Arhiva

Agricultura, între tehnologia no-kill și dispariția vulpilor

Print Friendly, PDF & Email

Una dintre cele mai mari asociații agricole din județ, Agrozootehnica Independența, trage linie pentru culturile cerealiere, dar și pentru suprafețele semănate cu rapiță. Pe 156 de hectare cultivate cu orz, s-a obținut o producție medie de 4 tone. E o producție extrem de mică, mai ales dacă aceasta se compară cu cea obținută anul trecut. Diferența este de 1,35 tone.

Pierderi semnificative la orz

Agricultorii, iată, pierd pe două căi: din producția obținută, dar și din diferența la preț. Anul trecut, kilogramul de orz s-a comercializat cu 0,67 lei, în vreme ce astăzi se vinde pentru numai 0,6 lei. La Agrozootehnica Independența, ne spune președintele acesteia, Constantin Anghel, pentru anul 2013, investiția în cultura de orz, pe hectar, a fost de 2.300 lei, iar anul acesta costurile au fost substanțial mai mari, ajungând la 2.700 lei. Motivarea e dată de creșterea prețului la îngrășăminte, dar și la motorină. “Noi am dat și îngrășăminte mai multe, în ideea de a avea o producție de peste 6 tone”. În schimb, producția a fost, iată, de numai 4 tone. Pierderea pe hectar, la orz, este de 300 lei, pentru fiecare hectar cultivat. Profitul este dat, însă, de subvenție. Anghel caută o explicație pentru acest dezastru. Crede că factorul determinant pentru diminuarea producției, la această cultură, este reprezentat de atacul masiv al șoarecilor, dar și de diferențele de temperatură dintre zi și noapte. Apoi ploaia a venit prea târziu, dar a și culcat o parte din cultură.

Preț sensibil egal

La grâu se estimează o diferență a producției, față de anul trecut, tot de peste 1 tonă, la fiecare hectar cultivat. Prețul, însă, e unul sensibil egal cu cel de anul trecut, adică undeva în jurul sumei de 0,7 lei pe kilogram. La Independența, în cultura de grâu s-a investit, față de anul trecut, suma de 200 de lei în plus, constând în îngrășăminte și tratamente. “Cu toate că am dat două-trei tratamente la grâu, încă există fuzarioză, boala ducând la diminuarea producției și cu 20 la sută”. Pentru 2013, producția de grâu a fost de 6,3 tone, la hectar, în vreme ce acum se extimează o producție medie de 5,3 tone. În plus, nu există o constanță a producției, pe sole. La cheltuieli de 2.600 lei pe hectar, pentru cultura de grâu, se extimează venituri totale de 3.500 lei, fapt care duce la acoperirea pierderilor pentru producția de orz. Trebuia avut în vedere, însă, și faptul că o bună parte din producția de grâu se va duce către membri-asociați, fapt ce va anula profitul.

Profit din subvenție

Ca mai mereu, agricultorii și-au echilibrat bugetul de pe urma culturii de rapiță. La Independența, în 2013, producția la această plantă a fost de 3,3 tone, iar pentru 2014 s-a recoltat o cantitate de 3,5 tone, pe hectar, la o suprafață de 224 de hectare. E adevărat, și aici prețul a scăzut cu 0,3 lei. În 2013, rapița s-a vândut cu 1,7 lei, pe kilogram, în vreme ce în 2014 au fost prețuri și de 1,5 lei, dar s-au vândut cantități importante și la un preț de 1,4 lei pe kilogram. Au fost, iată, venituri de 4.900 lei pentru fiecare hectar cultivat cu rapiță, fapt care a dus la echilibrarea puternică a bugetului. În fapt, agricultura călărășeană funcționează pe baza subvențiilor date de Uniunea Europeană, subvenții situate în jurul sumei de 145 de euro pentru fiecare hectar cultivat. “Să știți că subvenția este profitul. Dar eu văd că nu e același lucru ca și anul trecut. Asociația noastră, în 2013, a investit 250.000 de euro, în vreme ce acum avem investiții de nici 50.000 euro. Până nu vedem care este producția la floarea-soarelui, nu pot trage o concluzie certă”.

Explozie de șoareci

Constantin Anghel, agricultor cu ștate vechi în Bărăgan, nu știe de ce pe raza localității Nana, din județ, s-a estimat o producție medie, la orz, de 6 tone. “Cred că ăia sunt mai buni agricultori decât noi”, a fost reacția ironică a acestuia. “Cred că numai la ziare sunt ei mai buni agricultori”. În Bărăgan, însă, s-au obținut, la orz, și producții de 2 tone la hectar, inclusiv la ferme administrate de agricultori cu tradiție. “Eu n-am auzit niciodată ca agricultorii de la Nana să obțină producții mai mari decât cei din partea asta de câmpie”. Despre invazia de șoareci care au pus stăpânire pe câmpie, Anghel crede că lanțul ecologic a fost rupt. Motivația e că dacă, până acum puțin timp, paiele se balotau, acum se toacă și rămân pe câmp. “Dacă au mâncare, e normal să existe o explozie a populației de șoareci”. În plus, din câmpie au dispărut și vulpile, acestea fiind găsite într-un număr redus. Și ulii, alți dușmani naturali, sunt din ce în ce mai puțini. “Sunt foarte deștepți. Își taie tulpina și apoi îți retează spicul”. Canalele de irigații rămase în părăsire sunt și ele locuri prielnice de dezvoltare a familiilor de șoareci. Sunt pline de galerii. Concluzia e una singură: agricultura se face sub cerul liber, iar linie tragi nu după ce recoltezi, ci după ce vinzi.

