Peste 300 de angajaţi avea SC „Zahăr” SA, cunoscută drept Fabrica de Zahăr din Călăraşi, în anul 1999, pentru ca, în prezent, numărul acestora să fie de 40, cu tot cu personalul TESA. În ziua de sâmbătă, 9 octombrie, la poartă erau doar 3 angajaţi, pe post de paznici, printre care şi maistrul mecanic Ştefan Deacu.
E mulţumit că-şi primeşte salariul la timp. În interior, în fabrică, din benzile transportoare a mai rămas doar betonul. Pe poarta fabricii, nu mai iese nimic, de 5 ani de zile. Până în 2005, s-a prelucrat zahăr adus din Brazilia şi din Cuba. „Nici nu ştiu dacă se mai deschide” ne arată, cu bărbia, spre poarta înţepenită maistrul Deacu. În jur, doar câinii sunt veseli de prezenţa noastră. În fabrică, nu mai sunt decât paznicii. În cursul săptămânii, doar executoarea Nicoleta Hârşescu îşi mai face apariţia. Întrebăm de patronul real al fabricii, de Iosif Armaş, dar cei trei paznici spun că nu l-au văzut niciodată. La fel spun şi de Doru Ioan Tărăcilă, un alt proprietar: „N-a venit, n-a venit niciodată pe-aici”.
Circuit economic complet
SC „Zahăr” SA a intrat în insolvenţă prin sentinţa comercială nr. 1989, din 10.08.2007, pronunţată de Tribunalul Călăraşi. Din anul 1999 şi până în 2006, firma nu a înregistrat niciodată profit. Doar în anul 2005, contul de profit şi pierderi a fost 0. În 2006, la un număr de 85 de angajaţi, a înregistrat o pierdere netă de 35,8 miliiarde de lei vechi, la o cifră de afaceri de 226 de miliarde. Abia în 2007, la o cifră de afaceri de 672 de miliarde, SC „Zahăr” SA a raportat un profit de 1,75 miliarde de lei vechi. Din datele noastre, la această oră, unitatea are un administrator special, în persoana lui Iosif Armaş, cu domiciliul în strada Icoanei, nr. 85, dar şi un administrator judiciar, în speţă Cabinetul Individual de Insolvenţă Hârşescu Nicoleta, cu sediul social în Călăraşi, strada Ştirbei Vodă, bloc M18, scara C2, parter, apartamentul 4. SC „Zahăr” SA a intrat în vizorul de interese locale ale liderilor PSD din perioada anilor 2000, în speţă ale lui Doru Ioan Tărăcilă şi Iosif Armaş. Aceştia, prin firma „Argirom Internaţional” SA, au acaparat mai multe unităţi comerciale de pe raza judeţului Călăraşi, profitând, în special, de poziţia lor politică. În portofoliul firmei „Argirom” au intrat, pe rând: „Zahăr” SA şi IAS Drumu-Subţire, o unitate-etalon a economiei naţionale. Artizanii acestor preluări au gândit un circuit economic complet. Prin Fabrica de Zahăr, se asigura melasă, iar prin fosta IAS Drumu Subţire era asigurată producţia de cereale pentru obţinerea de alcool etilic. Prin hotărârea nr. 443, din 21 aprilie 2005, acţionarii firmei „Argirom” decid înfiinţarea unui punct de lucru în comuna Modelu, strada Plopilor, nr. 2, cu următorul scop: fabricarea băuturilor alcoolice distilate, fabricarea alcoolului etilic de fermentaţie, fabricarea vinurilor, dar şi restul codurilor CAEN specifice fabricării şi comercializării de produse alcoolice.
