Dichiseni: 2,83 milioane euro
Iulian Radu, primarul comunei Dichiseni, afirmă că închide anul 2017 cu câteva proiecte depuse și aprobate la finanțare, în cadrul etapei a doua a programului Național de Dezvoltare locală, derulat prin Ministerul Dezvoltării. Este vorba de un total de 12.744.398 lei, aproximativ 2,83 milioane de euro, iar defalcarea pe proiecte înseamnă 2.808.416 lei pentru extinderea rețelei de apă potabilă în satul Coslogeni și executarea de branșamente la rețeaua de apă potabilă pentru satele Dichiseni, Coslogeni și Satnoieni, la care se adaugă suma de 9.935.982 lei, însemnând modernizare drumuri de interes local. Până la această dată, deși proiectele au fost depuse în termen, fără să se mai ceară, din partea finanțatorului, clarificări, contractele de finanțare nu au fost încă semnate. Primarul Iulian Radu are în vedere extinderea rețelei de apă potabilă pentru noul cartier din satul Coslogeni, unde s-au lotizat terenuri pentru construirea de noi case. Anual, pe raza comunei Dichiseni se întemeiază circa 20 de noi familii. Satul Dichiseni se extinde și spre est, unde au apărut noi gospodării.
Fără fonduri
Însă, pentru anul în curs, Iulian Radu constată că toate rectificările bugetare nu au adus bani și pentru bugetele locale. Comparativ cu perioada trecută, când se primeau fonduri pentru derularea unor proiecte locale, fie de la nivel central, fie de la nivel județean, pe anul 2017 nu s-au înregistrat astfel de ajutoare. Bani au venit pentru susținerea indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități sau pentru finanțarea învățământului. Prin etapa a doua a programului Național de Dezvoltare Locală, numai pentru amenajarea străzilor, comuna Dichiseni este prinsă pentru o finanțare de aproape 10 milioane de lei, însă acest fapt a presupus intabularea tuturor drumurilor din localitate, fapt care a generat cheltuieli consistente suportate de bugetul local. proiectul prevede asfaltarea de drumuri în toate cele 3 sate componente, Dichiseni, Coslogeni, Satnoieni. Se vor asfalta drumuri pe o lungime de 10 kilometri. Se vor asfalta în principal toate drumurile perpendiculare pe strada principală.
Unități de producție
Se intenționează și asfaltarea unei străzi paralele cu DN3B, drumul care taie comuna, astfel încât să existe și o altă cale de rurale între cele trei sate componente, ca măsură de evitare a drumului național, mai ales pentru căruțe sau utilaje agricole de mici dimensiuni. Dar pentru implementarea unor astfel de proiecte, cheltuielile au fost pe măsură și au inclus elaborarea unui nou plan urbanistic general. Astfel de cheltuieli au depășit capacitatea de finanțare a bugetului local, iar edilul Iulian Radu spune că fără sprijin există varianta ca lucrurile să nu poată fi duse la bun sfârșit. La acest moment, soluția e una prin care se încearcă atragerea de investiții, la nivel local, indiferent de dimensiunile acestora. Sunt spații, unele din ele deja contractate, unde se dezvoltă unități de producție. Au fost amenajate deja solarii, spații pentru creșterea puilor, pentru dezvoltarea de mici afaceri cu ciuperci. În zonă, se pot amenaja și livezi, iar variantele de finanțare sunt multiple. Orice nouă afacere, la nivel local, generează venituri bugetare.
Borcea: Împădurire
„Ne dorim creșterea calității vieții oamenilor, prin acțiuni de plantare, dar și prin campanii de informare, educare și conștientizare a opiniei publice asupra importanței mediului înconjurător”, a fost mesajul lui Aniel Nedelcu, primarul comunei Borcea, în ziua de 8 decembrie 2017, odată cu declanșarea acțiunii de împădurire, din localitate. Împădurirea s-a derulat în cadrul acțiunii Prietenii Pădurilor, marcându-se astfel, prin plantarea de stejari, Centenarul Marii Uniri de la 1918. Pentru anul în curs, Aniel Nedelcu iese în fața locuitorilor comunei cu un proiect depus în cadrul programului Național de Dezvoltare Locală, derulat prin Ministerul Dezvoltării, care prevede reabilitarea de străzi pe o lungime de 7,5 kilometri. Proiectul a fost avizat la finanțare și are o valoare de 3 milioane de lei. Modernizarea infrastructurii rutiere se intenționează să se facă în ambele sate componente ale comunei, Borcea și Pietroiu. Aniel Nedelcu speră că lucrările să demareze din primăvara anului viitor.
