Arhiva

Unele dintre datele noastre faţă în faţă cu aburelile instituţiilor statului

Print Friendly, PDF & Email

Într-o sinteză a I.P.J. Călăraşi, la nivelul judeţului Călăraşi au fost constatate 2.563 de infracţiuni, dintre care: 1.343 infracţiuni judiciare, 383 infracţiuni economico-financiare, 810 infracţiuni de altă natură, omoruri – 1, 22 vătămări corporale, 44 tâlhării şi 2.261 furturi.

Ca pată de culoare, judeţul Călăraşi se distinge prin numărul mare de violuri înregistrate, acestea fiind de 22 sesizate, ceea ne situează într-o poziţie de top din acest punct de vedere.

Aiuritor: clanurile din Călăraşi, în viziunea oamenilor legii

I.P.J. Călăraşi constată că, la nivelul judeţului, au acţionat, până în 2010, două clanuri interlope, în speţă clanul Ţaganu, condus de Vlad Costel, şi clanul Tostaua, acesta din urmă operând în partea vestică a judeţului. Mai nou, se sugerează că, pe harta clanurilor interlope din Călăraşi, au apărut clanul Budrigan-Calea-Zăbălaru şi clanul lui Calu. În sintezele oferite de poliţiştii călărăşeni, nu sunt amintite multe alte grupări infracţionale, dintre care se disting cele conduse de Americanu şi de fraţii Ţigău şi cu atât mai puţin de grupările Ciocolată sau Buş sau clanul Minerilor, specializat în trafic de minori. La nivel de muncipiu, multe din grupările infracţionale sunt axate în traficarea de droguri, acestea fiind distribuite, cu precădere, în discoteci, dar şi în cămătărie, şantaj, trafic internaţional de persoane şi proxenetism. IPJ Călăraşi precizează, de altfel, că are ca principale atribuţii supravegherea activităţilor infracţionale ale grupurilor/grupărilor infracţionale, “având ca prioritate majoră destructurarea lor şi tragerea la răspundere penală a membrilor acestora”. În sinteza oferită de IPJ, este amintită şi gruparea condusă de fostul comandant al Poliţiei municipale, Dan Burducea, cel care conducea o grupare specializată în traficul cu alcool. O altă grupare infracţională, specializată în traficul de ţigarete, a fost destructurată în cursul zilei de 25 noiembrie 2011, de către poliţişti din cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor, Serviciul Rutier, Serviciul de Intervenţie Rapidă şi cei ai Poliţiei municipiului Călăraşi, cu sprijinul logistic oferit de Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă.

Porcii şefului B.C.C.O. şi ţigările lui Şorici

În fapt, IPJ Călăraşi numără aproximativ 1.000 de angajaţi, dintre aceştia, însă, un număr de 182 de poliţişti fiind licenţiaţi ai celebrei “facultăţi” Spiru Haret. În acelaşi timp, şeful Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Terorism, Dumitru Toma, are multiple preocupări domestice, printre care plivirea răsadurilor de roşii, primăvara, sau creşterea porcilor, în restul timpului, la o fermă amenajată cu un alt asociat, pe raza municipiului Călăraşi, pe strada Variantă. În primul trimestru al acestui an, prin B.C.C.O. erau înregistrate un număr de aproximativ 30 de dosare, un număr infim dacă ne raportăm la structura infracţională din ce în ce mai diversificată care intră în competenţa acestei structuri. De cealaltă parte, unii procurori din cadrul D.I.I.C.O.T. au şi ei preocupări domestice, câtă vreme ajung la serviciu cu mult după ora 9:00, iar atunci când o fac, se deplasează cu maşina instituţiei pentru a-şi face piaţa, din zona Orizont. În tot acest timp, însă, imediat lângă “ferma” şefului B.C.C.O., Dumitru Toma, a acţionat, pentru mult timp, gruparea infracţională din care făcea parte şi Petre Eftimie, zis Şorici. Sub nasul extrem de “fin” al şefului B.C.C.O., funcţiona, de luni bune, o fabrică de ţigarete, aceasta aducând prejudicii imense bugetului de stat, gruparea fiind destructurată, însă, cu sprijinul lucrătorilor D.I.I.C.O.T. din structura centrală. Un alt dosar la care structura D.I.I.C.O.T judeţeană n-a avut nici un fel de amestec, a fost cel reprezentat de cazul “Logistic Plus”, care acţiona pe raza localităţii Lehliu Gară, sat Buzoieni, cu un prejudiciu pentru bugetul de stat al României de peste 600.000 de euro, grupare infracţională destructurată tot de către structura centrală.