Obiect de activitate de domeniul clinic
SC „Zahăr” SA Călăraşi a ajuns în procedură de insolvenţă datorită următorilor: Armaş Iosif, cu domiciliul stabil în Bucureşti, strada Viitorului, nr. 197, bloc 42B, scara 1, etaj 3, apartament9, sector 2; Brănescu Ioana, strada Ştirbei Vodă, nr. 131, etaj 1, apartament 5, sectorul 1; Ureche Marian,din Bucureşti, strada Dr. Lister, nr. 31, sector 5; Păunescu Ofelia Sofia, din Bucureşti, strada Negru Vodă, bloc C3, sectorul 6; Sandu Sebastian Florin, din Bucureşti, str. Dr. Petre Herescu, nr. 8, apartament 1, sectorul 5; Bud Florica, din Baia Mare, strada oituz, nr. 6B, ap. 7, judeţul Maramureş; Radu Dorel, din Brăila, str. Citadelei, nr. 30; Boştinaru Jana, din Bucureşti, b-dul unirii, nr. 66, bloc K3, scara 1, etaj 3, ap. 9, sector 3; Lupescu Marian, din comuna Ilia, strada Tudor Vladimirescu, judeţul Hunedoara; Popescu Wanda Maria, din bucureşti, strada Aurel Vlaicu, nr. 148, etaj 3, ap. 4, sector 2; Tărăcilă Doru Ioan, domiciliat în Bucureşti, strada Academiei, nr. 35-37, scara B, etaj 2, apartament 12-13, sector 1. Aceştia, prin „Argirom”, sunt asociaţi la alte 14 firme, cu diferite obiecte de activitate, situate prin mai toate colţurile ţării. Câteva funcţionează în judeţul Caraş-Severin, administrând patrimoniul turistic din staţiunea Băile Herculane. În fapt, acţionaţii de la „Argirom Internaţional”, prin această firmă sau prin firme-paravan, au un obiect de activitate extrem de divers. Pe lângă fabricarea zahărului, a alcoolului etilic şi-a produselor derivate, ferme agrozootehnice proprii cu producţie de cereale, plante tehnice şi producţie animală, aceştia se mai ocupă cu: producţia, transportul, distribuţia şi comercializarea energiei electrice, activităţi extractive neclasificate, producerea de ape minerale şi de produse nealcoolice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, intermedieri în comerţul cu ridicata, taximetrie, turism, transport intern şi internaţional, confecţii metalice, producerea de pavele, comercializarea de peşte şi de crustacee etc.
Utilaje aflate sub sechestru asigurator, vândute la Lieşti
La ora actuală, „Zahăr” SA mai există datorită Fabricii de Zahăr de la Lieşti, judeţul Galaţi. Acesteia i-a fost vândută cota de zahăr de la fabrica din Călăraşi, unitatea din Lieşti asigurând, la schimb, salariile paznicilor şi ale personalului TESA, dar şi cheltuielile cu utilităţile, însemnând taxe şi impozite locale, plata cu energia electrică, apă potabilă şi menajeră. De la Fabrica de Zahăr din Călăraşi, în schimb, au plecat şi utilaje pentru producerea zahărului, unele dintre ele aflate sub sechestru asigurator, din datele noastre. În fapt „Zahăr” SA trăieşte, acum, pe o cotă de zahăr ipotetică, atâta timp cât aceasta nu mai are cum nici s-o producă, dar nici s-o prelucreze, câtă vreme nu mai deţine utilajele necesare. La data deschiderii procedurii de insolvenţă, de către Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA Bucureşti, SC „Zahăr” SA datora unităţii Raiffaisen Bank suma de 1.851.579 USD. Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost înfiinţat în 1994, prin finanţare Phare, şi are ca obiect de activitate exclusiv garantarea creditelor şi a altor instrumente de finanţare, care pot fi obţinute de persoane fizice şi juridice – producători agricoli şi procesatori de produse agroalimentare. În fapt, „Zahăr” SA a beneficiat de garanţia financiară a Fondului de Garantare a Creditului Rural, pentru banii obţinuţi de la Sucursala Călăraşi a Raiffaisen Bank. La Raiffaisen Bank. „Zahăr” SA nu a achitat nici un ban din suma luată drept împrumut. În schimb, împrumutul încasat de Fabrica de Zahăr a fost acoperit de acest Fond de Garantare a Creditului Rural. Desigur, nici aici „Zahăr” Sa nu a plătit absolut nici un ban, până la data deschiderii procedurii de insolvenţă. Acum, acest instrument de garantare financiară n-are decât să aştepte ca administratorul judiciar Nicoleta Hârşescu să facă rost de banii necesari pentru acoperirea prejudiciului.
Sute de miliarde pesediste datorate bugetului de stat
Aceasta este una din feţele „afacerilor de succes” derulate de de importanţi membri PSD locali, la momentul când aceştia au acces la putere. Despre cealaltă „afacere”, în speţă achiziţionarea fostei IAS Drumu Subţire de către camarila pesedistă, prin firma „Argirom Internaţional”, vă spunem că doar în doi ani, această unitate a înregistrat pierderi de 113 miliarde de lei vechi, în condiţiile în care, la un moment dat, până la acapararea ei de către hoarda vorace a PSD-ului local, număra peste 700 de salariaţi şi înregsitra şi profit. „Zahăr” SA, la 30.09.2007, datora bugetului de stat peste 20 de miliarde de lei vechi. Astfel se explică faptul că, de-a lungul timpului, unitatea a avut mai multe procese, pe litigii de muncă, pentru neplata asigurărilor sociale. Au reclamat acest aspect, printre alţii, Ion Virgil, Bălaşa Ion, Bârneaţă Stelică, Beju Ioan, Chioseaua Dumitru etc., fapt care confirmă că, în judeţul Călăraşi, camarila pesedistă a dus o politică de acaparare bolnavă de bunuri materiale, în timp ce politica social-democrată a fost abandonată la casieria unde se efectuau plăţile pentru contribuţiile sociale reţinute la sursă şi datorate de către salariaţi.
