Unirea: Încă 5 kilometri de străzi asfaltate
5.043.946 lei, adică în jur de 1,1 milioane de euro, este suma alocată comunei Unirea, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, prin Ministerul Dezvoltării, pentru proiectul denumit „Modernizare drumuri de interes local”. Florian Belu, edilul localității, ne spune că este vorba de asfaltarea de străzi, pe o lungime de 5 kilometri. Mai precis, se vor asfalta drumurile perpendiculare față de drumul principal, DN3B, Călărași – Fetești, care traversează comuna. Proiectul este aprobat spre finanțare, la acest moment, întreaga documentație pentru aprobarea acestuia fiind executată. Belu afirmă că acest proiect este ca și aprobat, câtă vreme data limită de depunere a documentației este 30 noiembrie. Florian Belu e conștient de faptul că finanțarea acestui proiect va fi una pe etape, durata lui de implementare putându-se întinde pe o perioada mai mare de timp, chiar și de 3 ani. După finalizarea acestuia, la nivelul celor două sate ale comunei, Oltina și Unirea, suma necesară pentru asfaltarea tuturor străzilor rămase ar fi una asemănătoare cu cea repartizată la acest moment, prin PNDL2, Florian Belu estimând că ar rămâne străzi nemodernizate pe o lungime de alți 5 kilometri.
Drum de legătură
Pentru aceste drumuri, la Primăria Unirea se întocmesc documentele necesare pentru aprobarea la finanțare pentru un alt proiect, astfel încât, în viitorul apropiat, în comuna unirea să nu mai fie drumuri neasfaltate. Tot în cadrul unei viitoare finanțări se urmărește accederea de bani guvernamentali pentru amenajarea de trotuare în satul Oltina și a unui drum de legătură, între cele două sate componente, Unirea și Oltina, care să fie folosit de utilajele agricole sau hipo. Acest proiect urmează să fie depus tot în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, pentru viitoarea sesiune. În cadrul Grupului de Acțiune Locală, Florian Belu, edilul comunei Unirea, speră să obțină o finanțare deja obișnuită pentru multe comune din județul Călărași, în fapt obținerea sumei de 100.000 de euro, bani cu care se intenționează să se achiziționeze un buldoexcavator și refacerea suprafeței de joc a stadionului local. O zi normală de lucru, la Primăria Unirea, începe la ora 8, edilul asigurând permanent audiențe, acestea nederulându-se după un program prestabilit
Aproape de oameni
La nivel local, din bugetul local, partea care poate fi folosită pentru investiții pe plan local însumează un maxim de 300.000 lei. De regulă, această sumă merge la partea de cofinanțare locală pentru proiectele derulate la nivelul comunei. Cu o astfel de sumă, spre exemplu, se poate finanța o cale publică de acces, în fapt un trotuar, pe o lungime de 3 kilometri, cu o lățime de 1 metru. Aceasta este suma pe care ar avea-o, în mod obișnuit, Primăria Unirea, la dispoziție, pentru partea de investiții anuale. Tot cu o astfel de sumă, s-ar putea amenaja și asfalta un drum, pe o lungime de 600 metri. Din surse externe, la Primăria Unirea, sumele atrase, în ultimii ani, se apropie de suma de 5 milioane de euro. „Practic, toate investițiile s-au făcut cu bani proveniți de la Ministerul Dezvoltării”. Cu bani locali, astfel de investiții nu ar fi fost posibile vreodată. De regulă, din banii de investiții, se asigură materialul lemnos pentru anotimpul rece, mici reparații curente, mici dotări edilitar-gospodărești. În plus, banii de pe impozite și taxe locale ajung foarte greu în bugetul public. Recent ales în postul de primar al comunei Unirea, în urma alegerilor parțiale derulate în această vară, Florian Belu spune că vine cu o mentalitate simplă, aceea de a fi foarte apropiat de oameni.
