Alexandru Odobescu: Drumuri
Nicolae Eremia, primarul localității, spune că anul care se încheie a fost unul care a însemnat investiții majore pentru localitatea pe care o administrează. Numai în satul Alexandru Odobescu, au fost asfaltate străzi pe o lungime de 7 kilometri. Sunt străzile perpendiculare față de drumul județean care tranzitează comuna, DJ307A. Banii sunt veniți prin Programul Național de Dezvoltare Locală, iar lungimea străzilor asfaltate are un total de 13 kilometri. S-au modernizat străzi și în satul Nicolae Bălcescu, mai precis strada Primăriei, de la Varianta Nord până la strada Podului, străzile Grădiniței, Poștei, Vlad Țepeș, cu specificația că aceasta este asfaltată doar pe jumătate, Eremia Grigorescu, plus strada care duce în fierărie. La acestea se adaugă câteva porțiuni de legătură. Valoarea totală a investițiilor în modernizarea de străzi, în comuna Alexandru Odobescu, însumează 2,2 milioane euro.
Fonduri
În acest an, tot prin Ministerul Dezvoltării, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, o altă sumă, extrem de consistentă, i-a fost repartizată comunei Alexandru Odobescu, tot pentru modernizarea drumurilor de interes local. Este vorba de suma de 4.977.683 lei. La aceasta, se adaugă o altă sumă, de 1.948.917 lei, pentru proiectul de reabilitare și modernizare grădiniță și școală cu clasele I-IV, din satul Alexandru Odobescu. În total, cele două proiecte au o finanțare de 6.926.001 lei, adică mai bine de 1,5 milioane euro. Pentru etapa a doua de asfaltare, se vor moderniza străzi în satul Alexandru Odobescu, mai precis vor fi asfaltate străzile Mihai Eminescu, Morii, Ștefan Demetrescu, I.C. Brătianu, Alexandru Odobescu, Bisericii, dar și capătul străzii Ion Creangă. Odată cu finalizarea etapei a doua a programului Național de Dezvoltare Locală, tot satul va beneficia de străzi moderne, asfaltate, mai puțin două porțiuni, exact străzile centrale, printre care strada Bisericii, care vor fi asfaltate din fonduri proprii.
Canalizare
S-a finalizat și lucrarea de introducere a rețelei de canalizare, pentru cele două sate, Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu, finalizându-se și stația de epurare, cu deversare în lacul Gălățui. În celelalte două sate componente, Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu, rețeaua de canalizare însumează 13 kilometri liniari, se află și aceasta în stadiul final de execuție. S-a lucrat în paralel cu modernizarea drumurilor. Stația de epurare este în stadiu avansat de execuție, iar cele două bazine colectoare, din cele două sate, sunt deja montate. Banii sunt veniți prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, suma totală acceptată la plată fiind de 4.986.502 lei. Lucrări asemănătoare se vor derula și în satul Gălățui, unde a fost acceptat la finanțare un astfel de proiect de introducere de rețea de canalizare, prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Ulmeni: Investiții
Gheorghe Uleia, primarul comunei Ulmeni, se declară mulțumit de investițiile derulate, în acest an, în comună. Afirmă că s-a încheiat lucrarea de asfaltare a străzilor finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală, făcându-se recepția finală, la care se adaugă reparații curente, din fonduri proprii, tot pentru drumurile din comună. Din bugetul local, suma care a fost prevăzută pentru investiții a fost de 1.000.000 lei. Comparativ cu alte localități, suma este una oarecum consistentă având în vedere că sunt comune care realizează venituri pentru partea de investiții situate la jumătatea acestei sume. S-au investit bani în amenajarea de trotuare în lungime de 2 kilometri, dar și în pietruirea de străzi, cele aflate spre marginea localității, dar se intenționează și amenajarea unui drum ocolitor folosit de atelajele hipo, în condițiile în care comuna este traversată, de la un cap la altul, de DN31.
