Grădiștea: Pubele pentru varză
În această perioadă, edilul comunei Grădiștea, Constantin Corbu, implementează o hotărâre de consiliu local, care se referă la gospodărirea de pe plan local. Hotărârea respectivă, cu numărul 97, din luna august 2016, prevede eliminarea gunoaiele de pe locurile neamenajate, gunoiul menajer să fie dat la firma de salubritate, gunoiul de grajd să fie dus numai pe platformele special amenajate. Operatorul de salubritate, SC Saubris Gălățui, se află pe raza comunei Grădiștea, pentru perioada 12 – 27 septembrie, pentru încheierea de contracte de prestări servicii cu gospodăriile cu care nu are astfel de înțelegeri legale. Primarul din Grădiștea, Constantin Corbu, spune că există o problemă legată de colectarea gunoiului menajer, pe raza localității. „Nu au educația civică în a separa gunoiul menajer de cel de grajd. Gunoiul biodegradabil, în fapt cel de grajd, măturătura, cenușa, fiind biodegradabil, are o altă destinație decât cel menajer”. În plus, încă de acum câțiva ani, gospodăriile localnicilor au fost dotate cu pubele, însă acestea nu au fost folosite pentru colectarea gunoiului, ci au fost transformate, în cele mai multe cazuri, în butoaie pentru varză sau recipiente pentru depozitarea grâului. În ele, zdrobesc strugurii, țin apa de ploaie, țin făina.
Rapoarte de colectare selectivă
Pentru prima dată, la Grădiștea, se pune piciorul în prag, urmărindu-se salubrizarea comunei într-un mod profesionist, câtă vreme aceasta nu este numai o îndatorire, ci și o obligație, dată de Legea Mediului, dar și de cerințele Gărzii de Mediu, care cere rapoarte legate de colectarea selectivă a gunoiului menajer, pentru fiecare localitate. „Mi s-au cerut rapoarte, să arăt câtă sticlă am predat, cât material plastic, cât carton”. Edilul din Grădiștea asta nu înțelege: care este rolul unui primar, acela de a colecta gunoaie sau acela de a administra comuna, cu toate problemele acesteia? Constantin Corbu afirmă că soluția este clarificarea proiectului legat de Ecomanagement Salubris. Știe că în cadrul acestuia s-a desemnat o firmă, dar nu conoaște dacă aceasta are rol de operator de preluare a gunoiului menajer sau doar unul intermediar. Se speră că în aceste zile să se clarifice situația proiectului derulat prin ADI Ecomanagement Salubris. Licitația pentru colectarea deșeurilor a fost câștigată de o firmă din Costinești, la această oră nu se știe ce rol are stația de sortare din comuna Ciocănești și nici care este rolul, în tot acest proiect, jucat de SC Salubris Gălățui, operatorul de salubritate și pentru comuna Grădiștea.
Criterii neclare pentru preț
În plus, pentru colectarea gunoiului menajer numai în locuri special amenajate, ca la oraș, problema este dată de faptul că se nasc inechități câtă vreme sunt localnici care vor duce câteva borcănașe de iaurt, în vreme ce alții vor folosi aceste rampe pentru a scăpa de bălegarul din curte, situație în care stația de sortare a gunoiului, de la Ciocănești, va avea mari probleme. „În afară de asta, nu se poate măsura cantitatea de gunoi pe care o duce unul sau altul”. La acest moment, costul metrului cub de gunoi este stabilit de niște edili care nu mai sunt, mulți dintre ei, pe funcții, după niște criterii neclare. Se lucrează după un sistem greu de acceptat, în sensul că firma de salubritate ar urma să colecteze gunoiul menajer din locurile special amenajate, dar plățile propunându-se să se facă de fiecare primărie în parte, urmând ca acestea să-și recupereze banii prin instituirea unei taxe locale către populație. În plus, un act normativ prevede sancțiuni de 100 de lei pe zi pentru acele unități administrativ-teritoriale care nu prezintă documente din care să rezulte că se reduce cantitatea de gunoi colectată cu 15 la sută. Asta e dilema edilului din Grădiștea: unde există aceste evaluări anuale, legate de cantitatea de gunoi colectată?