Gargară în cazurile de cămătărie, cu “Lio Prest” pe listă

Şefii Poliţiei judeţene cred că referitor la activitatea de cămătărie, “poliţiştii… au desfăşurat activităţi specifice pentru combaterea acestei activităţi ilicite”. Aceştia afirmă că în multe cazuri “au fost luate măsuri de sancţionare a faptelor ilegale subsecvente”, cu referire la actele de şantaj sau acte de violenţă. Desigur, reprezentanţii I.P.J. Călăraşi nu ne-au putut prezenta absolut nici un caz, fie şi sub formă de prenume şi iniţiala numelui, prin care lucrătorii de-aici să fi acţionat şi anihilat cazurile de şantaj şi acte de violenţă derivate din activitatea de cămătărie. În fapt, IPJ Călăraşi nu a putut să ne prezinte un singur cămătar din Călăraşi, precizându-ne că “grupările infracţionale avute în atenţie fac parte din categoria informaţiilor clasificate”. Nu ştim de când un act de şantaj şi/sau de violenţă, derivate din activitatea de cămătărie, ar putea face parte din structura informaţiilor clasificate, însă, conform datelor, IPJ Călăraşi nu poate prezenta absolut nici un caz în care să fi acţionat pentru stoparea şi sancţionarea “faptelor ilegale subsecvente” activităţii de cămătărie, până la apariţia acestei legii care sancţionează această activitate. La Călăraşi, însă, sunt celebre acţiunile de cămătărie prin care, conform datelor noastre, locaţiile “Poem” şi “Lio Prest” au ajuns în mâna cămătarilor. Un alt caz de cămătărie este cel al unui individ care, din astfel de activităţi, a reuşit să-şi ridice un adevărat imperiu, într-un parc al oraşului. Amintitm, totdată, şi de activitatea specifică domeniului a calnului Sinel. Totodată, o precizare nu lipsită de importanţă e aceea că şi activităţile notariale sunt implicate din plin în fenomenul de cămătărie, câtă vreme, aici, sunt eliberate documente din care rezultă că persoanele împrumutate cu bani primesc sume cu mult mai mari decât cele reale.

“Varză” cu damf de haşiş, la D.I.I.C.O.T

Oricum, e limpede faptul că, la nivel de IPJ, în ultimul timp, contrar afirmaţiilor făcute de conducerea acestei instituţii, nu au fost instrumentate dosare de şantaj şi acte de violenţă derivate din activitatea de cămătărie, câtă vreme “dosarele penale sunt arhivate la parchete sau instanţe”. IPJ Călăraşi nu ne-a putut oferi nici măcar situaţii statistice. Totodată, nu se pot oferi nici situaţii statistice privitoare la cazurile instrumentate pentru comiterea infracţiunilor de consum şi/sau trafic de droguri de risc. La nivel de judeţ, un astfel de caz, rămas fără urmări, a fost semnalat de unul dintre primarii de pe raza judeţului, acesta atenţionând structurile abilitate, inclusiv prin intermeiul presei, că discoteca din localitate este un spaţiu unde se comit astfel de infracţiuni de acest tip, prin intermediul unei grupări din judeţul Ialomiţa. Ultimul caz probat, cu implicarea directă a structurii centrale a D.I.I.C.O.T., datează de la începutul anului 2010, gruparea de-atunci fiind specializată în traficarea şi distribuirea de haşiş, adus din Spania. Structura locală, în speţă B.C.C.O., s-a făcut remarcată abia la sfârşitul anului trecut, când l-a identificat pe numitul Alexandru Bogdanov, care distribuia haşiş, prin intermediul unei eleve, în interiorul Colegiului Economic Călăraşi. La Călăraşi, B.C.C.O. însă, acţionează cu extrem de mult “profesionalism” în cazuri minore, din lipsă evidentă de activitate falsificând inclusiv mijloace probante, derivate din frustrări sexuale ale unor individe lipsite de bun-simţ. La acest moment, e de notorietate că structura locală a D.I.I.C.O.T e “varză” şi “proastă”, iar, conform unor afirmaţii, are preocupări de-a dreptul scelerate, procurorii de-aici fiind interesaţi de modalitatea prin care gazetarii locali sau centrali înţeleg să promoveze sau nu oamenii politici călărăşeni, urmând, în acest sens, fie să asculte telefoane, fie să ceară “percheziţii informatice”.