Investiții
S-a licitat și s-a avizat proiectul proiectul pentru modernizarea și extinderea unei grădiniței cu program prelungit de pe raza satului Borcea. Banii vin din fonduri ale Uniunii Europene. „Datorită programului părinților care au locuri de muncă și copii mici, o astfel de instituție este mai mult decât necesară.” La acest moment, sunt peste 30 de solicitări pentru înscrierea de copii la o astfel de grădiniță. Aici, vor putea servi masa de prânz, dar vor fi și dormitoare. O astfel de investiție înseamnă o sumă consistentă, de circa 2.000.000 lei. „Trebuie să facem cu cantină, cu pătuțuri, cu sală de studiu și tot ce implică o astfel de unitate.” Pe anul în curs, s-au executat lucrări, din bugetul local, însemnând tratamentul bituminos al străzilor, pe o lungime de 3 kilometri. S-a lucrat la rigole betonate și șanțuri de captarea apei pluviale, pe o lungime de 7 kilometri, lucrare derulată an de an câtă vreme ambele sate componente ale comunei, Borcea și Pietroiu, se află situate în pantă, iar apa pluvială inundă, în condiții meteo deosebite, partea de sud a celor două localități.
An normal
Sfârșitul de an, la Borcea, a însemnat pregătiri din timp pentru sezonul rece, toate unitățile de învățământ din localitate având stocuri făcute, încă din primăvară, de combustibili. Materialul lemnos a fost achiziționat din vreme, gospodărirea banilor făcându-se, iată, cu extrem de multă eficiență în condițiile în care prețul pentru materialul lemnos, în ultima vreme, a explodat. S-a organizat o întâlnire cu toți directorii unităților de învățământ. „Le-am spus că nu e normal să ne trezim că luăm lemne, toamna, cum se practică prin alte părți, ci să achiziționăm acest produs din vreme, ca să aibă timp să se usuce.” Așa se face că materialul lemnos, necesar unităților de învățământ, a fost cumpărat încă din primăvară. Unitățile de învățământ sunt încălzite cu ajutorul centralelor termice pe lemne. S-a păstrat și vechiul sistem de încălzire, cel cu sobele clasice, pentru cazurile deosebite, de avarii. Anul 2017 este caracterizat de Aniel Nedelcu drept unul normal din punctul de vedere al activităților edilitar-gospodărești.
Unirea: Finanțări
Florian Belu, primarul comunei Unirea, așteaptă, la acest moment, semnarea contractelor de finanțare pentru proiectul denumit „Modernizare drumuri de interes local”. 5.043.946 lei, adică în jur de 1,1 milioane de euro, este suma alocată comunei Unirea, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, prin Ministerul Dezvoltării. Se vor asfalta străzi pe o lungime de 5 kilometri, mai precis străzile perpendiculare față de drumul principal, DN3B, Călărași – Fetești, care traversează comuna. Proiectul este aprobat spre finanțare, la acest moment, întreaga documentație pentru aprobarea acestuia fiind executată. Se așteaptă semnarea contractului, chiar dacă implementarea acestuia este prevăzută să se deruleze pe o perioadă de 3 ani. După finalizarea acestuia, la nivelul întregii comune, pentru modernizarea tuturor celorlalte străzi care nu au fost vreodată prinse într-un astfel de proiect de modernizare, suma necesară pentru reabilitarea acestora se ridică tot în jurul cifrei de 1 milion de euro. Un nou proiect care să prevadă o astfel de sumă de finanțare ar însemna reabilitarea tuturor străzilor aferente comunei Unirea.
Cofinanțări
Pentru aceste drumuri, la Primăria Unirea se întocmesc documentele necesare pentru aprobarea la finanțare pentru un alt proiect, astfel încât, în viitorul apropiat, în comună să nu mai fie drumuri neasfaltate. Tot în cadrul unei viitoare finanțări se urmărește accederea de bani guvernamentali pentru amenajarea de trotuare în satul Oltina și a unui drum de legătură, între cele două sate componente, Unirea și Oltina, care să fie folosit de utilajele agricole sau de căruțe. Se speră ca un astfel de proiect să fie depus în faza a treia a programului Național de Dezvoltare Locală considerat, mai ales de edilii din mediul rural, unul dintre cele mai consistente din punctul de vedere al finanțărilor pentru investițiile de interes local. Fără aceste programe, la nivel rural nu ar fi existat niciodată bani pentru investiții în infrastructură. Comuna Unirea are prevăzut, anual, un fond de investiții de circa 70.000 de euro, bani care se duc în partea de cofinanțare a proiectelor derulate cu sprijin guvernamental.