Taxă cât o bere
Constantin Corbu crede că o primă soluție este cea legată de educarea civică a cetățenilor, prin discuții purtate individual. Pe raza comunei, s-au emis documente către fiecare gospodărie, expediate prin oficiile poștale, prin care se încearcă lămurirea populației cât de important este să se încheie documente de colecare a resturilor menajere. Contractele se încheie cu firma Salubis Gălățui, chiar dacă s-a derulat licitația pentru colectarea gunoiului prin firma desemnată de ADI Ecomanagement Salubris, iar primarul Constantin Corbu spune că demersul său este justificat prin faptul că nimeni nu are habar când noul operator de salubritate se va apuca de derulat această activitate. „Și eu ce fac, stau pe loc?” La acest moment, pentru colectarea gunoiului menajer, la operatorul Salubris Gălățui, se plătește o taxă de 3 lei de persoană, aceasta fiind evaluată de Consatntin Corbu ca fiind extrem de mică. Aceeași situație este și cea legată de costul apei de pe rețeaua de distribuție, acesta fiind de 1,8 lei metru cub, în condițiile în care există instistențe ca și comuna Grădiștea să se înscrie în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, fapt care ar duce la majorări de prețuri și câtă vreme nu există certitudini legate de derularea de investiții în rețeaua de alimenatre cu apă sau canalizare.
Jegălia: Școală modernă și sală de sport
Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia, e bucuros că a reușit finalizarea unui proiect, în valoare de aproape 650.000 de euro, bani veniți prin programul Național de Dezvoltare Locală, prin care s-a reabilitat școala din localitate. S-a construit și o sală de sport, de peste 200 de metri pătrați, s-au amenajat grupuri sanitare moderne. „Am reușit în acest an să facem în așa fel încât învățământul să se deruleze în condiții deosebite”. La școala din satul Jegălia, s-a introdus și sistemul de încălzire centralizat, care funcționează pe o centrală alimentată cu combustibili solizi. Până la modernizare, sistemul de încălzire era cel clasic, făcut prin intermediul sobelor cu lemne. Și școala din satul Găldău beneficiază de sistem de încălzire centralizat, la acest moment. Și la grădinița din satul Jegălia s-a montat un sistem de încălzire modern. Grădinița funcționează cu peste 100 de copii. Nu același lucru s-a reușit la grădinița din Gâldău, în acest an, unde numărul copiilor care o frecventează este mult mai mic. Primarul justifică faptul că instituția de învățământ preșcolar nu a beneficiat de investiții majore prin faptul că nu știe cât timp aceasta își va mai desfășura activitatea, câtă vreme numărul copiilor care o frecventează se reduce de la an la an.
Investiții de 8,5 milioane euro
Comuna Jegălia beneficiază de un program prin care se va investi suma de 8,5 milioane de euro. Se vor construi o stație de apă, pe raza satului Gâldău, pentru satele Iezerul și Jegălia, valoarea acesteia fiind de 1,5 milioane de euro, o stație de epurare, la acest moment lucrându-se la planul urbanistic zonal, și acesta necesitând fonduri și timp, acesta urmând să se definitiveze în cursul lunii martie a anului viitor, la care se adaugă reamenajarea stațiilor de apă de la Jegălia, Iezerul și Gâldău. Se vor reabilita sistemele de alimentare cu apă potabilă pe o lungime de 12,5 kilometri, în satul Jegălia și de 6 kilometri, în satul Iezerul. Se va introduce și rețea de canalizare, în satul Jegălia, pe o lungime de 12 kilometri. Investiția se va derula începând cu primăvara anului viitor, la acest moment există banii, veniți prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea, operatorul fiind Raja Constanța, totul depinzând de constructor, neexistând un termen clar pentru finalizarea investiției.
Asfalt în toate satele
Prin Compania Națională de Investiții, se reabilitează centrul cultural local, tot pe baza unui proiect câștigat de Primăria Jegălia, lucrarea urmând să se finalizeze la sfârșitul acestui an. Valoarea investiției este de 500.000 de euro. Primarul Aurel Vasile se mândrește cu faptul că a reușit să dea o altă față comunei, în nici 5 ani de activitate. La momentul preluării scaunului de edil, în comuna Jegălia nu existau străzi asfaltate. La acest moment, lungimea străzilor asfaltate este de 13,5 kilometri. Se speră în accesarea a încă două proiecte, derulate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, pentru asfaltarea a încă 4,5 kilometri de străzi în satele Jegălia și Gâldău, câte 2 kilometri, diferența fiind rezervată satului Iezerul, la care se adaugă amenajarea unui drum agricol în lungime de 6 kilometri, paralel cu drumul național, între Iezerul și Jegălia. Prin Ministerul Dezvoltării, se urmărește finanțarea unui alt proiect, însemnând extinderea asfaltării cu încă 7 kilometri la străzile deja amenajate, în lungime de 12,5 kilometri.