Dichiseni: Se extinde rețeaua de apă
La Dichiseni, primarul Iulian Radu e mulțumit de suma uriașă primită de comuna pe care o administrează, prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2. Este vorba de un total de 12.744.398 lei, aproximativ 2,83 milioane de euro, iar defalcarea pe proiecte înseamnă 2.808.416 lei pentru extinderea rețelei de apă potabilă în satul Coslogeni și executarea de branșamente la rețeaua de apă potabilă pentru satele Dichiseni, Coslogeni și Satnoieni, la care se adaugă suma de 9.935.982 lei, însemnând modernizare drumuri de interes local. Extinderea rețelei de apă potabilă se va efectua pentru cartierul nou din satul Coslogeni, o adevărată zonă rezidențială, la care se va adăuga contorizarea tuturor gospodăriilor care beneficiază de alimentare cu apă potabilă, prin efectuarea de noi branșamente și montarea aparatelor de contorizare a consumului. Se vor executa și cămine noi, se vor monta apometre. „De la conductă, vor fi branșamentele, cu colier, conductă, cămin, în toată comuna, pentru fiecare gospodărie.” Cu această lucrare, alimentarea cu apă potabilă, în comuna Dichiseni, va fi una la standarde moderne. E adevărat, tot în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală 2, Iulian Radu, primarul, ne spune că a fost depus și un proiect pentru finanțarea rețelei de canalizare, însă acesta nu a fost aprobat, la acest moment. Iulian Radu caută și alte soluții de finanțare, cel mai probabil în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Drumuri moderne în Dichiseni, Coslogeni și Satnoieni
Extinderea se va realiza pentru ceva mai mult decât 1 kilometru, iar finanțarea nu se putea efectua fără să existe și o astfel de investiție, Însă cea mai mare parte din sumă va fi cheltuită pentru efectuarea branșamentelor, mai bine de 90 la sută din suma totală aprobată. De această lucrare, vor beneficia aproximativ 700 de gospodării. Până la acest moment, consumul de apă se calcula în sistem paușal. Costul apei potabile, la nivelul comunei Dichiseni, este de 40 de lei de persoană, anual. După montarea sistemelor de contorizare, prețul apei potabile va fi de 1,15 lei metrul cub. La nivel național, media costului pe metru cub de apă potabilă este de 3,22 lei, în vreme ce municipiul Călărași primește apă potabilă cu un preț de 3,77 lei metru cub, fără taxa pe valoarea adăugată. Apa este distribuită prin cădere, dar Primăria Dichiseni utilizează și un hidrofor folosit la mărirea presiunii în rețeaua de alimentare cu apă potabilă. Pentru modernizarea drumurilor, suma alocată, apropiată de 10.000.000 lei, va fi folosită pentru asfaltarea de drumuri în toate cele 3 sate componente, Dichiseni, Coslogeni, Satnoieni. Se vor asfalta drumuri pe o lungime de 10 kilometri. Se vor asfalta în principal toate drumurile perpendiculare pe strada principală.
Bani pentru căminul cultural
Se intenționează și asfaltarea unei străzi paralele cu DN3B, drumul care taie comuna, astfel încât să existe și o altă cale de rurale între cele trei sate componente, ca măsură de evitare a drumului național. Iulian Radu spune că își aștepta de foarte multă vreme o astfel de sursă de finanțare, câtă vreme o comună precum Dichiseni nu va putea avea vreodată o astfel de sumă la dispoziție încât să-și permită astfel de lucrări edilitare. În plus, se așteaptă sprijin județean pentru finanțarea asfaltării drumului care leagă DN3B de mănăstirea Libertatea, lung de 5 kilometri. Pe 29 iulie, s-a acceptat finanțarea, prin Compania Națională de Investiții, și pentru reabilitarea căminului cultural din Dichiseni. Lucrurile, în comună, se mișcă. „Totul se mișcă. Cu cât mai repede, cu atât mai bine”. Anual, comuna Dichiseni are un buget de investiții rizibil. Cu banii locali, se pot efectua lucrări de mica anvergură. Cu astfel de bani, s-au montat camere video, pentru monitorizare. În ultimul timp, s-au amenajat și alei pietonale. Spre exemplu, reabilitarea căminului cultural local costă 1,1 milioane lei, aproximativ 250.000 euro, bani pe care comuna ar putea să-i investească în 10 ani, fără să mai execute vreo altă lucrare, de orice tip. Tot ce așteaptă primarul Iulian Radu e ca la nivelul comunei, aceste proiecte noi să fie executate de constructori care să se miște rapid și care să execute lucrări de calitate.
