Arhiva

Evaziunea fiscală agricolă: metode, estimări, soluţii

Print Friendly, PDF & Email

Aproximativ 5 miliarde de euro reprezintă valoarea evaziunii fiscale în agricultură, consideră reprezentanţii ministerului de resort. De cele mai multe ori, aceasta are loc prin neeliberarea de documente fiscale care să ateste operaţiunile comerciale în contabilităţile societăţilor agricole sau ale importatorilor de legume şi fructe.


Forma finală este întâlnită în pieţe

Ca punct final, evaziunea fiscală în acest domeniu este reprezentat de cumpărătorul de bună-credinţă, care omite să solicite bon fiscal pentru bunurile cumpărate de la agenţii economici. La Călăraşi, vânzarea de legume şi fructe din producţia internă sau de la export, se face, de cele mai multe ori, în spaţii amenajate, de tip pieţe, unde funcţionează, într-o proporţie covârşitoare, agenţi economici şi arareori producători persoane fizice. Până la această dată, în pieţele călărăşene nu s-au desfăşurat controale de fond, prin reprezentanţii Gărzii Financiare sau prin cei ai Serviciului de Investigarea Fraudelor, câtă vreme forma finală a evaziunii fiscale din domeniul agricol este întâlnită în pieţe. Producătorii agricoli persoane juridice sau societăţile comerciale specializate în comercializarea de legume şi fructe, care activează pe pieţele locale, nu au fost verificaţi, până la acest moment, cu privire la documentele de provenienţă a mărfurilor, a avizelor de însoţire sau a formei finale de comerţ, în speţă eliberarea bonurilor fiscale.

27 de kilograme de pâine pe an

În România, consumul anual statistic al consumului de pâine este de 27 de kilograme, în vreme ce media Uniunii Europene este de peste 130 de kilograme. Stelian Fuia, deputat călărăşean din partea Partidului Democrat Liberal, constată că, în ţară, avem aproximativ 100 de kilograme de pâine, pe an, cantitate care nu este fiscalizată. “Cei care au atribuţii în domeniu ar trebui să ştie că există două lucruri care nu pot păcăli evidenţa: consumul de gaz şi consumul de energie”. Stelian Fuia consideră că aceasta e cea mai simplă metodă de a atesta că există evaziune fiscală în panificaţie câtă vreme nu poţi avea un consum mare de energie pentru o cantitate infimă de produse de panificaţie.

Tentaţia de a nu fiscaliza marfa

La Călăraşi, Garda Financiară şi reprezentanţii Serviciului de Investigarea Fraudelor au reuşit, în cursul lunii trecute, să identifice doar câteva transporturi de cereale care nu aveau documente de provenienţă, cantitatea fiind de circa 150 de tone de grâu. În privinţa produselor de panificaţie, aceleaşi unităţi au reuşit să identifice, pe raza oraşului Lehliu Gară, un agent economic care comercializa o cantitate infimă de pâine, fără documente de provenienţă. În schimb, se estimează că evaziunea fiscală şi în domeniul agricol va creşte în mod vertiginos. Stelian Fuia consideră că aplicarea unei taxe pe valoarea adăugată de 24 la sută şi-n acest domeniu, va stimula vânzarea de produse agricole fără factură. “Este vorba de un sfert din preţul total al mărfii, aşa că tentaţia de a nu fiscaliza marfa este extrem de mare”.

Agricultorii din poliţie

Evaziunea în domeniul agricol are ca punct de plecare producătorii şi deţinătorii de suprafeţe de terenuri care declară cantităţi mult mai mici de producţie obţinută pe hectar. Lui Stelian Fuia i se pare că această situaţie este una fără precedent, în condiţiile în care, spre exemplu, statul român subvenţionează circa două tone de grâu la hectar, iar producătorii agricoli declară o producţie de 2,5 tone. Desigur, la polul opus sunt reprezentanţii organelor abilitate cu activităţi de control, care au conştientizat faptul că, pe sectorul agricol, se pot face bani mulţi şi necontabilizaţi. La Călăraşi, mai mulţi oameni ai legii au afaceri în domeniul agricol, inclusiv reprezentanţi ai Serviciului de Investigarea Fraudelor din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Unii dintre aceştia, prin firme-paravan, sunt implicaţi în exporturi fictive de cereale, cel mai mult pe relaţia Ungaria, având drept scop însuşirea taxei pe valoarea adăugată.

Evaziune fiscală fără precedent, în panificaţie

Şi Daniel Obadă, directorul-coordonator al Direcţiei Agricole, ne confirmă faptul că unii producători agricoli au raportat producţii medii, la grâu, de două tone. “Sunt zone în care au fost raportate producţii de 7 tone”, ne spune acesta. Şi lui Daniel Obadă i se pare curioasă modalitatea prin care statul subvenţionează o contravaloare de două tone de grâu la hectar, în vreme ce producătorii raportează producţii tot de două tone. “Fără discuţie, se fură prin nefiscalizare. Atunci când samsarii fiscalizează cantităţile de produse agricole achiziţionate, se fură prin taxa pe valoarea adăugată”. Directorul-coordonator al Direcţiei Agricole apreciază că şi în panificaţie, evaziunea fiscală e una fără precedent. “Din 10 magazine specializate în comercializarea de produse de panificaţie, nu cred că există unul singur măcar care să elibereze bonuri fiscale pentru produse”.

Cumpărătorii finali trebuie să ceară documente de marcaj

Soluţiile pentru diminuarea evaziunii fiscale din agricultură sunt greu de găsit, dar şi greu de aplicat. Stelian Fuia consideră că metoda optimă de a se diminua acest fenomen este aceea de a-i învăţa pe cumpărătorii finali să ceară documente de marcaj. “Sper ca statul să vină cu o propunere astfel încât, la sfârşit de an financiar, cumpărătorul final să poată beneficia de o returnare financiară pentru bunurile achiziţionate din doemniul agricol, dar mai ales din panificaţie”. În felul acesta, crede interlocutorul nostru, cumpărătorul final ar fi direct interesat să ceară documente fiscale de la comercianţi, astfel încât să poată justifica, pe baza unei contabilităţi simple, sumele care urmează să-i fie restituite de către stat.

Arată mai mult

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker
WhatsApp WhatsApp