Toto, Vasatena şi evaziunea fiscală trecută pe roşie-neagră-roşie

Revenind la modalitatea prin care bugetul de stat este prejudiciat, vă precizăm că e cunoscut faptul că, şi pe raza judeţului nostru, se derulează operaţiuni cu bani lichizi prin intermediul caselor de pariuri, ale sălilor de jocuri de noroc, dar şi prin instalarea, în tot felul de locaţii, cu precădere baruri de cartier sau cârciumi săteşti, a aparatelor de tip slot machine. Licenţierea unui singur aparat de acest tip costă 8.000 de lei, taxă anuală plătită către bugetul de stat, aici neintrând în calcul şi taxele aferente încasate de la jucători. Pe raza judeţului, spre exemplu, există o firmă care deţine sute de astfel de aparate de joc, multe dintre acestea nefiind licenţiate. Din datele noastre, reprezentanţii societăţii comerciale respective, care deţine o astfel de aparatură, acţionează cu sprijinul tacit al unor lucrători din cadrul Poliţiei călărăşene, iar când se derulează operaţiuni pe linia combaterii evaziunii fiscale în acest domeniu, anunţate prin sistemul Intrapol, se fac demersuri pentru mutarea aparatelor pentru a nu fi găsite în locaţiile care urmează să fie controlate. Din datele obţinute de noi, spre exemplu două astfel de locaţii sunt: barul “Toto”, din comuna Cuza Vodă, unde este înregistrat fisacl un singur aparat de tip slot machine, deşi funcţionează 5; locaţia de pe strada I.L. Caragiale, dinspre bulevardul Republicii spre Variantă, la societatea de alimentaţie publică denumită “Vasatena”, unde funcţionează alte 5 aparate de tip american poker nelicenţiate. Desigur, redacţia noastră nu a putut face şi alte demersuri pentru a putea aduce probe indubitabile în acest sens. Totuşi, trebuie remarcat, în acest context, faptul că avem de-a face cu o întrepătrundere de atribuţii ale instituţiilor statului, evaziunea fiscală, pe diferite domenii, nefiind numai apanajul poliţiştilor specializaţi, ci şi al altor structuri. Iar faptul că avem de-a face cu un fenomen apărat de instituţiile statului derivă din exemplul notoriu al angajaţilor Gărzii Financiare Călăraşi, de la această instituţie, în numai 1 an, fiind arestaţi pentru luare de mită 40 la sută dintre angajaţi, însă prin intermediul Departamentului Naţional Anticorupţie. Arestarea poliţiştilor, în cazuri asemănătoare, e o activitate mult mai complexă, pe anul în curs fiind identificat un singur poliţist care a beneficiat de mită, dar şi de aerul răcoros al arestului IPJ, însă pentru puţin timp, în condiţiile în care, conform tuturor sondajelor de opinie, poliţiştii sunt într-un top al celor mai corupte persoane din România.

Arată mai mult

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker
WhatsApp WhatsApp