Fonduri externe
Cu partea de finanțare locală, prevăzută pentru investiții, anual, la Unirea, se pot moderniza drumuri pe o lungime de aproximativ 300 de metri. La nivelul întregii comune, suma necesară pentru asfaltarea tuturor drumurilor rămase nemodernizate se ridică la circa 2 milioane de euro. Pentru finalizarea unei astfel de investiții, cu fonduri exclusiv de la nivel local, la unirea ar fi necesar să se strângă bani timp de 28 de ani. Din surse externe, la Primăria Unirea, sumele atrase, în ultimii ani, se apropie de suma de 5 milioane de euro. „Practic, toate investițiile s-au făcut cu bani proveniți de la Ministerul Dezvoltării”. Cu bani locali, astfel de investiții nu ar fi fost posibile vreodată. De regulă, din banii de investiții, se asigură materialul lemnos pentru anotimpul rece, mici reparații curente, mici dotări edilitar-gospodărești. În plus, banii de pe impozite și taxe locale ajung foarte greu în bugetul public. Recent ales în postul de primar al comunei Unirea, în urma alegerilor parțiale derulate în această vară, Florian Belu spune că vine cu o mentalitate simplă, aceea de a fi foarte apropiat de oameni.
Modelu: Drumuri
La Modelu, Gheorghe Dobre, primarul localității, ne spune că anul 2017 se remarcă prin cele două proiecte, depuse la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, primul prevede reabilitarea infrastructurii rutiere, însemnând modernizarea străzilor și construirea de șanțuri dalate prevăzute cu grătare, dincolo de acostament, mai ales pentru străzile înguste, unde lățimea acestora nu permite o fluidizare a traficului în alte condiții, mai precis amenajarea de două benzi de circulație. Se are în vedere modernizarea de străzi pe o lungime de 6,3 kilometri. Cel de-al doilea proiect prevede tot reabilitarea drumurilor de interes local, dar pe o lungime de 8,4 kilometri. Unul dintre proiecte este depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în vreme ce Ministerul Dezvoltării și-a dat deja acordul pentru finanțarea celui de-al doilea proiect. Gheorghe Dobre spune că acesta este rolul unui primar: să atragă fonduri pentru dezvoltarea localității. „Trebuie să alerge, să facă studii, proiecte, altfel, dacă stai în birou și aștepți să-ți pice ceva, acest lucru nu se întâmplă.” Din administrarea veniturilor locale, nu se pot face lucrări care să aibă impact imediat și pe termen lung, în viața comunității.
Apă și canalizare
Anul 2017, pentru comuna Modelu, a însemnat calibrarea și modernizarea de străzi în ceea ce localnicii numesc Cartierul Vechi, amplasat în zona de nord a localității, zonă unde au fost schimbate și conductele la rețeaua de alimentare cu apă potabilă, conductele fiind, până la demararea investiției de modernizare, de fier. Lucrarea a fost executată într-un timp rapid, având în vedere necesitatea localnicilor de a avea apă potabilă, în condițiile în care vara a fost extrem de secetoasă. Același lucru s-a întâmplat și pe strada Morii, din satul Tonea, singura care era alimentată cu apă potabilă prin conductă metalică. Această lucrare s-a derulat în cursul lunii septembrie, tot din necesitatea de a nu lăsa gospodăriile fără apă potabilă, în lunile de vară. O astfel de lucrare a necesitat două săptămâni de muncă intensă. S-a lucrat intens și la la rețeaua de canalizare a localității, în condițiile în care vechiul executant și-a depus cerere de insolvență, astfel încât a fost necesară reluarea procedurilor de atribuire a licitației de executare a lucrării. La acest moment, s-au executat 5 kilometri de canalizare, însă mai trebuie introdusă conductă pe o lungime de 14 kilometri, la care se adaugă construirea și dotarea stației de epurare. Există finanțare pentru această lucrare.