Finanțări
La nivelul comunei, lungimea drumurilor este de 23 de kilometri, iar porțiunea de drumuri asfaltate însumează o treime. Pentru încă aproximativ 15 kilometri de rețea stradală modernizată, comuna Ulmeni mai are nevoie de o sumă uriașă, de aproximativ 15 milioane de lei. Două proiecte a depus Primăria Ulmeni, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală. Gheorghe Uleia, primarul comunei, ne spune că se vor primi finanțări consistente pentru sistemul de apă potabilă și canalizare și pentru modernizarea străzilor. 13.963.995 lei este suma alocată, de Ministerul Dezvoltării, pentru sistemul de canalizare și stație de epurare și pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă. Pentru proiectul de modernizare străzi, la Ulmeni, suma alocată este de 6.100.460 lei. În total, este vorba de 20.064.445 lei, echivalentul a 4,4 milioane de euro. Cu etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, rețeaua de drumuri asfaltate, în Ulmeni, va ajunge la 14 kilometri.
Criză
Sistemul de canalizare este proiectat pe o lungime de 19 kilometri, la care se adaugă stația de epurare. Va traversa comuna, pe lung, de la un capăt la altul, cu extensii pe străzile laterale. Lucrările pentru reabilitarea rețelei de apă potabilă vor consta în înlocuirea conductelor vechi, metalice, pe o lungime de 2 kilometri, dar și mărirea capacității bazinelor colectoare. Se așteaptă, la acest moment, intervenția Ministerului Dezvoltării, fie pentru solicitarea de clarificări în cadrul proiectelor depuse, fie pentru semnarea contractelor de finanțare. Se vor fora alte două puțuri de captarea apelor și se vor construi și două stații de clorinare. În schimb, la Ulmeni, pregătirile pentru iarnă sunt deja finalizate. S-a asigurat agentul termic pentru instituțiile de învățământ de pe raza comunei, însă prețul lemnelor a explodat, în ultimul timp, materialul lemnos fiind asigurat la un preț deosebit, de aproape 500 de lei metru ster. Criza de lemne face ca prețul acestui produs să explodeze, pe piața liberă. În plus, lemnele pentru încălzire sunt produse care cu greu se mai găsesc.
Spanțov: Asfaltări
Silviu Niki Gheorghescu, primarul comunei Spanțov, spune că așteaptă, la acest moment, în cazul în care vor exista, solicitări pentru clarificarea proiectelor depuse în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, derulat prin Ministerul Dezvoltării. Două proiecte i-au fost aprobate Primăriei comunei Spanțov, prin Ministerul Dezvoltării, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală. Pentru asfaltare străzi de interes local, suma alocată este de 10.065.831 lei, la care se adaugă suma de 851.661 lei necesară pentru reabilitarea și modernizarea sediului administrativ al localității. Se vor asfalta străzi pe o lungime de 8 kilometri, în special cele care sunt perpendiculare față de drumul principal care străbate comuna, DN31. Se vor asfalta străzi, în mod egal, în toate satele componente ale comunei, Cetatea Veche, Spanțov, Stancea. La acest moment, în satul Spanțov există străzi asfaltate pe o lungime de 600 de metri, lucrare executată în cursul anului 2012, din fonduri locale, iar prin fondurile repartizate de Ministerul Dezvoltării se vor asfalta străzi pe o lungime de alți 1,4 kilometri.
Racordări
Pe aceeași lungime vor fi asfaltate străzile și din satul Cetatea Veche, urmând ca diferența să însemne străzi asfaltate în cel mai mare sat al comunei, Stancea, care cuprinde și fostul sat Clinciu. În tot cursul anului 2017, s-a lucrat la în cadrul primei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, însemnând introducerea rețelei de canalizare și a celei de apă potabilă. Pentru lucrarea de canalizare, s-au alocat fonduri pentru executarea unei rețele pe o lungime de 16 kilometri, lucrarea fiind finalizată la acest moment. Se lucrează pe raza satului Stancea, unde mai sunt de executat lucrări pe o lungime de 4 kilometri. S-au executat lucrări și la stația de epurare, amplasată între satele Spanțov și Stancea, deversarea urmând să se facă prin intermediul unui canal conectat la fluviul Dunărea. La rețeaua de canalizare, lucrările au demarat în cursul anului 2014, efectuându-se deja racordări. Toate gospodăriile beneficiază, la poartă, de conductă de racordare la rețeaua de canalizare, cel puțin în satul Spanțov, coloana trecând pe drumul principal care traversează comuna, la care se adaugă o altă coloană, în lungime de 2 kilometri, în interiorul satului, pe străzile secundare.