Dichiseni: Școală modernă cu fonduri UE
Iulian Radu, primarul comunei Dichiseni, se laudă cu faptul că s-a înregistrat recepția la școala din satul Coslogeni, reabilitată din fonduri externe. Școala are 5 săli de clasă și o sală de sport ultramodernă, care mai necesită mici amenajări. Valoarea proiectului a fost de 3,4 milioane lei, bani veniți de la Uniunea Europeană, în ce amai mare parte, de la Guvernul României, la care se adaugă partea de cofinanțare locală de 2 la sută. 
În prezent, se lucrează la împrejmuirea exterioară a instituției. Funcționează pentru elevii din ciclul primar, dar și cu o grădiniță. Școala funcționează cu circa 100 de copii. Edilul afirmă că este necesară procurarea unei mașini pentru întreținerea pardoselii sălii de sport.
Lucru intens la sistemul de alimentare cu apă
Pentru această perioadă, edilul are în vedere, printre altele, intabularea drumurilor din interiorul satelor componente, dar și depunerea unui proiect prin care se urmărește finanțarea unui drum agricol, la acest moment existând mici neconcordanțe care urmează să fie lămurite cu Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Se lucrează în sistem intensiv la sistemul de alimentare cu apă potabilă al localității. S-au executat stațiile de clorinare, urmează să fie înlocuite bazinele de captare a apei, urmând să fie înlocuite vanele de golire a rețelei. De-a lungul timpului, s-au tot adunat impurități pe sistem. La momentul actual, după proceduri de spălare a rețelei, apa este potabilă, mai ales că aceasta se tratează chimic de două ori pe lună. După punerea în funcțiune a stațiilor de clorinare, vor fi eliminate problemele de acest tip.
Proiect blocat la CNI
Iulian Radu afirmă că nevoi imediate sunt legate de amenajarea bazei sportive, în condițiile în care școala din Dichiseni funcționează la standarde moderne. Trebuie reabilitat și căminul cultural din satul Dichiseni, existând un proiect depus în acest sens la Compania Națională de Investiții, primarul urmând să se deplaseze la sediul acestei instituții pentru a vedea unde anume s-a blocat acest proiect. Actele au fost depuse de mai bine de un an și nu a existat o poziție clară, afirmativă din partea Companiei Naționale de Investiții. Au fost alte neconcordonanțe, câtă vreme căminul cultural a funcționat, mult timp, ca sediu al administrației locale, efectuându-se, la acest moment, modificările în cartea funciară. Se mai lucrează la aleile pietonale. Până acum s-a lucrat intens la amenajarea aleilor pietonale, lungimea acestora fiind de 6 kilometri, dintr-un necesar inițial de 9 kilometri. Au fost executate în sate, urmând ca acestea să fie legate până la schitul mănăstiresc Crucea de Leac. S-au executat din fonduri proprii, distribuite multianual.
Fără dezvoltare în lipsa gazului metan
Opinia edilului din Dichiseni este că era necesară construirea unei piste pentru bicicliști care să lege municipiile Călărași și Fetești, trecând prin comunele Modelu, Dichiseni, Unirea, Jegălia și Borcea. O astfel de investiție trebuie avută în vedere de Consiliul Județean Călărași. O altă investiție de absolută necesitate este legată de rețeaua de alimentare cu gaze naturale, care să aibă același traseu. Este o investiție absolut necesară atât agenilor economici locali cât și pentru atragerea de viitoare investiții. Este o investiție strategică. „Vă dați seama, cum să-ți vină agent economic în zonă dacă nu ai infrastructura?” În zona Dichiseni, sunt amenajate numeroase sere legumicole. Rețeaua de gaz este absolut necesară pentru acest domeniu. Dar și pentru altele, în special în zootehnie sau în fermele avicole cu capacitate medie. Zona poate fi dezvoltată și sub această formă.