Lehliu-Gară: Se reabilitează rețeaua de canalizare
Două proiecte au fost depuse, în cadrul Programului Național de Dezvoltare locală, pentru etapa a doua, de Primăria Lehliu-Gară. Sumele alocate acestei localități sunt de 8.981.089 lei, structurate pe două componente: reabilitare rețea de alimentare cu apă – 2.547.306 lei și reabilitare rețea de canalizare – 6.433.783 lei. Iulian Iacomi, care a câștigat un nou mandat de primar al acestei localități, după alegerile parțiale derulate în 11 iunie 2017, după ce a făcut o haltă de câteva luni la Camera Deputaților, ne spune că regretă că nu a fost în funcție, în perioada în care Ministerul Dezvoltării a cerut lista cu proiectele locale, caz în care ar fi încercat să introducă la finanțare și un nou program de asfaltare a drumurilor de interes local. Iulian Iacomi a finalizat un astfel de proiect, în cursul anului trecut, când a reușit să modernizeze și să asfalteze 10 kilometri de rețea stradală, banii venind tot din cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală. Cu sumele alocate pentru a doua etapă a acestui program, urmează să se înlocuiască 4 kilometri de rețea de alimentare cu apă potabilă, aceasta fiind metalică. Din această cauză, ne spune primarul Iacomi, apa potabilă ajunge, la robinetele oamenilor, cu impurități. Cu banii care vor veni pentru reabilitarea rețelei de canalizare, se vor schimba 5 kilometri de conductă.
Gaz metan pentru satul Răzvani
Iulian Iacomi reîncepe mandatul de primar cu aceeași perspectivă: reabilitarea instituțiilor publice, în fapt sediul primăriei, spitalul local, școlile și căminul cultural, cel din urmă fiind deja preluat de Compania Națională de Investiții, urmând ca aceasta să-l predea la cheie, ulterior, către Primăria Lehliu-Gară, după ce va investi în repararea și reamenajarea acestuia suma de 200.000 de euro. La școli, se intenționează ca acestea să nu mai depindă de agentul termic distribuit prin intermediari, urmând să se instaleze centrale termice proprii, alimentate cu gaz metan. Același lucru se urmărește să se realizeze și pentru școala din satul Răzvani, Iulian Iacomi afirmând că face demersuri astfel încât și gospodăriile din acest sat, parte componentă a orașului Lehliu-Gară, să aibă propria rețea. Singura problemă este cea legată de traversarea conductei de gaz metan pe sub Autostrada Soarelui, avizele de acest gen fiind extrem de greu de obținut. Se încearcă accesarea de noi fonduri, pentru lucrări edilitare de anvergură, însemnând reabilitarea rețelei stradale în satul Răzvani, cu proiect depus în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, la care se adaugă lucrări de extindere de canalizare, cu bani veniți de la ADI Ecoaqua, în aceeași localitate, iar pentru satul Buzoieni se urmărește, în principal, introducerea rețelei de alimentare cu apă potabilă, fiind unul din puținele sate care nu beneficiază de așa ceva.
Alexandru Odobescu: Se lucrează la modernizarea drumurilor
De zile bune, în comuna Alexandru Odobescu, se lucrează la foc continuu. Gheorghe Dinu, viceprimarul localității, ne spune că se derulează un program de modernizare străzi, finanțat de Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pe o lungime de 13 kilometri. La acest moment, se calibrează străzile care urmează să fie modernizate, iar piatra de pe acestea este depozitată, urmând să fie folosită pentru acoperirea străzilor mărginașe și pe care gospodăriile sunt rare sau nelocuite. Aproximativ 2,2 milioane de euro este suma care se investește, în aceste zile, la nivelul comunei Alexandru Odobescu. Înainte de a se începe derularea acestui program, la nivelul comunei, din fonduri proprii, erau asfaltate drumuri pe o lungime totală de 600 metri. Se execută lucrări în satul Alexandru Odobescu, pe străzile paralele față de drumul principal care străbate comuna, DJ 307A, unde sunt concentrate gospodăriile. Se vor asfalta străzile Ion Creangă, Antiaeriană, Dorobanți, Speranței, George Bacovia, Crinului, toate plecând din zona de nord până la celălalt capăt al satului. În satul Nicolae Bălcescu se vor asfalta străzile: Primăriei, de la Varianta Nord până la strada Podului, Grădiniței, Poștei, Vlad Țepeș, cu specificația că aceasta va fi asfaltată doar pe jumătate, Eremia Grigorescu, plus strada care duce în fierărie. La acestea se adaugă câteva porțiuni de legătură.
