic implicat în viața colectivității. Amintește, în acest sens, o sumedenie de proiecte finalizate, în această perioadă, care au schimbat fața comunei. Ne vorbește despre asfaltarea a 12 kilometri liniari de străzi, la care se adaugă alți 17 kilometri de străzi asfaltate, pe trei proiecte depuse și la care se așteaptă finanțarea și începerea lucrărilor. Enumeră și noul centru cultural care, în 1 martie 2016, intră în funcțiune, dar și cu programul aflat deja în derulare și prin care se reabilitează total școala din satul Jegălia. La acestea, se adaugă investiția care a dus la schimbarea feței unui loc viran, mlăștinos, unde s-a amenajat un parc tematic cu o arhitectură unică. Se adaugă și un alt proiect prin care se împădurește o suprafață de 12 hectare, terenul urmând să fie plantat cu salcie, câtă vreme se află într-un areal cu umiditate excesivă, zona împădurită urmând să aibă o suprafață totală de 20 de hectare.

Siguranță pentru cetățeni

Se dorește montarea de camere de luat vederi, pe toate căile, în Jegălia, pentru un grad mai mare de siguranță pentru cetățeni, urmărindu-se supravegherea totală a localității, în acest sens urmând să se achiziționeze și o mașină de intervenție, deservită de angajați cu activități specifice de pază, patrulare și luarea de măsuri. La ora actuală, există 7 gardieni locali, care sunt folosiți și în cadrul acestei activități, mai ales pe timp de noapte, fiind folosiți la paza principalelor obiective din localitate. La data la care a acces ca primar, în Jegălia erau doar străzi pietruite, în lungime totală de 3 sau 4 kilometri. În 2012, în toată comuna, cu excepția drumului național care tranzitează satele componente, nu exista stradă asfaltată. Asta l-a ambiționat pe primarul Aurel Vasile: în ultimii 20 de ani, până la preluarea acestei funcții de către acesta, nu s-a turnat niciodată asfalt în comuna Jegălia. Pe anul în curs, se estimează că lungimea străzilor asfaltate va ajunge la 34 de kilometri. Asta înseamnă că absolut toate străzile vor fi asfaltate.

4,2 milioane euro pentru comună

Se adugă alți 6 kilometri de drum asfaltat, care are ca destinație drum agricol, proeictul se află în faza finală de evaluare și de finanțare. Este un drum paralel cu drumul național 3B, care este folosit de cei care dețin atelaje hipo. La Jegălia, urmează să se amenajeze și 5 kilometri de trotuar, din fonduri proprii ale comunei, lucrarea urmând să fie demarată în luna martie. Aurel Vasile a reușit să-și facă un calcul al veniturilor aduse, în mai puțin de 4 ani, pentru comuna Jegălia, pe baza proiectelor depuse la diferite organisme. Spune că este vorba de suma de 4,2 milioane euro, în condițiile în care bugetul anual, pentru investiții, al comunei se ridică la suma de 500.000 lei, adică undeva la 110.000 euro. Numai la școala din Jegălia se investește, în această perioadă, suma de 2,6 milioane lei, adică 577.000 euro, lucrările fiind executate în proporție de 65 la sută, asta din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

Modelu: Străzi în cartierul nou

La Modelu, primarul Gheorghe Dobre așteaptă, la acest început de an, aprobarea bugetului local, câtă vreme legea pentru bugetul național a apărut târziu, pe 19 decembrie 2015. Pe anul în curs, se urmărește finalizarea amenajării de străzi într-un nou cartier al comunei, estimându-se ca valoare un procent de 70 la sută din fondul de investiții. S-a lucrat la prima parte, adică s-au amenjat primele straturi, însemnând balastru și piatră, urmând să se facă podețe și intrările în curți, la care se adaugă lucrarea de asfaltare. Din fondurile locale, suma de 2,8 milioane se va duce în această lucrare, fiind vorba de străzi în lungime totală de 4,8 kilometri. Evident, bugetul local va suferi modificări pe parcurs, nimeni nu poate să fie atât de prevăzător încât să se acopere toate necesitățile locale, adăugându-se rectificările de rigoare. Gheorghe Dobre a prins, tot ca investiție, pe fonduri locale, în acest an, și renovarea salonului de nunți din localitate, mai ales că ultima lucrare făcută la acest obiectiv datează din anul 2003. Deja, ne spune primarul, lumea se îndreaptă spre un astfel de obiectiv, când sunt evenimente familiale. Salonul are dotările necesare, însemnând inclusiv veselă, ladă frigorifică și o mică bucătărie. Se dorește aici măcar schimbarea acoperișului, câtă vreme acesta este amenajat cu plăci de azbociment. În plus, se vor amenaja niște foișoare.