Borcea: Intervenții de urgență
La Borcea, primarul Aniel Nedelcu se confruntă, de fiecare dată când precipitațiile în zonă cad în cantități abundente, cu situații deosebite. La ultima ploaie, aici, s-au înregistrat și 60 de litri pe metru pătrat. Zeci de gospodării au fost inundate în totalitate, însemnând beciuri, fose septice, anexe, fântâni, iar intervenția în acest caz a fost una de urgență. Au fost angrenați în acest efort pompierii locali, dar și salariați ai Primăriei Borcea. Acest fapt a condus la neinundarea locuințelor. „Cu Dumnezeu nu te pui niciodată, iar o astfel de ploaie cred că nu a mai fost în zonă de foarte mulți ani”. Aniel Nedelcu spune că i-a întrebat și pe bătrânii satului, aceștia spunând că nici eu nu au mai pomenit un asemenea potop. Comuna Borcea este situată pe o formă de relief în pantă, cu o diferență de nivel de 8 metri, iar locuințele dinspre Dunăre sunt mereu în pericol de a fi inundate, când precipitațiile sunt abundente. Aniel Nedelcu afirmă că există soluții tehnice pentru ca acest fenomen să nu se mai repete, însemnând ca stăvilarele din digul de protecție dintre brațul Borcea și sat să fie mai dese. Se estimează că situarea acestora din 30 în 30 de metri ar evita producerea de inundații viitoare. În toată comuna, nu există decât 3 traversări pentru captarea apelor pluviale, acestea blocându-se în dreptul digului.
Sprijin în soluții tehnice
Traversările care sunt făcute pe sub drumul național Călărași – Fetești trebuie redimensionate, diametrul acestora ar trebui optimizat în așa fel încât, în caz de precipitații majore, să poată capta apa în exces. „La noi, de fiecare dată când plouă, zici că avem un râu care se revarsă”. Edilul Aniel Nedelcu speră că sitația aceasta va fi rezolvată într-un timp relativ decent, pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete. Unele situații depășesc capacitatea managerială a primarilor, indiferent de utilajele pe care instituțiile administrative le au în dotare sau cu forța de muncă existentă pe plan local. „Trebuie să fim sprijiniți, măcar cu soluții tehnice”, e părerea primarului Aniel Nedelcu. Optimizarea traversărilor făcute pe sub drumul național este o chestiune care nu poate fi rezolvată pe plan local. Autoritățile locale nu au o bază legală în virtutea căreia să poată executa studii și astfel de lucrări. La ultimele inundații provenite din ploi, s-a pus problema, la un moment dat, să se spargă digul de protecție din partea sudică a localității, cea care a fost afectată. Situația este una destul de întortocheată câtă vreme tot partea sudică a localității este amenințată de inundații, dar odată cu creșterea debitului Dunării.
Pregătiri pentru iarnă
Pe raza comunei Borcea, primarul Aniel Nedelcu spune că noul an școlar nu a început într-un mod deosebit. Spune că nu toate sunt numai roz. Au fost renovate acoperișuri la unele școli, au fost achiziționate și băncuțe. „Tot timpul e loc și de mai bine”. Toate corpurile de clădire au fost igienizate. Problema e că la nivelul instituțiilor de învățămând, pe raza comunei Borcea, sunt 9 corpuri. Liceul de pe raza localității funcționează cu 30 de săli de clasă, în vreme ce sunt și clădiri unde funcționează 4 săli de clasă. „Eu zic că și anul acesta am început anul școlar într-un mediu destul de bun pentru copii. Sperăm ca, pe viitor, să putem îmbunătății toate aceste condiții”. Toate instituțiile de învățămând sunt încălzite cu centrale termice pe combustibili solizi. S-a achiziționat cantitatea de combustibili necesară pentru iarna care vine. Până la acest moment, nu s-au făcut estimări privind cantitatea de masă lemnoasă achiziționată. Primăria Borcea a alocat sumele cerute de instituțiile de învățământ la acest capitol. „Anual, am alocat fondurile cerute”. Prin introducerea centralelor termice alimentate cu combustibili zolizi, cheltuielile cu masa lemnoasă s-au redus la jumătate, comparativ cu sistemul de încălzire clasic, cu sobe. Există fochiști autorizați. De 3 ani, sistemul de încălzire al școlilor este acesta.
Idei de la vatra satului
În această toamnă, pe raza comunei, se continuă lucrările de amenajare a podețelor de intrare în gospodării, pentru străzile care au fost reabilitate total. Trebuie executate circa 100 de astfel de amenajări, peste șanțurile de captare a apelor pluviale. Banii sunt din bugetul centralizat, prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Se lucrează pe faze. Aniel Nedelcu este primar al comunei Borcea la al doilea mandat, câștigând alegerile locale la un scor detașat. Le cere locuitorilor să aibă încredere, pe mai departe, în administrația publică locală, dar și în primarul pe care l-au ales. „Sper să nu-i dezamăgim”. După o astfel de perioadă petrecută ca edil, Aniel Nedelcu a învățat că nu le poate cunoaște pe toate, că un om nu știe chiar orice, dar că timpul petrecut într-un asemenea post îți dă posibilitatea să acumulezi nu numai experiență, ci și anumite calități materializate în relația cu omul, cu cetățeanul. A învățat că, în primul rând, oamenii sunt imprevizibili. „Trebuie luat de la vatra satului, de la talpa satului, ideile bune. Acel om despre care spui că e simplu, se întâmplă să aibă idei foarte bune. Un primar inteligent trebuie să discearnă și să pună în practică ideile fiabile, de absolută necesitate pentru localnici”.
