Arhiva

Av Caius Iliescu: De fapt, la Călăraşi, UNPR nici măcar nu există!

image_pdfimage_print


Doar 6 luni a fost înscris avocatul Caius Iliescu în uniunea Naţională pentru Progresul României, din luna decembrie a anului trecut şi până în data de 23 mai 2011, când, într-un gest unilateral, şi-a prezentat demisia din funcţia de vicepreşedinte al Organizaţiei judeţene a acestei structuri politice.

La UNPR, Caius Iliescu ne spune că s-a înscris ca urmare a prevederilor articolului 4, alineatul 3, din Statutul acesteia, unde se specifică faptul că această formaţiune politică “se adresează tinerilor care au nevoie de îndrumare la început de viaţă, familiilor tinere care au nevoie de sprijin pentru a-şi creşte copiii, generaţiilor active pentru care statul este adesea un obstacol în împlinirea profesională şi generaţiilor care au contribuit la construcţia acestei ţări şi au nevoie de susţinere”. Totodată, av. Caius Iliescu a ocupat şi funcţia, neretribuită, de consilier parlamentar pe probleme de tehnică legislativă.

Interimat continuu, decizii unilaterale şi instabilitate politică

Caius Iliescu denunţă, cu această ocazie, numeroasele acţiuni nestatutare din cadrul Organizaţiei judeţene a Uniunii Naţionale pentru Progresul României, exemplificând cu numiri pe diferite funcţii în interiorul partidului, fără respectarea prevederilor în baza cărora acesta funcţionează, deci fără aprobări în cadrul conferinţelor de alegeri sau prin consultarea Biroului permanent, impunerea pe diferite funcţii a unor persoane care nu au capacitate de exerciţiu, menţinerea unui interimat continuu pentru toate funcţiile şi toate departamentele, luartea de decizii unilaterale şi o instabilitate politică greu digerabilă. “E un fel de sultanat care este impus de la nivelele 1, 2 şi 3. În UNPR, nu ştii dacă ai preşedinte, dacă eşti sau nu ales, e o incoerenţă juridică atâta timp cât se impun decizii dincolo de Statut, ceea ce explică debandada din cadrul filialei”. Mai grav, Caius Iliescu denunţă şi modul de lucru al reprezentanţilor organizaţiei cu terţi, însemnând angajamente neonorate, câtă vreme se antamează prestării de servicii fără a fi, ulterior, onorate. “O filială are nevoie de anumite servicii, sunt utilităţi de plată, telefoane, diverse alte activităţi, chirii, iar eu nu mă pot regăsi în interiorul unui partid care dă ţepe, acesta este termenul corect”. De altfel, de la 1 iunie 2011, la Călăraşi, Uniunea Naţională pentru Progresul României nu mai are sediu. Av. Caius Iliescu, însă, îşi asumă şi o afirmaţie şocantă: “De fapt, la Călăraşi, UNPR nici măcar nu există”.

Organizaţii UNPR virtuale

După 6 luni de implicare în activitatea curentă a Organizaţiei judeţene a UNPR, Caius Iliescu a ajuns la concluzia că aceasta este doar o cupolă folosită într-un interes minimal electoral, fără a avea, în fapt, substanţă şi fără a avea drept ţintă îndeplinirea dezideratelor stabilite prin actele de constituire. “La Călăraşi, nu pot să fiu mulţumit de conducerea UNPR atâta timp cât nimeni nu ştie cine-i preşedinte, căci se cunoaşte că Nicolae Dragu ba a demisionat, ba nu a demisionat, ba este doar un simplu membru. Eu sunt vicepreşedinte interimar, secretarul-general nu ştie şi nici nu poate să-şi desfăşoare activitatea, iar orice verificare a structurilor din judeţ e suficientă pentru a se constata că acestea sunt doar virtuale, ele neexistând în fapt”. Ceea ce ştie toată lumea, ajunge, iată, să conştientizeze şi Caius Iliescu: “Şedinţele de Birou permanent şi toate întâlnirile membrilor UNPR erau transformate în birt, în mat”. Mai mult, Caius Iliescu spune că are cunoştinţă de faptul că unele funcţii din structurile de conducere de la nivelul organizaţiei sunt ocupate de persoaane care nici măcar nu au adeziune, ele nefiind înscrise, în fapt, în partid. “Eu nu pot fi exponentul unei formaţiuni politice care nu are nici pe departe perseverenţa care o denotă alte structuri judeţene. Aşa ceva se întâmplă numai la Călăraşi, iar conducerea centrală a partidului este indusă în eroare, cu sau fără intenţie”.

Fără număr şi fără scop mercantil

De când este înscris în UNPR, av. Caius Iliescu apreciază că a contribuit, la diverse acţiuni ale organizaţiei, cu suma de 10.000 de euro, chiar dacă au fost rejectate acele activităţi care nu aveau în prim-planul lor “anumite persoane”. Interlocutorul nostru cuantifică această sumă prin suportarea cheltuielilor prilejuite de organizarea acţiunii “Moş Crăciun vine la Dunăre”, unde 250 de copii au primit diverse bunuri, de Crăciun, prin susţinerea şi sponsorizarea mişcării pensionarilor şi prin demersurile pentru înfiinţarea societăţii “Sind 3 Pens” SRL, în care unic asociat este Sindicatul pensionarilor, la care se adaugă organizarea de croaziere şi întâlniri de lucru la bordul navei “Prinţ Constantin”, cu pensionarii, pentru discutarea unor iniţiative în interesul comunităţii, întâlniri cu pensionarii din Bulgaria, dar şi cheltuielile curente în interesul organizaţiei, logistică, maşini şi carburanţi. “Nu mă interesa şi nici nu am urmărit un scop mercantil. Din funcţia de consilier parlamentar, am obţinu exact zero lei. Am refuzat să încasez bani. Nu am avut nici o pretenţie, mai ales că am venit cu bani de la mine. Nu am solicitat şi nici nu am beneficiat de vreun avantaj din partea administraţiei publice locale”.

Acum, uite, nu mai vreau nimic

Ca scopuri, Caius Iliescu declară că dorea doar susţinerea pentru dezvoltarea turismului local, prin îndepărtarea piedicilor care se opun dezvoltării acestuia, dar şi susţinerea factorilor locali pentru înfiinţarea Şcolii de Navigaţie “Jean Bart”, susţinerea pentru construcţia Marinei Portuare, pentru care nu ar fi avut nevoie decât de un aviz favorabil al politicului local, în sensul ca acest proiect să fie aprobat. “Eu nu am vrut funcţii. M-am implicat, în această mişcare politică, doar ca un om coştient de oprotunităţile locale şi din nevoia de a face ceva. Acum, uite, nu mai vreau nimic. Şcoala de Navigaţie o s-o fac în altă parte, unde există mai multă receptivitate. În fond, acum, şi dacă aş vrea să mă mai duc la UNPR, n-aş avea şi nici n-aş mai şti unde, cu excepţia cabinetului senatorial. Din păcate, un mesaj politic cu substanţă a fost dus în derizoriu, voit sau în mod inconştient. Eu voi rămâne, însă, adeptul dezideratului stabilit prin Statutul UNPR, în sensul că tinerii au nevoie de îndrumare, că familiile tinere au nevoie de sprijin, că trebuie să avem mesaje pentru generaţiile active şi pentru cele care au contribuit la construcţia acestei ţări şi care au nevoie de susţinere”.

Arată mai mult

Articole similare

Lasă un răspuns

Back to top button
Close
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker
WhatsApp chat