Scumpiri
Numărul gospodăriilor racordate la rețeaua de alimentare cu apă înseamnă, procentual, 87 la sută din numărul gospodăriilor. Rețeaua de apă va fi preluată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, în ideea că vor urma investiții masive în acest sistem, chiar dacă prețurile pentru serviciul de alimentare cu apă și canalizare vor crește substanțial. Există acum o stație de alimentare pe raza satului Cetatea Veche, localitate situată peste cota celorlalte sate componente, apa potabilă distribuindu-se prin cădere. Pe perioada verii, datorită debitelor scăzute ale puțurilor, apa potabilă nu ajunge în toate gospodăriile. În comuna Spanțov, metrul cub de apă este de 1 leu metrul cub, la care se adaugă suma de 3 lei, pentru fiecare gospodărie, percepuți sub formă de abonament. Odată cu preluarea sistemului de apă potabilă și canalizare de Ecoaqua, prețul pentru serviciile de apă și canal vor fi aliniate celor practicate de acest operator. Vor fi vizibil crescute, însă primăria Spanțov locală nu are capacitatea de a administra și de a asigura mentenanța unui asemenea sistem.
Dorobanțu: Priorități
Vasile Stoica, primarul comunei Dorobanțu, se declară mulțumit de faptul că în cursul acestei luni s-a semnat contractul de finanțare pentru reabilitarea străzilor. Pentru modernizarea străzilor în satul dorobanțu, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, s-a alocat comunei suma de 5.321.304 lei. S-au făcut deja primele demersuri pentru demararea practică a acestui proiect. Vor fi asfaltate străzi numai în satul Dorobanțu, pe o lungime de 6 kilometri. Se vor moderniza străzile perpendiculare față de drumul principal care traversează comuna, DN31. Primarul Vasile Stoica ne spune că în nota de fundamentare a proiectului, depus la Ministerul Dezvoltării, s-a făcut specificat că în comuna Dorobanțu nu există nici măcar un metru de asfalt. La venirea sa pe funcție, în urmă cu 5 ani, în cele trei sate componente ale comunei, Dorobanțu, Vărăști și Boșneagu, străzile erau pietruite pe o lungime de 11 kilometri dintr-un total de 56 de kilometri de rețea stradală. Pietruirea străzilor a reprezentat o prioritate pentru primarul Vasile Stoica.
Asfalt
Suma alocată de Ministerul Dezvoltării acoperă puțin peste 10 la sută din necesarul comunei, însemnând astfel ca toate străzile să fie modernizate și asfaltate. Comuna dorobanțu este una dintre cele mai vitregite comune, din acest punct de vedere. Abia acum această localitate intră pe un făgaș normal, de dezvoltare, de accedere la beneficiile civilizației. Pietruirea inițială a tuturor străzilor a însemnat o prioritate pentru primarul Vasile Stoica în condițiile în care, pe vreme nefavorabilă, autospecialele de intervenție nu puteau ajunge în locurile unde era necesară prezența acestora. Pentru mașinile de stins incendiile sau pentru cele de ambulanță, era o adevărată încercare să se aventureze pe străzile pline de noroi, pe timp nefavorabil. Deja s-au demarat procedurile pentru demararea lucrărilor de asfaltare a străzilor. În condițiile în care suma alocată pentru investiții se ridică, anual, la cifra de 200.000 de lei, alocările bugetare făcute de Ministerul Dezvoltării reprezintă suma pe care comuna dorobanțu o poate investi, din forțe proprii, într-o perioadă de 27 de ani. Acesta e timpul necesar ca Primăria Dorobanțu să poată strânge banii necesari pentru asfaltarea a 6 kilometri de străzi.
Cămin cultural
În plus, a fost demarat proiectul pentru construirea unui cămin cultural, în condițiile în care această comună nu beneficiază de un spațiu cu o astfel de destinație. vechiul cămin cultural a ars în urmă cu aproape 30 de ani, perioadă în care incendiile puse intenționat, în zonă, erau frecvente. Modalitatea greoaie de accedere la finanțarea unui astfel de proiect s-a datorat și faptului că terenul pe care urmează să fie amplasat căminul cultural nu se afla în proprietatea administrației locale. terenul în cauză, pe care a fost amplasat vechiul cămin cultural, a fost retrocedat, iar Primăria Dorobanțu, în urma procedurilor specifice și pe baza negocierilor duse cu actualul proprietar, a achiziționat terenul respectiv. Căminul cultural va fi construit prin Compania Națională de Investiții și, la momentul finalizării acestuia, va fi predat administrației locale. Căminul cultural din Dorobanțu este proiectat să includă o sală de spectacole, cu o capacitate de 600 de locuri, care poate fi folosită și pentru alte activități ocazionale, însemnând organizarea de nunți sau alte evenimente specifice cadrului familial, dar și spații pentru amenajarea bibliotecii, sală de lectură, sală de calculatoare cu acces la internet etc.
