Doi copii minori are Ana Andrei, de 40 de ani, din comuna Perişoru. Venitul familiei este compus din salariul soţului, de 600 de lei, bani luaţi ca agent de pază, la firma „Dragonul Roşu”, la care se adaugă alocaţiile minorilor. În plus, Ana Andrei beneficiază şi de un alt venit, de 350 de lei, ca însoţitor, însă această sumă n-a mai primit-o de două luni.
„Narcisa Sălbatică” se vede cu marfă de la nea Jitea, luată pe datorie
Sebastian Constantin Andrei are 10 ani şi suferă de o formă rară de boală: hidrocefalie internă congenitală stabilă formă gigant. Hidrocefalia este rezultatul acumulării de lichid în cavităţile creierului. Din acest motiv, la 10 ani, Sebastian are un cap enorm comparativ cu restul corpului. În plus, a fost diagnosticat cu deficienţă funcţională gravă. Mama acestuia ne spune că, la naştere, medicii de la spitalul Bagdasar, din Bucureşti, nu i-au procnosticat mai mult de 9 luni de viaţă. În schimb, Sebastian este un copil deosebit de activ pentru cineva care ar fi trebuit să fie mort de multă vreme, după părerea medicilor. Spune că ar vrea să se facă vânzător de înghetaţă sau patron de cazinou. În odaie, pe un pat, acesta doar terminase de desenat, cu un creion albastru, pe o foaie, pentru ca, ulterior, să fie atent la un program de desene animate. Ne spune că urmăreşte programele sportive, de regulă pe acela care transmit fotbal, biliard şi bowling. „Dar mai mult îmi place „Narcisa Sălbatică”, îi merge acestuia gura. Nu are prieteni, nu este vizitat de alţi copii. „Sunt răi şi râd de el”, ne explică mama. Într-un alt pat, în aceeaşi cameră, stă Georgiana Ştefania Andrei. Are 5 ani şi a fost diagnosticată cu tetrapareză spastică, retard psihic grav, epilepsie şi disfuncţie funcţională gravă. Nu înţelege nimic din ceea ce se întâmplă în jurul ei. Când şi când, mama Ana Andrei îi mai ia în braţe şi-i scoate în curte, pe scaune, la aer. Acum nu mai e cazul; afară e destul de rece, ca şi-n casă, unde există o sobă de teracotă, neîncălzită. „N-am luat lemne, să vedem cum facem căci nu avem, la acest moment, posibilitatea”, ne explică stăpâna casei. În sat, familia Andrei are datorii de peste 4 milioane de lei, la magazin, la Jitea Nelu, care le mai dă marfă, pe datorie. Astăzi a gătit fasole uscată, simplă. „Mai cumpărăm tacâmuri de pui, sucuri, pempărşi pentru fetiţă şi mălai”. Cu soţul, se înţelege cât acesta nu consumă băuturi alcoolice. „Nu mă bate, dar ne mai certăm de la neajunsuri”. Sebastian intervine şi spune că i-ar plăcea să aibă o prietenă, apoi ne zâmbeşte ca un om mare, şmechereşte, cu subînţeles.
Ajutoare europene pentru oameni cu 3 maşini în curte
În comună, primarul Tudorel Damian, un şmecheraş, a trimis familiei Andrei, acum un an, un pachet cu dulciuri pentru copii. „Nu ştiu dacă era de la primărie sau din banii lui personali, dar nu cred asta”, ni se confesează Ana Andrei. E nemulţumită că primarul o tot plimbă şi nu-i eliberează o adeverinţă astfel încât să fie încadrată ca asistent personal, pentru cei doi minori. La Perişoru, sunt 118 persoane încadrate într-o grupă de handicap, la o populaţie totală de 5400 de persoane. Dintre acestea, 109 sunt beneficiare de ajutor social, 311 sunt pensionari cu venituri minime, la care se adaugă şi 78 de şomeri. În total, este vorba de 614 persoane care vor beneficia de produse alimentare prin „Implementarea Planului anual european de distribuţie de ajutor, produse alimentare PEAD – 2010”. Acestea vor primi 14 kilograme de făină, 1 kilogram de zahăr, 7 kilograme de mălai, 1 kilogram de lapte-praf, 3,6 kilograme de paste făinoase şi 1,3 kilograme de biscuiţi. Tudorel Damian, primarul, e nemulţumit de faptul că astfel de liste nu sunt întocmite de autorităţile publice locale. „E absurd să primească astfel de ajutoare oameni care au 3 maşini în curte, cum se întâmplă la mine în comună, şi nu să ajungă la astfel de cazuri ca acela al familiei Andrei”. Şi fratele primarului va beneficia de acest ajutor, este înscris în lista persoanelor cu dizabilităţi, însă primarul ne spune că fie va refuza acest ajutor, fie îl va dona unei familii nevoiaşe. „Până acum primarului întocmea astfel de liste cu ajutoare, în funcţie de mofturile personale sau de interesele electorale”, opinează, în schimb, senatorul călărăşean Vasile Nedelcu. Acesta crede că se procedează foarte corect în privinţa nominalizării persoanelor beneficiare de astfel de ajutoare, prin instituţiile statului, astfel încât să nu poată plana suspiciunea că ele sunt distribuite în funcţie de anumite interese.