Arhiva

Nicolae Ţifrea: Evaziunea fiscală se face prin înstrăinarea firmelor

Print Friendly, PDF & Email


Nicolae Ţifrea, coordonatorul Serviciului de Inspecţie Fiscală din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Călăraşi, ne spune că, în momentul actual, datorită dotărilor tehnice, evaziunea fiscală de orice fel, inclusiv cea intracomunitară, e uşor de identificat. De regulă, controalele fiscale generalizate, dar şi cele inopinate, se realizează la firme care înregistrează debite mari la plăţile către bugetul de stat. Numai în luna octombrie, au fost 77 de astfel de verificări, în urma cărora au fost identificate sume suplimentare atrase în valoare de 3.856.615 lei.

Cazurile de evaziune fiscală sunt uşor de identificat

Prin depunerea formularelor privind încasările şi livrările între firme, e uşor de identificat dacă sunt înregistrate în actele contabile astfel de documente. În cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Călăraşi există un sistem informatic performant care verifică livrările de mărfuri între firme. “E uşor de verificat dacă firma care livrează se înregistrează cu factura fiscală, iar beneficiara nu declară în actele contabile respectivul document”, ne spune Nicolae Ţifrea. Când se constată astfel de cazuri, se face o investigaţie prealabilă, după care se declanşează procedura de inspecţie fiscală generală. Acest sistem permite ca în actele contabile să nu se mai înregistreze nici facturi fiscale provenind de la firme fantomă. “Dacă beneficiarul declară livrarea, iar firma care se presupune că a făcut respectiva livrare nu declară respectiva factură, atunci avem o problemă. În cazul în care firmele beneficiare înregistrează în contabilitate documente justificative provenind de la firme care nu există, sesizăm organele de cercetare penală, cu toate consecinţele care decurg ulterior unei asemenea fapte”.

Documentele fiscale intracomunitare pot fi verificate în 24 de ore

De altfel, inspectorii fiscali şi-au format deja ochii privind identificarea facturilor care provin de la firme inexistente. Astfel de documente încă se vând în diferite zone comerciale din Bucureşti, însă acestea sunt greu de trecut cu vederea. “Astfel de facturi sunt emise pe firme cu denumiri chinezeşti, dar nu este întotdeauna o regulă”. Nu mai sunt necesare elementele de siguranţă în actele emitente, căci prin introducerea declaraţiilor de tip 394 şi 390, respectiv achiziţiile şi livrările, evaziunea fiscală contabilă e uşor de identificat. Nici prin emiterea de documente fiscale intracomunitare nu mai este posibilă neidentificarea documentelor justificative de încasări şi plăţi. “S-au făcut paşi mari şi cu privire la acest aspect, iar un astfel de caz poate fi rezolvat în 24 de ore”, ne explică directorul adjunct din cadrul DGFPCFS Călăraşi, Nicolae Ţifrea. Marea problemă este înstrăinarea firmelor care, după ce fac diverse operaţiuni comerciale sau contabile şi se înregistrează cu debite restante către stat, ajung să fie deţinute de persoane fără discernământ sau fără adăpost.

Evaziunea agricolă – dicrepanţe enorme în privinţa producţiei

În momentle de criză economică, evaziunea fiscală are o tendinţă de creştere. Interlocutorul nostru crede că majorarea taxei pe valoarea adăugată nu reprezintă neapărat un criteriu privind creşterea infracţionalităţii în domeniul economic. “Cine făcea evaziune fiscală cu 19 la sută, face şi cu 24”. Marea problemă este că firmele se descurcă din ce în ce mai greu şi au tentative de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale către stat. În schimb, se înregistrează astfel de tentative de eludare a legii în sectorul agricol, unde pe sole învecinate s-au declarat discrepanţe enorme în privinţa producţiei obţinute. La acest moment, există, în cadrul Inspecţiei Fiscale, 38 de inspectori activi, împărţiţi în cinci servicii pentru persoane juridice şi două pentru persoane fizice. Media veniturilor salariale realizate de aceştia, însă, e undeva în jurul sumei de 6-8 milioane lei vechi pe lună, cea ce poate determina apariţia cazurilor de a fi tentaţi să obţină anumite avantaje materiale. Nicolae Ţifrea, în schimb, spune că la Inspecţia Fiscală n-au fost identificate astfel de probleme: “Le spun ca nici măcar să nu bea o cafea, căci întâi e cafeaua, apoi alte avantaje, iar cine procedează aşa trebuie să-şi caute de lucru”.

Arată mai mult

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker
WhatsApp WhatsApp