Independența: Verificări suplimentare
Lică Voicu, primarul comunei Independența, caracterizează această perioadă drept una în care au continuat vechile investiții demarate încă din anul 2014, referindu-se la cele două proiecte uriașe pentru posibilitățile acestei comune: asfaltarea de străzi pe o lungime de 5 kilometri și lucrarea de alimentare cu apă în satul Independența. Proiectul de asfaltare a străzilor, pe o lungime de 5 kilometri, finanțat de Ministerul Dezvoltării, prin prima etapă a programului Național de Dezvoltare Locală, a fost finalizat, recepția efectuându-se în aceste zile. Aproape de finalizare este și lucrarea de alimentare cu apă în satul principal, Independența, Lică Voicu declarând că mai sunt ceva probleme referitoare la apă, aceasta necesitând verificări suplimentare câtă vreme e un lucru cunoscut faptul că aceasta trebuie tratată suplimentar, toată apa de pe linia Dunării necesitând astfel de tratamente. Au fost forate două puțuri, s-a construit stația de apă, a fost montat bazinul de stocare, rețeaua de alimentare cu apă potabilă se derulează pe o lungime de aproximativ 17 kilometri, s-au amenajat 820 de cămine, la acest moment existând deja apă pe rețea, efectuându-se probele finale. Investiția nu va fi dată în exploatare până nu se obține avizul final de la Direcția de Sănătate Publică.
Sistem
Întregul proiect de alimentare cu apă va fi deservit de societatea Ecoaqa SA Călărași, existând o hotărâre de consiliu local în acest sens, fapt care va duce la un preț unitar, pe metrul cub de apă distribuit, de peste 3 lei. Un astfel de sistem nu poate fi exploatat prin forțe locale, iar menținerea acestuia în stare de funcționare permanentă necesită intervenții financiare peste posibilitățile locale. Demersul acesta e făcut astfel încât, într-un viitor apropiat, și celelalte sate componente ale comunei să poată beneficia de investiții în rețele de apă potabilă, satele Potcoava și Vișinii neavând astfel de sisteme, iar costurile pentru introducerea acestora sunt uriașe. În plus, prin ADI Ecoaqua, se vor asigura banii pentru introducerea rețelei de canalizare, cel puțin pentru satul Independența. Aceste investiții nu se pot face prin fonduri locale, comuna Independența neavând capacitatea financiară de a suporta astfel de costuri uriașe, pentru asemenea proiecte. În rețeaua de alimentare cu apă potabilă, numai pentru satul Independența, s-a investit suma de 3,5 milioane lei, echivalentul a peste 750.000 de euro. Lică Voicu speră ca rețeaua de apă potabilă să fie dată în exploatare în a doua jumătate a lunii decembrie.
Investiții
Primarul crede că anul 2017, pentru comuna Independența, a fost un an extrem de bun. În plus, în ultimii 5 ani, pe raza comunei s-a investit suma de 25 de milioane de lei, adică mai bine de 5 milioane de euro, însemnând asfaltarea întregului sat Vișinii, asfaltare de străzi în satul Independența, la care se adaugă introducerea rețelei de alimentare cu apă pentru același sat, bani veniți fie de la bugetul național, fie de la bugetul Uniunii Europene. Se urmărește, la acest moment, și accesarea de fonduri pentru asfaltarea străzilor în satul Potcoava, depunându-se un proiect pentru etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, prin care se urmărește asfaltarea a 5 kilometri de rețea stradală, valoarea proiectului fiind de 1,5 milioane euro. La acest moment, din partea Ministerului Dezvoltării, s-au cerut clarificări la acest proiect, următoarea etapă fiind aceea de semnare a contractului de finanțare. În satul Potcoava, mai sunt străzi secundare la stadiul de pământ și numai o parte din acestea sunt pietruite. Toate străzile din Potcoava sunt prinse pentru modernizare și asfaltare în cadrul acestui proiect.