Satul Alexandru Odobescu va fi asfaltat în întregime
Viceprimarul Gheorghe Dinu spune că lucrarea de modernizare a drumurilor, pe Programul Național de Dezvoltare Locală, derulat la acest moment, în cele două sate, Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu, ar fi indicat să se finalizeze în această toamnă. „Noi sperăm să terminăm cât mai repede. Avem decontări pe etape, în funcție de ce se lucrează. Vă dați seama, constructorul dorește să încheie cât mai repede lucrarea, pentru a intra în posesia banilor, iar noi dorim cu atât mai mult să finalizăm lucrarea. La mijloc, totul depinde de modul de finanțare, de sistemul de decontare a lucrărilor.” În acest an, tot prin Ministerul Dezvoltării, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, o altă sumă, extrem de consistentă, i-a fost repartizată comunei Alexandru Odobescu, tot pentru modernizarea drumurilor de interes local. Este vorba de suma de 4.977.683 lei. La aceasta, se adaugă o altă sumă, de 1.948.917 lei, pentru proiectul de reabilitare și modernizare grădiniță și școală cu clasele I-IV, din satul Alexandru Odobescu. În total, cele două proiecte au o finanțare de 6.926.001 lei, adică mai bine de 1,5 milioane euro. Pentru etapa a doua de asfaltare, se vor moderniza străzi în satul Alexandru Odobescu, mai precis vor fi asfaltate străzile Mihai Eminescu, Morii, Ștefan Demetrescu, I.C. Brătianu, Alexandru Odobescu, Bisericii, dar și capătul străzii Ion Creangă.
Lucrări de canalizare la Gălățui
După finalizarea celei de-a doua etape a programului de modernizare a străzilor, 98 la sută din străzile din satul Alexandru Odobescu vor fi asfaltate. „Noi sperăm să ducem și acest proiect la capăt, aici, împreună cu primarul Nicolae Eremia, suntem o echipă care conlucrează pentru binele comunei”. În PNDL 2, pentru satul Nicolae Bălcescu, este prinsă o singură stradă care urmează să fie asfaltată, cea care se închide pe strada Lacului, câtă vreme la acest moment se asfaltează 90 la sută din lungimea străzilor care compun satul. În schimb, în celălalt sat component al comunei, Gălățui, se vor derula lucrări de modernizare a stației de apă, dar se vor efectua și lucrări de canalizare, astfel încât nu se poate vorbi la acest moment de investiții în infrastructura rutieră. În celelalte două sate componente, Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu, rețeaua de canalizare însumează 13 kilometri liniari, se află și aceasta în execuție, în paralel cu modernizarea drumurilor. Stația de epurare este în stadiu avansat de execuție, iar cele două bazine colectoare, din cele două sate, sunt deja montate. Lucrările de introducerea conductei sunt finalizate în proporție de 90 la sută. Banii sunt veniți prin Programul Operațional Sectorial de mediu, suma totală acceptată la plată fiind de 4.986.502 lei.
Jegălia: Dotări la școli și grădinițe
Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia, se declară extrem de mulțumit de faptul că acestei localități i-au fost aprobate spre finanțare, prin Ministerul Dezvoltării, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, nu mai puțin de 4 proiecte, valoarea totală a acestora fiind de 10.536.740. Pentru Școala Generală nr. 1 Jegălia va fi dotată cu mobilier nou, creându-se astfel condiții deosebite pentru derularea actului educațional. Vor fi dotate școlile din satele Jegălia și Gâldău, valoarea acestui, denumit Dotare cu echipamente, mobilier specific didactic și dotări independente, proiect fiind de 713.697 lei. Se vor achiziționa catedre, bănci, table, videoproiectoare, aparate frigorifice, costume pentru piese de teatru, echipamente sportive. Se vor crea condiții pentru înființarea unui post de radio al școlii, achiziționându-se aparatură de emisie. „În momentul în care doamna director a lucrat la acest proiect, a inclus partea de învățământ dar, în același timp, a inclus și partea sportivă, dar și partea artistică, inclusiv piese de teatru puse în scenă de elevi.” În schimb, pentru Grădinița cu program normal nr. 1 Jegălia, vor fi achiziționate echipamente, mobilier specific didactic și dotări independente în valoare de 162.405 lei. Banii vor veni pentru ambele grădinițe din localitate, iar dotările înseamnă inclusiv jocuri și jucării. „Se va cumpăra tot ce au nevoie copiii atât preșcolari, cât și cei aflați în ciclul gimnazial.”
