Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a distribuit şi la Călăraşi broşuri informative, în cadrul campaniei de informare despre “prestaţiile sociale oferite în România persoanelor aflate în risc de excluziune socială”.
Campania a avut un buget estimativ de 300.000 de euro, iar implementatorul a editat şi două broşuri, cu versiuni în limba română şi-n limba rromă, câtă vreme în cadrul acestei minorităţi naţionale se înregistrează o rată a sărăciei absolute de aproape cinci ori mai mare faţă de valoarea înregistrată la nivel naţional.
300 de elevi au studiat în limba rromă
La Călăraşi, comunitatea rromă numără oficial 2.418 membri, conform recensământului din 2002, în vreme ce datele neoficiale vorbesc de o comunitate rromă numărând 5.862 de persoane, în vreme ce, printr-o adresă oficială, Primăria Călăraşi afirmă că numărul acestora este de 8.840 de persoane, în martie 2008. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a distribuit, prin Agenţia Naţională pentru Romi, 2.300 de broşuri, demers considerat absolut inutil de către Sorin-Cristian Moisescu, singurul traducător certificat, din judeţul Călăraşi, din limba română în limba rromă. “Acces la informaţie în limba rromă au doar cei care au studiat această limbă”. În municipiu, începând din 2002-2003 (primul an şcolar de predare a limbii rrome n.r.), circa 300 de elevi au studiat, în şcoli, această limbă, confirmă şi prof. Mari-Elena Belciu, inspector şcolar de specialitate pentru minorităţi naţionale – rromi. Astfel, broşurile editate, pe bani extrem de mulţi, de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nu şi-au atins scopul.
Nu a fost folosită grafia oficială
Sorin-Cristian Moisescu ne spune că, în cadrul acelor broşuri, nu a fost folosită grafia oficială, câtă vreme limba rromă comună supradialectală se scrie cu alfabetul rrom standard, fapt stabilit printr-o decizie luată la al IV-lea Congres Mondial al Rromilor, desfăşurat în 1990, decizie recunoscută de Ministerul Învăţământului. “Grafemele alfabetului rrom oficial prezente în texte au atât valoare corectă, cât şi altele, atribuite, sunt amestecate cu litere diacriticizate specifice alfabetului limbii române, cu care nu pot coexista, caracterele latineşti se alătură pentru a forma digrafe inexistente, majoritatea semnelor variază ca valoare fonetică, iar sunetele oscilează ca reprezentare grafică între cea rromă, cea română şi o alta, necunoscută. Mecanismul relaţiei scriere-citire este compromis, aproape nimeni nu poate pătrunde hăţişul cacografic”, spune Sorin-Cristian Moisescu. Acesta opinează că broşurile respective au fost realizate cu un translator automat, pe internet, din acest motiv considerându-le absurde şi inutile.