Grădiștea: Radiografie
Constantin Corbu, primarul comunei Grădiștea, face o radiografie a anului care urmează să se încheie. Din punct de vedere administrativ, acesta spune că a depus trei proiecte pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, toate fiind declarate eligibile. Ca și în alte cazuri, au fost cerute clarificări. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală au fost depuse proiecte însemnând: reabilitarea de drumuri cu specific agricol, asfaltarea de străzi, iar cel de-al treilea înseamnă rețea de apă potabilă și de canalizare pentru satul Grădiștea. Alte trei proiecte au fost depuse în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, derulat prin Ministerul Dezvoltării, fiind aprobat la finanțare doar unul, așteptându-se semnarea contractului de finanțare. În cadrul etapei a doua a programului Național de Dezvoltare Locală, au fost depuse proiecte pentru potabilizarea apei în satele Cunești, Rasa și Bogata, stație de pompare în satul Rasa, unde alimentarea cu apă se realizează prin cădere, la acest moment, dar și reabilitarea școlii de pe raza satului Rasa, dar și reabilitarea sistemului de iluminat public în toată comuna.
Confinanțări
Tot în cursul anului 2016, s-au semnat alte două contracte derulate prin Programul Național de Dezvoltare Locală, procedura, la acest moment, fiind aceea de achiziție publică, pentru modernizarea școlii cu clasele V-VIII, din satul Rasa și la primirea proiectului tehnic pentru amenajarea grădiniței în satul Cunești. Aceasta are două săli de clasă, urmând ca procedura să fie cea standard, prin selectarea constructorului pe baza ofertelor depuse în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Tot în cursul acestui an, cu începerea derulării proiectului încă din 2014, referitor la modernizarea, reabilitarea și extinderea căminului cultural, la sfârșitul lunii trecute a fost depus proiectul tehnic la finanțator, Compania Națională de Investiții, la acest moment așteptându-se un ultim aviz de la Agenția de Mediu, după care urmează eliberarea autorizației de construcție. Pe anul în curs, pe raza comunei Grădiștea, nu au fost investite sume venite de la bugetul național sau din cel al Uniunii Europene, dar la nivelul investițiilor, din cota de cofinanțare, s-a alocat suma de 1,4 milioane lei.
Contracte
Din această sumă, s-a cheltuit 0,11 milioane, pentru definitivarea construcțiilor la stadionul local. Ați 200.000 lei s-au cheltuit la extinderea rețelei de alimentare cu apă în comuna Grădiștea, pentru acele zone unde nu exista conductă de alimentare cu apă. Nu au fost bani din proiecte europene sau naționale. Au fost semnate doar acte adiționale pentru școala cu clasele I-IV din satul Grădiștea și modernizare străzi în satele Cunești, Rasa și Bogata, însemnând retransmiterea unor sume, în fapt sume modice. Acestea sunt singurele mișcări financiare făcute de executivul Primăriei Grădiștea, în cursul anului 2017. Se așteaptă semnarea contractului de finanțare pentru asfaltarea de străzi, astfel încât să se poată comanda proiectul tehnic și ulterior avizul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri.
Ștefan Vodă: Școală nouă
Anul 2017 este caracterizat de George Avram, primarul comunei Ștefan Vodă, drept unul de tranziție, în sensul că a fost unul de depunere a proiectelor, deja în număr mare, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, prin Grupul de Acțiune Locală Bărăganul de Sud-Est, iar la acest moment se lucrează la întocmirea documentației pentru finanțarea unei școli prin Programul Operațional Regional. La acest moment, pe raza comunei funcționează o singură școală, care e făcută, conform caracterizării primarului George Avram, numai din cârpeli, an de an adăugându-se alte săli de clasă, prin construirea acestora din fonduri locale. Mai mult, pe timp nefavorabil, în unele locuri din școală, prin acoperiș, se infiltrează apa. Aceasta nu mai corespunde unor cerințe moderne de învățământ. A fost construită în urmă cu foarte mulți ani, fiind ridicată, inițial, din pereți din lut. Noua școală este proiectată cu opt săli de clasă, la care se adaugă o sală de sport. „Noi, în fiecare an am băgat bani în școala asta și tot nu arată cum trebuie.”