Unitate sanitară nouă
De regulă, astfel de dotări sunt achiziționate din bugetele locale sau cu sprijinul Inspectoratului Școlar al județului Călărași. La nivelul comunei Jegălia, școlile sunt deja reabilitate, însă echipamentele erau vechi sau degradate. Se vor achiziționa și echipamente pentru dotarea unui cabinet de informatică, dar și table electronice pentru orele de matematică sau pentru alte materii. Școala generală din satul Iezerul, aflată, la acest moment, în conservare, va fi reabilitată și recompartimentată, urmând ca în clădirea respectivă să funcționeze o unitate sanitară. Pentru acest proiect, finanțarea este de 1.621.578 lei. Aurel Vasile, edilul din Jegălia, ne spune că vor fi amenajate șase cabinete medicale, urmând ca medici specialiști, cu program de o zi pe săptămână pentru fiecare, să fie prezenți în localitate. Se va amenaja, tot în aceeași zonă, un centru de analize medicale. Unitatea va funcționa pe baza contractului încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate. „Nu e vorba numai de comuna Jegălia, aici. E vorba și de populația din comunele învecinate, Borcea și Unirea și chiar și Dichiseni. Toată această zonă va beneficia de pe urma acestei unități sanitare.” Primarul ne explică faptul că populația în vârstă și cu venituri reduse apelează mai degrabă la o astfel de unitate medicală decât să bată drumurile unităților medicale de la Călărași. „Populația comunelor e îmbătrânită și cu venituri reduse și chiar este nevoie de așa ceva, în această zonă.” Vor veni medici de diferite specialități, de la cardiologi la diabetologi sau de medicină internă și pediatrie. La ora actuală, în comuna Jegălia există un centru de permanență medicală.
10 milioane de euro pentru apă și canal
Cel de-al patrulea proiect acceptat spre finanțare, în comuna Jegălia, este cel de modernizare de drumuri de interes local, cu o valoare de 8.039.060 lei, însemnând reabilitare și asfaltare a încă 7 kilometri de drumuri. În cadrul comunei, până acum s-au mai derulat programe de modernizare a rețelei stradale, accesate prin Agenția pentru Finanțarea investițiilor Rurale. „S-au asfaltat cele mai importante drumuri din interiorul comunei”. Prin aceste sume, s-au asfaltat 4,5 kilometri de drumuri, din care 2 kilometri în satul Jegălia, 2 kilometri în satul Gâldău, diferența fiind repartizată satului Iezeru. Un alt proiect e cel legat de amenajarea unui drum agricol, care să lege toate cele trei sate componente ale comunei, iar primarul Aurel Vasile este optimist cu privire la acceptarea la finanțare a acestuia. Prin actuala finanțare de la Ministerul Dezvoltării, se vor asfalta străzile din satul Iezeru și numai câteva străduțe din celelalte două sate, Jegălia și Gâldău. În plus, primarul afirmă că nu există o stare de necesitate privind asfaltarea drumurilor de interes local câtă vreme există un alt proiect, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, comunei Jegălia fiindu-i repartizată suma de 10,5 milioane de euro, pentru amenajarea rețelei de apă potabilă și cea de canalizare.
Roseți: Reparații capitale la școli
Nicolae Râjnoveanu, edilul localității Roseți, o comună aflată, la acest moment, într-o situație de invidiat privind infrastructura și facilitățile de care beneficiază gospodăriile, are de două finanțări consistente în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, faza a doua. Comunei i-a fost repartizată suma de 13.539.385 lei, aproximativ 3 milioane de euro, pentru două proiecte complexe. Pentru reabilitarea și modernizarea Școlii gimnaziale Iancu Rosetti, suma alocată este de 6.799.452 lei, diferența fiind repartizată pentru modernizarea drumurilor de interes local, situându-se la valoarea de 6.759.933 lei. Edilul afirmă că la Ministerul Dezvoltării a avut înaintate 5 proiecte, însă numai acestea două au fost acceptate, la acest moment, spre finanțare. În cadrul primului proiect privind reabilitarea și modernizarea școlii Iancu Rosetti, edilul Nicolae Râjnoveanu ne spune că aceasta are 5 corpuri, toate cu o vechime de peste 130 de ani. „Acolo, au învățat părinții, bunicii și străbunicii.” Structura clădirilor este de cărămidă, fundațiile fiind făcute cu piatră de râu. Clădirile sunt trainice, iar administrația locală, din fonduri proprii, le-a întreținut, de-a lungul timpului. Însă acestea necesită reparații capitale. Școlile vor suferi intervenții la structura de rezistență, în primul rând, urmând ca zidurile să fie consolidate atât la interior cât și la exterior.