Ștefan Vodă: Foarte multă experiență
George Avram este primar la al șaptelea mandat, în comuna Ștefan Vodă. Se mândrește cu faptul că este unul dintre primarii cu foarte multă experiență, la nivel național existând 40 de edili cu un număr atât de mare de mandate. „După atâția ani de experiență, secretul păstrării funcției de primar este să fii apropiat de om. Să-i vorbești la nivelul lui, să nu fii mândru, egoist, arogant, exact ce spune și la Sfânta Scriptură”. George Avram afirmă că tot timpul a încercat să fie apropaiat de oameni, să le împărtășească atât bucuriile, cât și necazurile și să încerce să-i ajute pe cât posibil. George Avram își amintește că în urmă cu 25 de ani, când a devenit primar, comuna nu avea drumuri pietruite sau asfaltate, drumurile erau numai șleauri, decedații erau transportați cu ajutorul tractorului U650, dar și acesta se împotmolea pe drumul spre cimitir. În sat nu existau apă curentă, iluminat public, cam nimic din ce înseamnă infrastructură, cu toate că Ștefan Vodă este o localitate atestată documentar de la 1894. „Din păcate, toți primarii care au fost înaintea mea, înainte de 1989, nu au fost oameni din localitate și nu i-au tras sufletul să facă ceva pentru localitate”.
Satul ca o familie
De-a lungul timpului, probleme mari au fost făcute de aplicarea legilor fondului funciar. La nivel actual, au mai rămas două persoane de pus în posesie, fiind vorba de o suprafață totală de un hectar, drepturi câștigate recent prin justiție. În rest, toți proprietarii au terenurile intabulate, există cărți funciare, Ștefan Vodă fiind prima localitate din țară care a beneficiat de fonduri de la Banca Mondială pentru aplicarea unui program pentru întocmirea cărților funciare. Locuitorii din Ștefan Vodă au beneficiat gratuit de întocmirea acestor documente. George Avram spune că se simte în sat ca într-o familie. De cât timp este la primărie, la Ștefan Vodă a dispărut cooperația, aceasta având un magazin în sat, aflat în paragină. Se urmărește și vânzarea acestuia, lucru destul de dificil câtă vreme clădirea este dărăpănată iar terenul pe care este construită este al autorității publice locale. Mai există spații abandonate, în fapt fosta brutărie, școala din satul nou, care sunt oferite potențialilor investitori, mai ales că acestea se degradează. În plus, față de perioada de început ca edil al comunei Ștefan Vodă, aici mai oprește trenul de 4 ori, iar în locul gării e un alt spațiu care se degradează.
Rețea de canalizare, în sfârșit
La Ștefan Vodă, oamenii nu au prea multe oportunități de angajare, de a-și câștiga traiul. Nu au dispărut navetiștii, numai că aceștia s-au orientat spre cursele auto, mai dese față de cele feroviare. Legătura directă pe calea ferată și apropierea de oraș, dă posibilitatea oamenilor să caute soluții de supraviețuire. Primarul știe că localitățile care sunt situate mai aproape de oraș au fost mai puțin dezvoltate. La al șaptelea mandat, primarul George Avram a reușit, iată, să finalizeze licitația pentru executarea rețelei de canalizare în sat. Se așteaptă trecerea termenului de depunerea contestațiilor. Investiția se derulează cu bani de la Administrația Fondului de Mediu. Procesul de licitație a fost unul greoi, prima licitație neavând ofertanți, fapt fără precedent. Suma care urmează să fie investită este de 1 milion de euro. Rețeaua de canalizare e proiectată pe o lungime de 7 kilometri, la care se adaugă stația de epurare. Din suprafața comunei, asigură 35 la sută. Se estimează că lucrarea va demara efectiv peste circa o lună de zile, dar lucrarea va fi executată la turație maximă începând cu primăvara anului viitor.