Noi investiții
Pe anul 2017, un singur proiect a fost aprobat, de Ministerul Dezvoltării, pentru comuna Modelu, însemnând modernizare drumuri de interes local, însă valoarea acestuia este una extrem de consistentă, de peste 2 milioane de euro, mai precis 10.135.093 lei. Gheorghe Dobre spune că pe lângă acest, mai derulează două proiecte, pentru reabilitarea a două grădinițe, una dintre ele urmând să funcționeze într-o fostă clădire dezafectată, proprietatea primăriei, unde a funcționat o societate comercială. Actuala grădiniță cunoscută cu nr. 1 funcționează, în prezent, în două săli de clasă, capacitatea acesteia fiind subdimensionată, în condițiile în care sunt trei grupe de copii. „Nici legea nu te lasă să desfășori programe educative, la grădiniță, prin cursuri ținute după-amiaza”. Se vor executa lucrări de recompartimentare, va fi amenajată o sală de festivități, cu dotările aferente, însemnând inclusiv jucării. Valoarea în bani este de 2.400.000 lei. Același lucru se va întâmpla și cu cealaltă grădiniță, clădirea unde funcționează având 90 de ani. Decizia administrației comunei Modelu este ca aceasta să fie demolată, urmând ca pe vechiul amplasament să se ridice o clădire nouă, cu aceeași destinație. Valoarea investiției este de 1.400.000 lei.
Jegălia: Casmpioni la proiecte
Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia, spune că anul 2017 înseamnă, pentru această localitate, patru proiecte aprobate spre finanțare, prin Ministerul Dezvoltării, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, fapt extrem de rar. Valoarea totală a acestora este de 10.536.740 lei, echivalentul a 2,3 milioane euro. Școala Generală nr. 1 Jegălia va fi dotată cu mobilier nou, creându-se astfel condiții deosebite pentru derularea actului educațional. Vor fi dotate școlile din satele Jegălia și Gâldău, valoarea acestui, denumit Dotare cu echipamente, mobilier specific didactic și dotări independente, proiect fiind de 713.697 lei. Se vor achiziționa catedre, bănci, table, videoproiectoare, aparate frigorifice, costume pentru piese de teatru, echipamente sportive. Se vor crea condiții pentru înființarea unui post de radio al școlii, achiziționându-se aparatură de emisie. Pentru Grădinița cu program normal nr. 1 Jegălia, vor fi achiziționate echipamente, mobilier specific didactic și dotări independente în valoare de 162.405 lei. Banii vor veni pentru ambele grădinițe din localitate, iar dotările înseamnă inclusiv jocuri și jucării.
Unitate sanitară
La nivelul comunei Jegălia, școlile sunt deja reabilitate, însă echipamentele erau vechi sau degradate. S-au alocat sume uriașe pentru reabilitarea unităților de învățământ. Se vor achiziționa și echipamente pentru dotarea unui cabinet de informatică, dar și table electronice pentru orele de matematică sau pentru alte materii. Școala generală din satul Iezerul, aflată, la acest moment, în conservare, va fi reabilitată și recompartimentată, urmând ca în clădirea respectivă să funcționeze o unitate sanitară, singura din zonă, care va deservi și populația din comunele învecinate. Pentru acest proiect, finanțarea este de 1.621.578 lei. Aurel Vasile, edilul din Jegălia, ne spune că vor fi amenajate șase cabinete medicale, urmând ca medici specialiști, cu program de o zi pe săptămână pentru fiecare, să fie prezenți în localitate. Se va amenaja, tot în aceeași zonă, un centru de analize medicale. Unitatea va funcționa pe baza contractului încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate, fiind unica de acest tip pe o raza de mai mulți kilometri. Vor veni medici de diferite specialități, de la cardiologi la diabetologi sau de medicină internă și pediatrie. La ora actuală, în comuna Jegălia există un centru de permanență medicală.
Modernizare
Cea mai mare investiție care urmează să se deruleze, pe raza comunei Jegălia, este cea de introducere a a rețelei de apă potabilă și canalizare, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, suma alocată fiind de 10,5 milioane euro. În plus, a fost aprobat la finanțare și un alt proiect, cel de-al patrulea derulat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, finanțat de Ministerul Dezvoltării, reprezentând modernizarea de drumuri de interes local, cu o valoare de 8.039.060 lei, însemnând reabilitare și asfaltare a încă 7 kilometri de drumuri. Până la acest moment, în comuna Jegălia, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, s-au asfaltat cele mai importante drumuri din interiorul comunei. Prin aceste sume primite de la AFIR, s-au asfaltat 4,5 kilometri de drumuri, din care 2 kilometri în satul Jegălia, 2 kilometri în satul Gâldău, diferența fiind repartizată satului Iezeru.