Modernizări
Întreaga activitate a administrației locale s-a axat pe întocmirea de proiecte, cu costuri substanțiale. 7.809.229 lei este suma totală repartizată de Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, comunei Ștefan Vodă. Din acești bani, 6.445.992 lei vor fi folosiți pentru modernizarea străzilor, prin turnarea de covor asfaltic. George Avram, primarul localității, ne spune că, la acest moment, în Ștefan Vodă sunt străzi asfaltate, din fonduri proprii, într-un procent de 45 la sută, însemnând 11 kilometri. În fiecare an, în ultimul timp, din banii economisiți, la Ștefan Vodă s-au asfaltat, puțin câte puțin, străzi. Toate celelalte străzi sunt pietruite, iar cu suma repartizată de Ministerul Dezvoltării se vor asfalta alte drumuri, pe o lungime de 14 kilometri, adică aproximativ 95 la sută din comună. Vor rămâne neasfaltate, ci doar pietruite, străzi pe o lungime de circa 1 kilometru, însă acestea sunt cele mărginașe, cu gospodării nelocuite, rare sau părăsite. Pentru suma repartizată pentru modernizarea străzilor, partea de cofinanțare locală este de circa 11 la sută, așa că suma totală care se va investi, în următorii ani, în infrastructura rutieră, la Ștefan Vodă, va fi de mai bine de 1,5 milioane euro.
Bani pentru grădiniță
Încă nu a fost semnat contractul pentru modernizarea străzilor, însă Ministerul Dezvoltării nu a cerut clarificări, semn că lucrurile sunt pe un făgaș bun. Se preconizează ca până în anul 2020, tot satul Ștefan Vodă va fi asfaltat, chiar dacă va fi necesar să se apeleze la resurse proprii pentru ultimele retușuri. S-au alocat fonduri și pentru construirea unei grădinițe, Ministerul Dezvoltării repartizând comunei Ștefan Vodă suma de 1.363.237 lei. Grădinița va fi amplasată pe terenul fostei brutării din localitate, beneficiind de un spațiu de 2.000 mp. Va avea o suprafață desfășurată de 500 mp și va include 5 săli de clasă, la care se adaugă grup alimentar, sală de dușuri, dar și dormitoare. De această construcție vor beneficia 130 de copii. Va funcționa și în sistem after-school. În suma repartizată sunt cuprinse nu numai lucrările de construcție, ci și mobilier și dotări, mese, scaune, paturi, saltele, material didactic, inclusiv jocuri și jucării. Prin Grupul de Acțiune Locală Bărăganul de Sud-Est se încearcă obținerea finanțării pentru reabilitarea iluminatului public, prin montarea de lămpi cu leduri, mult mai eficiente din toate punctele de vedere, inclusiv prin eficientizarea consumului de energie electrică.
Lehliu-Gară: Reabilitări
La Lehliu-Gară, primarul Iulian Iacomi spune că închide bine anul 2017, chiar dacă a lipsit o perioadă din fruntea acestei localități, într-o scurtă escală prin Parlamentul României. Iacomi spune că la acest moment se află în stadiul semnării contractului de finanțare pentru reabilitare rețea de alimentare cu apă – 2.547.306 lei și reabilitare rețea de canalizare – 6.433.783 lei, bani veniți de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Și-ar fi dorit ca tot în acest an, în etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, să prindă încă un proiect de reabilitarea străzilor din orașul Lehliu-Gară, în condițiile în care, în numai un singur an, a reușit să modernizeze și să asfalteze 10 kilometri de rețea stradală, banii venind tot de la Ministerul Dezvoltării. E un program de asfaltare care s-a derulat în Lehliu-Gară și în satul component Răzvani, la acest moment făcându-se ultimele lucrări astfel încât recepția finală să aibă loc foarte curând.
Gaz metan
S-a semnat contractul pentru introducerea rețelei de gaz-metan în satul Răzvani, însă perioada îndelungată pentru demararea acestui proiect s-a datorat obținerii avizelor necesare, câtă vreme conducta principală urmează să străpungă Autostrada Soarelui. Iulian Iacomi a reînceput mandatul de primar, recâștigat în vara acestui an, cu aceeași perspectivă: reabilitarea instituțiilor publice, în fapt sediul primăriei, spitalul local, școlile și căminul cultural, cel din urmă fiind deja preluat de Compania Națională de Investiții, urmând ca aceasta să-l predea la cheie, ulterior, către Primăria Lehliu-Gară, după ce va investi în repararea și reamenajarea acestuia suma de 200.000 de euro. La școli, se intenționează ca acestea să nu mai depindă de agentul termic distribuit prin intermediari, urmând să se instaleze centrale termice proprii, alimentate cu gaz metan. Se încearcă accesarea de noi fonduri, pentru lucrări edilitare de anvergură, însemnând reabilitarea rețelei stradale în satul Răzvani, cu proiect depus în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, la care se adaugă lucrări de extindere de canalizare, cu bani veniți de la ADI Ecoaqua, în aceeași localitate.
