Se confirmă faptul că unii agenți de asigurări de la societățile Alianz Țiriac și Uniqa Asigurări pretindeau, în mod constant, bani din încasări, de la service-ul auto condus de Rus Afilon, situat pe strada Varianta Nord, în municipiul Călărași. Acțiunea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași a fost pusă în mișcare în urma unui denunț.
Procent din încasări
Gheorghe Spânu, șeful Sucursalei Uniqa Asigurări Călărași, s-a aflat, pentru 24 de ore, în arestul Inspectoratului de Poliție al județului Călărași. Acesta, alături de alți doi inspectori de daune, a pretins și primit, cu titlu de mită, bani de la reprezentantul service-ului auto condus de Rus Afilon, în perioada octombrie – decembrie 2013.Gheorghe Spânu a fost prezentat instanței, cu propunere de arest la domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile. În aceeași situație s-au aflat și Șerban Mihai-Adrian, inspector de daune la SC Alianz Ţiriac Asigurări SA , respectiv Iorga Marius, cu aceeași calitate, la SC Uniqa Asigurări SA. Aceștia pretindeau un procent din încasările serice-ului auto, motivând că direcționează lucrările de reparații către societatea în cauză. Instanța a respins propunerea Parchetului, împotriva sentinței făcându-se contestație. Curtea de Apel București, la termenul din data de 22 iulie a.c., a constatat faptul că Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și-a retras contestația.
Înregistrări audio-video
Rus Afilon spune că a depus o reclamație „despre niște fapte”, acestea fiind probate cu înregistrări audio-video. Astfel, au fost filmări realizate în interiorul service-ului auto, în vreme ce șeful de la Uniqa Asigurări, Gheorghe Spânu, pretindea și primea bani. Același lucru îl făcea și Iorga Marius, tot de la Uniqa Asigurări, dar și inspectorul de daune de la Alianz Țiriac, Șerban Mihai-Adrian. Rus Afilon vorbește că toți trei percepeau o taxă de protecție. Se afirmă că acest mod de lucru este prezent în toate service-urile auto. Protecția consta în a nu influența clienții să apeleze la presările altor service-uri. Gheorghe Spânu, spre exemplu, a cerut și suma de 20.000 de lei, într-o singură tranșă. „Pentru mine, ce era relevant era faptul că întâlneam client permanent care-mi spunea că era trimis în altă parte. Am avut situații cu client cu biletul în mână”, spune denunțătorul Rus Afilon. Pentru firma de asigurări Uniqa, firma condusă de Rus Afilon, Radu Prodimpex, era singura din municipiu care avea încheiată o convenție de colaborare permanentă. Direcționarea clienților se făcea într-un mod extrem de subtil, iar asta s-a văzut în timp, prin scăderea comenzilor și prin împuținarea clienților și a cifrei de afaceri.
5 la sută din încasări
„Ajunsesem să mă întreb dacă îmi plătesc ratele la banci sau le dau lor șpaga”. De regulă, șpaga lunară consta în 5 la sută din valoarea facturată, asta însemnând între 1.000 și 7.000 lei. În materialele filmate și ajunse pe biroul procurorilor, se derulau discuții despre facturile emise pe luna respectivă și despre procentul care urma să le revină inspectorilor de asigurări. Rus Afilon spune că a făcut reclamații la sediile centrale ale firmelor de asigurări în cauză, însă fără efect. Inspectorii de asigurări șpăgari au fost anunțați înainte de a fi depusă reclamația, la Parchet. Rus Afilon recunoaște că dădea șpagă de fiecare dată când i se cerea. „Nu aveai nici o șansă să nu faci treaba asta”. Banii erau luați de patron și scăzuți din dividende. Ultima șpagă a fost dată în luna decembrie 2013. După ce a refuzat să mai dea șpagă, cifra de afaceri a firmei Radu Prodimpex a scăzut la jumătate. Rus Afilon spune că a dat șpagă atâta timp cu gândul că lucrurile nu se vor desfășura, sub această formă, mereu. Patronul de la service-ul deținut de firma Radu Prodimpex era prieten cu cei 3 inspectori de asigurări dați pe mâna procurorilor.
Cifre de afaceri vizibil apropiate
Rus Afilon este asociat unic în cadrul firmei Radu Prodimpex. Acesta a preluat acțiunile firmei de la Radu Aurică, în anul 2001, societatea Radu Prodimpex având, pe atunci, sediul în comuna Cuza Vodă. La acest moment, are un capital social subscris și vărsat de 7.200 lei. În anul 2009, la o cifră de afaceri de 1.428.140 lei, firma declară un profit de 78.125 lei, la un număr de 16 salariați. Ulterior, situația financiar-contabilă se prezintă astfel: 2010 – cifra de afaceri: 2.122.622 lei, profit net: 40.545 lei, număr de salariați: 17; 2011 – cifra de afaceri: 1.957.860 lei, profit net: 30.799 lei, număr de salariați: 19; 2012 – cifra de afaceri: 1.461.126 lei, pierdere netă: 240.522 lei; număr de salariați: 15; 2013 – cifră de afaceri: 1.428.140 lei; profit net: 78.125 lei; număr de salariați: 16. După cum se poate observa, în ultimii doi ani pentru care există date financiare, firma Radu Prodimpex înregistrează o cifră de afaceri vizibil apropiată, în condițiile în care, pentru 2012, raportează pierderi de 240.000 lei, în vreme ce, pentru anul 2013, profitul net este de aproximativ 80.000 lei. La data de 30.06.2014, SC Radu Prodimpex înregistra plăți restante, la bugetul de stat, de 258.845 lei, suma reprezentând obligații fiscale constituite din anii fiscali precedenți.
Se pare ca in schimbul spagilor pe care le dadeau reprezentantii acestei firme li se permitea de catre inspectorii de daune sa intocmeasca devize de reparatii umflate valoric.