Sală de sport și after-school
Unde este cazul, se vor face intervenții și la fundații, după care vor beneficia de noi acoperișuri, cel puțin la două din aceste corpuri. La acest moment, numai un singur corp la școlii respective beneficiază de încălzire centrală, toate celelalte fiind încălzite cu ajutorul sobelor. În alte două corpuri, unde funcționează patru clase de învățământ gimnazial, încălzirea, în anotimpul rece, se derulează în același mod arhaic. La fel se întâmplă și într-un alt spațiu, unde funcționează opt săli de clasă, cuprinzând învățământ gimnazial desfășurat inclusiv după-amiaza. „Trebuie să înțelegeți, toate clasele sunt la capacitate maximă în ceea ce privește numărul de elevi”. La nivelul comunei Roseți, sunt înscriși, într-o formă de învățământ, peste 600 de copii. Școala Iancu Rosetti are trei corpuri de clădiri în perimetrul central, un alt corp se află într-o altă zonă a satului, fiind cunoscută localnicilor drept Școala din Deal, la care se adaugă un alt spațiu, cunoscut drept Școala de Sector. „Sunt cinci corpuri iar cei din Ministerul Dezvoltării s-au arătat uimiți de această situație.” În proiectul inițial era prevăzută și construirea unei săli de sport. O astfel de oră de curs se derulează într-o sală de clasă, obișnuită, fapt considerat anormal de primarul Nicolae Râjnoveanu. Însă, în clădirea principală a școlii, funcționează un cabinet informatic dotat la nivel de excelență, beneficiind de 34 de calculatoare. Există și un centru de informare-documentare, iar primarul crede că e unic la nivelul județului Călărași. Acolo, fiecare manual școlar beneficiază de toate cărțile specifice acestuia. Tot în acest corp funcționează și grupa 0, există și arhiva, atelier, sala unde sunt păstrate produsele alimentare specifice, cornul și laptele, apoi există sala de sport amenajată într-o clasă. „Nu am să înțeleg niciodată cum se investește într-o sală de sport pentru o școală cu 180 de elevi, în condițiile în care noi funcționăm cu 600.” Proiectul pentru construirea unei săli de sport se află depus la Compania Națională de Investiții.
Se extinde rețeaua de canalizare
Nicolae Râjnoveanu vrea ca sala de sport să fie dotată și cu o sală de mese, pentru crearea unui after-school, câtă vreme există spații pentru prepararea hranei sau pentru depozitarea alimentelor, dar și pentru locurile de odihnă. Clasele de grădiniță funcționează în corpuri separate. După reabilitarea tuturor clădirilor, acestea vor funcționa într-un singur corp. În plus, se funcționează și o clasă de grădiniță cu program de după-amiaza. Pentru cel de-al doilea proiect, cel de modernizare drumuri de interes local, se urmărește acoperirea cu un nou strat de asfalt a drumurilor din comună. La nivelul localității, drumurile au fost modernizate printr-un proiect derulat cu Banca Mondială, lungimea străzilor executate atunci fiind de 8,4 kilometri. „Trebuie să acopăr aceste drumuri cu un strat de asflat și nimic altceva.” Nu se vor executa rigole câtă vreme se continuă lucrarea de introducere a rețelei de canalizare, cu finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Lucrările constau în penetrarea prin foraj orizontal și executarea de legături pentru gospodăriile care se află pe cealaltă parte a drumurilor față de rețeaua de canalizare. Se urmărește, astfel să nu se distrugă drumurile deja modernizate. Nicolae Râjnoveanu e ferm în această privință: „Nu stric un petic de asfalt. Numai eu știu cât m-am chinuit să fac străzile să arate astfel.” Prin extinderea rețelei de canalizare, un procent de 75 la sută din gospodării va fi conectat la aceasta. Stația de epurare funcționează în parametrii optimi. La nivel local, apa potabilă costă 1,5 lei metru cub, același preț fiind și pentru cantitatea de apă deversată.