Parc reabilitat
Pentru satul Buzoieni se urmărește, în principal, introducerea rețelei de alimentare cu apă potabilă, fiind unul din puținele sate care nu beneficiază de așa ceva. Parcul central din orașul Lehliu-Gară va fi modernizat în urma unei finanțări primite prin Grupul de Acțiune Locală Valea Mostiștei, valoarea acesteia fiind de 100.000 de euro. Problema generală, în teritoriu, deci și în cadrul Primăriei Lehliu-Gară, este acoperirea fondului de salarii, câtă vreme au avut loc schimbări majore în grilele de salarizare ale funcționarilor, iar fondurile destinate aparatului propriu din cadrul primăriilor sunt insuficiente. În plus, la Lehliu-Gară se intenționează mărirea schemei de personal, prin înființarea unui departament de poliție locală, fapt care va conduce la distribuirea de fonduri bugetare locale și către acest sector. Schema de personal prevede 7 angajați. Se adaugă și cheltuielile făcute cu taxele locale pentru colectarea gunoiului de la populație, acestea fiind subvenționate în proporție de 30 la sută, cheltuieli care apasă bugetul public.
Sărulești: An bun
21.000.000 lei este suma repartizată de Ministerul Dezvoltării, prin etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, pentru comuna Sărulești, o sumă colosală dacă se ține cont de posibilitățile locale. Petre-Alexandru Călin, primarul localității, ne spune că pentru localitatea pe care o administrează, 2017 a fost un an bun. Afirmă că, la nivelul localității, au fost derulate atât de multe investiții încât nici nu le mai știe. S-a lucrat foarte mult la depunerea documentației pentru obșținerea finanțării pentru extinderea și modernizarea rețelei de alimentare cu apă potabilă, urmând să se execute lucrări în satele Sărulești-Gară și Săndulița, la care se adaugă amenajarea unei stații de captare și de potabilizare a apei. O stație de captare a apei, dar și de tratare a ei, se va construi și la Solacolu, calibrată pentru numărul total al gospodăriilor, care nu sunt mai mult de 120. Modernizarea rețelei va cuprinde montarea de sisteme de contorizare a consumului în afara gospodăriilor populației.
Cămin cultural
Rețeaua de canalizare are o finanțare de 8.412.709 lei și va fi construită pentru satele Sărulești-Gară și Săndulița. Petre-Alexandru Călin, edilul localității, ne spune că stația de epurare va fi amplasată tot în perimetrul satului Săndulița, la marginea islazului comunal, cu deversare în râul Mostiștea. Amplasamentul este prevăzut în Planul Urbanistic General al comunei. Rețeaua va deservi cele două sate, Sărulești-Gară și Săndulița, câtă vreme, din datele primarului, satul Sărulești-Sat are o populație îmbătrânită și o extindere a rețelei de canalizare și aici va fi luată în considerare mai târziu, după o consultare prealabilă a populației. S-a lucrat intens, în acest an, la construirea noului cămin cultural din satul Sărulești-Gară, aflat la acest moment foarte aproape de finalizare, sperându-se că recepția finală a acestuia să aibă loc în cursul lunii aprilie 2018. Căminul cultural are o suprafață desfășurată de 700 de metri pătrați, fiind proiectat cu o sală de spectacole de 250 de locuri, sala fiind multifuncțională, putând fi folosită atât ca sală de spectacole, pentru proiecții cinematografice, dar și pentru organizarea de întruniri sau de cele de tip familial, în speță nunți sau botezuri.
Sistem optim
O altă investiție consistentă se va realiza prin reabilitarea clădirii fostului liceu agroindustrial din localitate, devenit școală gimnazială. Suma aprobată pentru această lucrare este de 4.169.637 lei. Școala funcționează cu 400 de elevi, copii veniți din toate satele componente. Primarul Petre-Alexandru Călin ne spune că sistemul de predare nu era unul optim, câtă vreme, spre exemplu, în satul Solacolu, elevi de diferite clase învățau simultan, în același spațiu. Noul cămin cultural nu prevede spații pentru bibliotecă sau sală cu acces la calculatoare și internet, câtă vreme acestea sunt amenajate în principala școală a localității, sistemul acesta fiind unul optim pentru cursanți.