12 la sută cultură compromisă

La Cuza Vodă, însă, la asociația Agromixt, condusă de Gheorghe Robuleț, situația este asemănătoare. În acest an, producția la rapiță a fost de 3.300, la hectar, pe 446 de hectare. La rapiță, așteptările erau cu totul altele, câtă vreme numai azotat s-a folosit, pentru fiecare hectar, într-o cantitate de 400 de kilograme. “N-a răspuns, nu știu ce să zic. Nu a fost anul. Explicația e că nu a fost suficient de cald”. S-au însămânțat, însă, 379 de hectare cu orz, cu o producție sub 4.000 de kilograme, mai precis 3.617 kilorame la hectar. Tehnologia a fost făcută, spune Robuleț, la maxim. Și producția slabă obținută aici are aceeași explicație: spicul a căzut de timpuriu, fiind culcat de ploile dese. Aici, orzul a fost stropit și cu regulator de creștere, fapt care a dus la culcarea acestuia înainte de înflorire. La Agromixt, însă, nu s-a scos la vânzare nici măcar un kilogram către comercianții de cereale, însă bugetul de venituri și cheltuieli se estimează că se va echilibra în urma producției de grâu. Se așteaptă o cantitate de 5.100 de kilograme la hectar, pentru 800 de hectare cultivate, cu o tehnologie făcută pentru a se obține o cantitate de 8 tone la hectar. “Cine cunoaște agricultură, știe că o producție la grâu care depășește 5 tone la hectar este una onorabilă”. Robuleț recunoaște că au fost diferențe de cantitate pe tarlale. Pentru cantitattea de 5 tone de grâu obșinută la fiecare hectar, cultură compromisă de șoareci înseamnă undeva la 12 la sută.

Prețul fluctuant pentru rapiță

“Sunt vetre unde pământul este gol. Se cațără efectiv pe spice”. Gheorghe Robuleț nu știe ce e cu invazia asta de șoareci. Știe doar că unii agricultori nu mai ară înainte de însămânțare, câtă vreme există studii care confirmă că producțiile obținute pe sole arate sau nearate sunt sensibil egale. “Eu știu că eficiența economică este mai mare atunci când aplici arătură”. În plus, multe arături se execută noaptea, când păsările sunt mai puțin active și nu diminuează cu aceeași eficiență dăunătorii. S-au întâlnit și cazuri în care au existat șobolani striviți cu roata de la combină. Robuleț crede că invazia de șoareci cu care se confruntă agricultorii a pornit din nordul județului, de pe zona Ciulnița – Dor Mărunt. “Noi avem cărări tehnologice. Am lăsat câte 3 rânduri pentru fiecare roată. Dar s-a mai culcat din cultură. Iar din cultura călcată, n-am mai găsit un spic”. Robuleț face agricultură din 1972, dar ridică din umeri la o asemenea producție la orz, atât de scăzută. Și nici nu înțelege evoluția atât de fluctuantă a prețurilor produselor agricole. Știe că în 2012, kilogramul de rapiță s-a vândut cu 2,215 lei, în vreme ce anul acesta a dat un astfel de produs și pentru 1,350 lei. “Agricultorii se vor echilibra financiar în urma culturilor de floarea-soarelui și porumb, asta e șansa noastră”, concluzionează acesta.

Echilibru din floarea-soarelui și din porumb

Valeriu Steriu, membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din camera Deputaților, știe că România a avut mai multe probleme atunci când producția agricolă a fost mai mare decât în mod curent. Pentru anul 2014, se estimează o producție globală de 8 milioane de tone de grâu, în condițiile în care consumul intern este de 3,5 milioane tone. “Ca și anul trecut, nici acest an nu este un an bun din punct de vedere al prețurilor. Comparați cu anul 2012, când producția a fost mult mai mică, iar prețurile au fost cu totul altele, deosebit de mari”. Explicația acestuia pentru diferențele semnificative de producție obținută, pe diferite zone, e că unii agricultori au aplicat tehnologia standard, în vreme ce alții s-au mulțumit doar cu posibilitățile oferite de pământ, fără să mai aplice tratamente. “Știu că în nordul județului s-a aplicat tehnologia no-kill, fapt care a dus la creșterea exponențială a dăunătorilor. Apoi, a plouat și foarte mult și de cele mai multe ori când nu era necesar, iar culturile au fost culcate”. Steriu, însă, știe și zone unde s-au obținut producții și de 6 tone de orz, la hectar. În același timp, însă, sunt și zone unde producția abia dacă a ajuns la 2 tone pe hectar. Acesta consideră că bugetele agricultorilor se vor echilibra abia după ce se vor recolta floarea-soarelui și porumbul, culturi care se anunță deosebit de promițătoare.

Arată mai mult

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker
WhatsApp WhatsApp