Amenajări din forțe proprii

Gheorghe Dobre afirmă că se duc atât de mulți bani la drumurile din comună pentru că nu există finanțare externă, totul făcându-se prin forțe proprii. Suma alocată inițial a fost de 3,4 milioane lei, din care valoarea lucrărilor executate este de circa 1 milion, diferența urmând să fie investită în prima parte a acestui an. Banii sunt pentru înființare de drumuri în cartierul nou, cum este cunoscută zona în Modelu, unde s-au construit 230 de case. Cartierul este locuit, iar primarul Dobre se declară mulțumit de lucrările executate până acum. Spune acesta că a reușit ca, din iarna asta, locuitorii acestei zone să fie descălțați de cizme. Pentru satul Radu Negru, cunoscut drept Gambeta, nu sunt alocate fonduri din bugetul local. Se fac demersuri pentru accesarea de finanțări în baza unor proiecte. Radu Negru este un așa-numit sat sezonier. Numărul locuitorilor permanenți este de 130. Casele sunt folosite fie ca mici gospodării, pe perioada sezonului cald, fie sunt case de week-end. Străzile principale sunt acoperite cu zgură. S-au amenajat străzile în zonele locuite, mai ales cele care duc spre biserică și spre drumul național. Există apă, există iluminat public, mai ales că așezarea este relativ nouă.

Căsuța Poveștilor Pescărești

Prioritățile, însă, sunt în Modelu, cea mai mare comună din județul Călărași, raportat la numărul populației. Școala nr. 2 trebuie anvelopată și ea, ceea ce înseamnă o eficientizare a consumului de gaze naturale. Studiul se va face în cursul lunii februarie, în ideea că, odată deschise sesiunile de accesare de fonduri nerambursabile, să se depună proiectul pentru reabilitarea acestei instituții de învățământ cu bani veniți prin Programul Național pentru Pescuit. Între timp, s-a reabilitat căminul cultural, denumirea oficială a acestuia fiind Căsuța Poveștilor Pescărești, chiar dacă pescarii din zonă nu se înghesuie câtă vreme, afirmă mucalit primarul Gheorghe Dobre, aceștia au contract cu furnizorul de electricitate, Enel. Dar bucuria primarului a fost aceea că a putut accesa aceste fonduri care au fost folosite la reabilitarea clădirii. Căminul cultural a fost făcut de fosta coperativă agricolă de producție din localitate, dar se afla în patrimoniul local. Acum se pot organiza spectacole, serbări școlare, dar se intenționează să se proiecteze și filme artistice, pentru copii, printr-o cooperare cu Centrul Cultural Județean Călărași.

Bani pentru o nouă grădiniță

La această dată, există un studiul de fezabilitate terminat, care prevede asfaltarea de drumuri, în Modelu, pe o lungime de 7 kilometri, proiectul fiind estimat la o valoare de 1 milion de euro, valoarea maximă a fondurilor care pot fi accesate. Există și un proiect depus pentru reabilitarea unei clădiri și transformarea acesteia în grădiniță câtă vreme instituția care funcționează în acest scop își desfășoară activitatea în două schimburi. Este vorba de Grădinița nr. 1. Urmează să se amenajeze trei săli de clasă, pentru a descongestiona afluxul de copii de la principala grădiniță locală. Oricum, lista de investiții locale poate fi completată până în luna octombrie.

Ultimă oră:

Localitățile călărășene, realități și perspective

Valea Argovei: Ultimele avize Costel Boitan, primarul comunei Valea Argovei, ne spune că se află …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raid: Vâlcelele, Dor Mărunt, Grădiștea, Independența, Ștefan Vodă, Dichiseni, Jegălia, Modelu

de Marin BADEA