Abia în cursul zilei de 5 martie 2010, angajaţii Direcţiei Generale Poliţia Comunitară şi-au primit drepturile salariale aferente lunii ianuarie, iar conform unor estimări, următoarele drepturi băneşti le vor fi achitate după Paşte. În tot acest timp, după cum vă informam, conducerea acestei instituţii are alte preocupări, începând cu consumarea murăturilor din beciurile sediului, murături puse de fostul director general Ion Stan, şi terminând cu consumul permanent de băuturi alcoolice, după cum se consemnează în cadrul unui referat intern şi după cum recunoaşte şi primarul municipiului Călăraşi, ec. Nicolae Dragu. Conducerea acestei instituţii, în plus, se ocupă şi de acordarea preferenţială de drepturi salariale, pe criterii numai de ea ştiute, dar şi de acordarea de ore suplimentare care să sporească veniturile anumitor angajaţi, tot după citerii arbitrare. Cum, de această dată nu ne-am propus să publicăm, integral, drepturile salariale achitate celor circa 300 de angajaţi ai Direcţiei Generale Poliţia Comunitară, pentru luna decembrie a anului trecut, tocmai pentru a nu stârni o revoltă, vă vom prezenta, în continuare, un punct de vedere remis redacţiei noastre de către fostul director al acestei instituţii, col. (r) Ion Stan.
Col. (r) Ion Stan: Am fost doar în comisia de examniare a directorului adjunct
Din respect pentru cititorii Gazetei Linia Fierbinte şi, în egalã mãsurã, pentru dvs. şi pentru publicaţia pe care o conduceţi, dau curs “somaţiei” şi solicitãrii ce mi le-aţi adresat în nr. 209 al acesteia, într-un articol legat de poliţia comunitarã, trimiţându-vã precizãrile de mai jos, cu rugãmintea de a nu le considera un “drept la replicã”.
1. La 01.01.2004, data prezentãrii mele la post, Corpul Gardienilor Publici Cãlãraşi numãra 52 de salariaţi, faţã de care avea salarii neplãtite pe trei luni în urmã, restanţe care, prin bunãvoinţa primarului Nicolae Dragu, au fost achitate în scurt timp.
Pâna la data de 31.03.2009, când mi-am depus demisia din motive personale, dinamica de personal nou a depãşit cifra 500, incluzând aici şi pe cei angajaţi dupã transformarea gardienilor publici în poliţişti comunitari.
Toate aceste angajãri au fost gestionate de serviciul resurse umane, prin şefa acestuia, doamna Dimofte Maria, de membrii comisiei de examinare şi de preşedintele de comisie, domnul ing. Anghel Daniel, fostul meu adjunct, dupã parcurgerea etapelor prevãzute de lege.
Este de presupus cã dacã nu s-au înregistrat contestaţii, toate concursurile de ocupare a diferitelor funcţii s-au desfãşurat transparent, fãrã “implicarea” mea, sugeratã de datele pe care le-aţi avut la redactarea articolului incriminator. Dacã s-a întâmplat altfel, cine ştie s-o “spunã (cu dovezi) acum, sau sã tacã pentru totdeauna”. Din aceste motive, insinuãrile primite la adresa mea sunt absolut nefondate.
Fac şi precizarea cã din cei 500 de nou angajaţi, trei (0,6%) au fost rude directe (familia fratelui meu) şi alţi patru „indirecţi” (0,8%).
Dintre ei, doar trei nu s-au “autodeterminat” sã plece, încã. Este vorba de fratele meu (“guard 5”), de soţia acestuia, de la “resurse umane” şi de Chirea Mariana, femeie de serviciu, verişoarã.
Arãt şi faptul cã sunt multe situaţiile de familii întregi angajate sau a cel puţin doi membri ai acestora.
Personal, am fost doar în comisia de examinare a directorului adjunct, Anghel Daniel, şi a directorului adjunct economic, Bordeianu Ion.
Se confirmă. Poliţia Comunitară e producătoare de ţuică fiartă
2. Confirm faptul cã în anul 2005 sau 2006, în afara programului, seara, o singurã datã, s-a fãcut ţuicã, dar, în nici un caz, nu cu participarea doamnelor menţionate în articolul dvs., cantitatea rezultată fiind folosită cu ocazia activităţilor desfăşurate de “ Bobotează” pe platoul din faţa Cons. Jud. Călăraşi, organizate de Primăria Călăraşi, când s-au servit celor prezenţi vin fiert, ţuică fiartă ( asigurate de unitatea noastră )şi cârnaţi cu fasole, noi având şi un cort alb instalat la faţa locului.
De asemenea, este adevãrat cã timp de doi sau trei la rând, toamna, în afara programului, s-au pus murãturi, toate cumpãrate de mine, care au rãmas la beciul unitãţii, ele fiind consumate la mesele de prânz de toţi angajaţii de la sediu.