Valea Argovei: Sume uriașe
Anul 2017, pentru comuna Valea Argovei, ne spune Constantin Boitan, primarul localității, a însemnat aprobarea la finanțare a două mari proiecte. 9.155.030 lei este suma obținută de comuna Valea Argovei pentru proiectul de asfaltare de străzi, finanțarea urmând să fie făcută prin Programul Național de Dezvoltare Locală derulat de Ministerul Dezvoltării. La acest proiect, documentația a fost începută încă de anul trecut, în vreme ce documentația pentru proiectul de canalizare și de reabilitare rețea de apă potabilă a început să se deruleze după ce acesta a fost inclus pe lista de investiții viitoare ale Guvernului României. Are o valoare estimată de 16.640.858 lei. Constantin Boitan, edilul localității, ne spune că se va înființa o rețea de 24 de kilometri lungime, în cadrul proiectului de înființare rețea de apă uzată, cu stație de epurare. Se va reabilita și rețeaua de alimentare cu apă potabilă, însemnând construcția și punerea în funcțiune a stațiilor de pompare, două pentru satul Valea Argovei și alte două situate în satul Siliștea. La Valea Argovei se intenționează, prin acest proiect, să se înființeze o stație de pompare la unul dintre puțurile forate care, la acest moment, colectează apa într-un bazin aflat mult prea departe de consumatorii casnici, eficiența acestuia fiind minimă. Se vor amenaja, concomitent, stații de clorinare a apei, câtă vreme pânza freatică, în județul Călărași, este afectată.
11 kilometri de asfalt
Pentru asfaltarea de străzi, la Valea Argovei este furat deja startul, câtă vreme există deja Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI), însă din luna septembrie 2016, ulterior derulându-se actualizarea avizelor. Se vor asfalta străzi în Valea Argovei, Vlădiceasca și Siliștea, pe o lungime totală de 11 kilometri. Suma aprobată pentru comuna Valea Argovei, reprezentând 9.155.030 lei, este una uriașă pentru posibilitățile bugetului local. Ideea de bază este ca lucrările de asfaltare să fie sincronizate cu cele de introducere a rețelei de canalizare. În toată comuna, exceptând drumurile județene, drumurile asfaltate sunt în lungime totală de 500 de metri. În schimb, străzile sunt pietruite. La Valea Argovei, la acest moment, fondul de rulment este de 400.000 lei, sumă strânsă de la an la an. În schimb, suma totală repartizată, din bugetul guvernamental, comunei Valea Argovei, însumează 25.795.888 lei, bani pe care autoritățile locale îi pot strânge în 64 de ani. Repartizarea de fonduri, prin Ministerul Dezvoltării, către mediul rural, este și opinia primarului Constantin Boitan, reprezintă una dintre cele mai bune variante pentru dezvoltarea satului românesc.
Explozie la combustibili
În comună, problemele sunt legate de asigurarea materialului lemnos pentru unitățile de învățământ, pe timp de iarnă. Stocul inițial ajungea pentru o lună de zile. S-au făcut demersuri către ocolul silvic din zonă, în condițiile în care lemnul pentru foc, în această perioadă, a ajuns un fel de marfă ilicită. Metrul cub de lemn de foc a ajuns să se comercializeze și cu suma de 500 lei, iar necesarul pentru unitățile de învățământ, din comuna Valea Argovei, este de 130 de metri, valoarea de piață fiind una uriașă față de posibilitățile bugetare locale. Cel puțin jumătate de miliard de lei vechi trebuie să cheltuiască administrația locală numai pentru asigurarea combustibilului necesar unităților de învățământ. Suma este una deosebită dacă se are în vedere faptul că prețul lemnului de foc, în ultimele luni, s-a dublat, la depozitele specializate, în condițiile în care la ocoalele silvice prețul se situa undeva la jumătate.
