Arhiva

Grădiştea: Petre Barbu explică metoda prin care "factorii politici" au vrut să-i fure balta

Print Friendly, PDF & Email


Data de 13 aprilie 2005, pentru Petre Barbu, din satul Rasa, comuna Gărdiştea, este una care, spune acesta, l-a făcut să poarte o rană în suflet care credea că s-a cicatrizat. În acea zi, într-un canal corespondent lacului Gălăţui, pe care Barbu îl are în exploatare, printr-un contract de concesionare, l-a surprins pe Nicolae Muscalu, un consătean, pescuind.

În fapt, din punct de vedere penal, la acea dată, Muscalu nu pescuia, ci se afla la furat. “E un fapt certificat acest lucru, există o rezoluţie dată de procuror şi însuşită de făptuitor, prin care se atestă că Muscalu se afla la furat, acesta primind o amendă administrativă”. În acea zi, după cum constată două instanţe, în speţă Tribunalul Călăraşi şi Curtea de Apel Bucureşti, Barbu ar fi încercat să-l omoare pe Nicolae Muscalu, trecând cu maşina peste el.

Nişte amărâţi constituiţi într-un grup de presiune politică locală

Versiunea reală, legală şi definitivă, însă, e cu totul alta, fapt care a condus la schimbarea încadrării juridice, în acest caz, de la tentativă de omor, vătămare corporală, Barbu primind o condamnare de 5 luni cu suspendare. “În final, soluţia aceasta e tot o măgărie, câtă vreme eu am câştigat recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ceea ce ar fi trebuit să conducă la achitarea mea, nu la condamnarea mea, câtă vreme, la recurs, eu am cerut achitarea mea. Astea se bat cap în cap”. Versiunea acestuia este că, la acel moment, mai mulţi factori politici locali au încercat să se folosească de acest incident pentru a-l deposeda de bunul pe care-l are în exploatare, adică de balta Gălăţui. După alegerile din 2004, spune acesta, primarul comunei, Alecsandru Boboc, i-a cerut contractul de concesiune. “Treaba asta nu era de competenţa lui, câtă vreme lacul e domeniul public al statului iar singura mea obligaţie legală de comună este să achit impozitele şi taxele locale”. Petre Barbu opinează că se constituise un grup de presiune politică la nivel local, format din primarul comunei, dar şi din liberalul Nicolae Rogoz, care avea drept scop să pună mâna pe lacul Gălăţui. La intrarea acestora în politică, Barbu apreciază că erau nişte amărâţi. “Unul avea un Mercedes vechi de 40 de ani, iar altul deţinea o Dacie pe care o avea la poartă, pusă pe butuci. Când dai greş cu ceea ce întreprinzi în viaţă, nu e normal. Unul ca Boboc a fost dat afară şi din miliţie, şi din poliţie. Deci au greşit şi comuniştii, au greşit şi ceilalţi, numai el are dreptate. Când dai greş în agricultură, în comerţ, când ai vândut şi bere, dar şi materiale de construcţii, când faci şi puşcărie 9 luni, după o sentinţă definitivă, ar trebui să-ţi dai seama că ceva nu e în regulă cu tine”.

Acte necesare anchetei penale şi omise să fie puse la dosar

“Când au văzut că am contractul pe 10 ani şi că nu expiră pe acel mandat din perioada 2004 – 2008, au trecut la alt plan”. Barbu vorbeşte, iată, de versiunea conform căreia s-ar fi trecut la o şicanare permanentă, prin incitarea unor locuitori ai comunei de a provoca scandaluri “care să se lase cu bătăi, cu vătămări corporale”. În acest plan, au fost cooptaţi nişte indivizi dubioşi de pe raza comunei, aceştia fiind încurajaţi să practice braconajul în apele lacului Gălăţui. “E un fapt cert, acest lucru s-a întâmplat, însă am evitat şi această capcană, iar agenţii de pază ai lacului au preferat să ia bătaie, decât să reacţioneze”. Abia la acest moment, vine acest incident cu Nicolae Muscalu, iar Barbu spune că hoţul, în momentul în care i-a văzut maşina, fuge circa 100 de metri, spre un canal care traversează satul Bogata, că era ud şi că se împiedică în şaşmaua pe care o avea la el. “În dreptul unui stâlp, a căzut şi şi-a rupt clavicula”. Petre Barbu nu are pretenţia să fie crezut pe cuvânt, dar afirmă că nici Muscalu nu a spus adevărul, dar afirmă că are probe solide, judiciare, prin care demonstrează ceea ce afirmă. “Muscalu a făcut un joc murdar, şi-a făcut o leziune în spital. În dosarul de cercetare penală, nu este depus documentul în baza căruia el a ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe, când era normal ca organele de cercetare să ia acel document iniţial, care atestă starea de sănătate a lui Muscalu, şi să-l pună la dosar. Acel document n-a ajuns să fie pus ca act doveditor la dosar, câtă vreme procurorul n-a vrut asta, fiind depus de Spitalul Călăraşi, la cererea lui Petre Barbu şi ca efect al unei adrese emise de tribunal. Ca urmare, Barbu nu înţelege de ce a fost necesar ca el să urmeze o astfel de procedură, iar poliţistul şi procurorul nu au vrut să se informeze şi-n baza acestui act, în cazul în care ancheta s-ar fi dorit a fi una corectă. “Şi chiar dacă nu spuneam eu, ei trebuia să cerceteze cazul de la primul act, de la cel emis de camera de gardă”. Nicolae Muscalu a fost internat, ca urmare a acestui incident, în Spitalul Călăraşi însă, spune Barbu, nici de la această instituţie nu s-a anexat absolut nici un fel de document, la dosarul prealabil urmăririi penale, decât tot la cererea sa, dar după 2 ani. “Şi foaia de observaţie clinică de la Spitalul Judeţean a fost depusă la dosar abia în 2007, tot prin intermediul Tribunalului Călăraşi, prin adresa numărul 8377, la cererea mea făcută în 23 aprilie 2007”.