3. Este real şi faptul cã mã deplasam la diferite convocãri, în calitate de şef al C.G.P., de membru al comisiei de cenzori a UNCGPR, şi, ulterior, de şef al Poliţiei Comunitare, de membru în Comitetul Director al Federaţiei Naţionale a Poliţiştilor Comunitari, dar întotdeauna dupã ce prezentam fax-ul de chemare la primar şi dupã ce acesta aproba deplasarea respectivã.
Ele au fost supuse şi atenţiei „consiliului de conducere” al unitãţii. Am lãsat mapele de convocare la secretariat, despre ele ştiind, cel puţin, secretara şi doamna jurist Ispas Carmen.
De altfel, problemele discutate în şedinţele sãptãmânale, lunea, ori mãsurile şi deciziile comune stabilite acolo, erau consemnate în registrul special, într-un proces verbal întocmit, de regulã, de domnul Colţ Marian sau de domnul Anghel Daniel, semnat de mine şi contrasemnat de cei doi şi de restul membrilor respectivului consiliu de conducere ( iar în ultima perioadã şi de şefii grupelor sindicale). În aceste condiţii nu putea fi vorba despre un stil de lucru “personal”, autoritar şi discreţionar, motiv pentru care nu sunt de acord cu aprecierea cã efectuam deplasãri “aranjate”. Nu mã îndoiesc cã nota de rigurozitate s-a menţinut şi dupã plecarea mea. Este adevãrat cã majoritatea convocãrilor se desfãşurau în localitãţi turistice, dar acest aspect era hotãrât numai de organizatori.
Sper, domnule redactor şef, cã am rãspuns pe mãsura aşteptãrilor dvs. şi ale cititorilor acidei gazete pe care o editaţi.
Dublarea activităţii prin personal TESA fără obiectul muncii
Un punct de vedere similar i-am solicitat şi actualului director-general Daniel Anghel, însă acesta ne-a precizat că nu are absolut nimic de comentat, după ce publicaţia noastră a scris că acorda, preferenţial, ore suplimentare, că îşi aranjează, împreună cu Maria Dimofte, şefa serviciului personal, cu care are o anumită relaţie, conform unor surse, deplasări, pe banii unităţii, pe Litoral, că face angajări fără să respecte cadrul legal, dar şi că opreşte, împotriva tuturor legilor, bani din norma de hrană a angajaţilor sau direct din drepturile salariale, câte 200.000 de lei vechi, în total suma de 100 de milioane, bani plătiţi expertului contabil Gheorghe Drăgoi. La această dată, maşinile unităţii, CL 24 JUD şi CL 11 PLC nu sunt niciodată parcate la sediu, noaptea, fiind parcate la domiciliile şefilor Anghel sau Dimofte, câtă vreme norma lunară de carburant, pentru şeful Daniel Anghel, este de 380 de litri, în vreme ce maşinile de la detaşament au alocată cota de 150 de litri fiecare, cu care domnul Colţ se declară mulţumit, cum a făcut-o în cadrul unei şedinţe. La Poliţia Comunitară, consumul de băuturi alcoolice este ceva la ordine zilei, câtă vreme un astfel de mod de lucru este împământenit de pe vremea fostului şef Vasile Simion, care avea musafiri de genul lui Petre Naidin, Jan Dumitrescu sau Nelu Lăzărescu. Abia pe vremea comandantului Ion Stan au început să mai apară, tot pentru a executa astfel de „misiuni”, şi Florea Olaru, Georgică Vieru Burlescu şi alţii, din informaţiile noastre. Mai trebuie remarcat că, în vreme ce angajaţii direct productivi, în speţă guarzii şi poliţiştii comunitari, se pregătesc de restructurare, mulţi dintre aceştia urmând să fie daţi afară, în cadrul Direcţiei Generale Poliţia Comunitară, pe sistemul TESA, există mai mulţi salariaţi care dublează activitatea altora, de tipul angajatei cu convenţie cunoscută drept Cati-Blonda, care o ajută pe şefa serviciului personal cu programele IT, al angajatei Corbu Adriana, angajată cu contract de muncă abia în anul 2009, când posturile în sistemul public erau deja blocate, şi care i-ar face lucrările numitei Spirea. Tot aici, există şi o anumită psiholoagă, Constantin Clara, venită pe filiera PDL, care dublează activitatea angajatei pe acest post din cadrul acestei unităţi, e şi cazul maistrului Ion Petrică, poliţist pensionar, dar şi al unui specialist IT angajat cu jumătate de normă, pentru ca numita Botea Nicoleta sa nu ia viruşi când îşi afişează, pe messenger, de la locul de muncă, statusul „am fund şi d-aia mă muşcă toţi de el”.
Marin BADEA