Roseți: Spor natural pozitiv
Nicolae Râjnoveanu, primarul comunei Roseți, ne confirmă că localitatea pe care o administrează este singura,de pe raza județului Călărași, care înregistrează spor natural pozitiv. „La recensământul trecut, am avut 6.070 de locuitori, acum am 6.491.” Creșterea numărului populației, cu un procent de circa 7 la sută, s-a derulat din anul 2001, data ultimului recensământ derulat în România, până în prezent. Creșterea numărului populației, în comuna Roseți, are loc cu un procent mai mare de 1 la sută pe an. Acest fapt a condus la ocuparea tuturor planurilor de lotizare efectuate de Primăria Roseți. An de an, apar locuințe noi. Primarul Râjnoveanu afirmă că în tot acest timp, în localitate s-au construit case cât într-un sat de mărime mică. S-au construit peste 140 de locuințe noi. Fenomenul demografic pozitiv din comuna Roseți se reflectă și în numărul elevilor înscriși, an de an, la școlile din localitate. Se constituie, an de an, câte trei sau patru clase cu elevi ai clasei întâi. „În clasele I-IV, toate sunt ocupate la capacitate maximă. Clasele cuprind între 28 și 34 de elevi.”
Educația, o prioritate
Investițiile în învățământ constituie o prioritate pentru primarul Nicolae Râjnoveanu. În cadrul celei de-a doua etape a programului Național de Dezvoltare Locală, finanțat de Ministerul Dezvoltării, comunei Roseți i-a fost repartizată suma de 13.539.385 lei, aproximativ 3 milioane de euro, pentru două proiecte complexe. Pentru reabilitarea și modernizarea Școlii gimnaziale Iancu Rosetti, suma alocată este de 6.799.452 lei, diferența fiind repartizată pentru modernizarea drumurilor de interes local, situându-se la valoarea de 6.759.933 lei. Edilul afirmă că la Ministerul Dezvoltării a avut înaintate 5 proiecte, însă numai acestea două au fost acceptate, la acest moment, spre finanțare. În cadrul primului proiect privind reabilitarea și modernizarea școlii Iancu Rosetti, edilul Nicolae Râjnoveanu ne spune că aceasta are 5 corpuri, toate cu o vechime de peste 130 de ani. „Acolo, au învățat părinții, bunicii și străbunicii.” Structura clădirilor este de cărămidă, fundațiile fiind făcute cu piatră de râu. Clădirile sunt trainice, iar administrația locală, din fonduri proprii, le-a întreținut, de-a lungul timpului. Însă acestea necesită reparații capitale. Școlile vor suferi intervenții la structura de rezistență, în primul rând, urmând ca zidurile să fie consolidate atât la interior cât și la exterior.
Gospodării închegate
În fiecare an, la Roseți, la clasa pregătitoare, numărul copiilor înscriși este de peste 130. La sfârșitul fiecrui an, de sărbătorile de iarnă, fiecare copil primește câte o pungă cu cadouri, numărul acestora trecând de 600. „I-am obișnuit în felul ăsta. De foarte mult timp se procedează în acest mod.” Nicolae Râjnoveanu consideră că, în comună, sistemul de învățământ este foarte bine organizat. Investițiile în clădiri și dotări sunt și ele substanțiale. Dintre elevii înscriși în clasa întâi, 86 la sută ajung să susțină examenul de capacitate. Sunt cazuri, rare, în care se înregistrează copii repetenți, fie părinții își mută domiciliul, fie se retrag în gospodării, ca ajutoare ale părinților. Comuna Roseți este cunoscută pentru numărul mare al crescătorilor de animale. Unii dintre copii ajung să muncească în gospodăriile familiale. La Roseți, numai vaci sunt 1200 de capete. Sunt cetățeni care au în gospodărie și 60 de vaci. Alți cetățeni se ocupă cu creșterea oilor. Sunt și ferme care numără 1.500 de capete de ovine. În plus, faptul că localitatea se află foarte aproape de municipiul reședință de județ face în așa fel încât să existe și piață de desfacere pentru produsele din lapte, dar și ca mulți locuitori ai comunei să aibă un serviciu stabil.
Școală profesională
„Nu am familie în comuna Roseți în care cel puțin unul dintre părinți să nu aibă un loc de muncă.” Sunt și familii, destule, în care cei doi părinți au un serviciu stabil, din această cauză apărând necesitatea amenajării unui centru after-school, astfel încât elevii, după terminarea cursurilor, să nu se întoarcă la domicilii,în grija rudelor sau a bunicilor, ci să-și petreacă după-amiezele la școală. Primarul Râjnoveanu spune că deja sunt aprobate fondurile pentru înființarea unei astfel de locații, la care se va adăuga o cantină și o sală de servit masa. Mai mult, Nicolae Râjnoveanu spune că în comună s-ar putea amenaja și o școală profesională, câtă vreme deficitul de forță de muncă calificată este evident. „Omul de la țară trebuie învățat, trebuie să știe să bată o tablă, un cui, pentru că în asta constă definiția de bun gospodar.”