Diagnostic iniţial: politraumatism prin agresiune, fără existenţa plăgilor

În documentele medicale iniţiale, Nicolae Muscalu este diagnosticat ca având “politraumatism prin agresiune”, ceea ce înseamnă, din punct de vedere juridic, că a fost bătut. “Asta a şi spus în prima fază a cercetării, că l-am bătut”. În documentele medicale puse la dispoziţie de interlocutorul nostru, Nicolae Muscalu nu apare ca având vreo plagă, adică o ruptură de ţesut provocată de un accident. În absolut toate documentele medicale iniţiale, nu se specifică faptul că politraumatismul ar fi o consecinţă a unei loviri cu autoturismul. De altfel, în urma expertizelor tehnico-ştiinţifice la care a fost supus autoturismul lui Petre Barbu, nu au fost găsite pe acesta urme de tesut, de sânge sau de ţesătură care să provină de la partea vătămată. “La 18 aprilie 2005, se face raportul Serviciului de Medicină Legală, acesta fiind un alt document depus la dosar, dar abia acum se spune că ar avea o plagă, plagă care nu apare în documentele medicale anterioare”. Abia la acest moment, consideră Petre Barbu, au intervenit factorii de presiune, care nu urmăreau decât arestarea sa, dar şi condamnarea cu pedeapsă privativă de libertate. “Vă daţi seama, dacă era vorba de o tentativă de omor, aşa cum consemnează Tribunalul Călăraşi şi Curtea de Apel Bucureşti, de ce am fost condamnat, iniţial, la o pedeapsă cu suspendare? Ce alte cazuri aţi mai întâlnit dumneavoastră în care o tentativă de omor să fie sancţionată cu o pedeapsă cu suspendare?” Nicolae Muscalu este transferat la Spitalul Bagdasar-Arseni, din Bucureşti, în baza unei semnături falsificate, spune Petre Barbu, şi care a fost luată drept semnătura băiatului lui Muscalu. “Şi la Bucureşti, la camera de gardă, se afirmă că victima este politraumatizată prin agresiune şi nu se spune absolut nimic despre vreo plagă”. La secţia de neurochirurgie, nu apare nimic în legătură cu vreun accident rutier, acest fapt fiind trecut pe foia medicala emisă de secţia de ortopedie, la alt şaselea act medical, scrie “afirmativ accident rutier”. Plaga nu este enumerată nici aici, ci pe foaia de observaţie de pe secţie, în zilele următoare.

“Eu nu am luat o coală măcar, în vreme ce ei au luat extrem de multe coli de scris”

Asta nu înţelege Petre Barbu: “Pentru o plagă de 5 centimetri, care n-a existat iniţial, să se mobilizeze toată unii factori politici, toată poliţia, toată procuratura şi-ntr-o zi de duminică? Şi eu am fost bătut, dar l-a mine abia dacă s-a deplasat un plutonier!” Despre acel incident din 13 aprilie 2005, Barbu spune că nu contestă faptul că Muscalu nu şi-ar fi rupt clavicula, dar, afirmă acesta, acest fapt se întâmplă atunci când cazi pe-o parte, iar interlocutorul nostru exemplifică, mai departe, că şi soţia lui a fost bătută şi a avut clavicula ruptă, însă nimeni n-a internat-o pentru acest fapt. “Toate au ca punct de plecare faptul că au vrut să pună mâna pe baltă, iar unul ca Boboc sau alţi indivizi intraţi săraci-lipiţi în politică mie nu au ce să-mi reproşeze, câtă vreme eu n-am luat o coală măcar, în vreme ce ei au luat extrem de multe coli de scris”. În urma unui aviz emis de Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici, reuşeşte să se lămurească acest incident din data de 13 aprilie 2005, când se specifică faptul că rănile victimei nu se puteau produce ca urmare a unei treceri intenţionate cu autoturismul peste ea, “existând o discrepanţă majoră între locul afirmat de aplicare al forţei de comprimare şi locul de producere a efectului, situate la distanţă”, document care fusese eliberat pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, ceea ce ar fi trebuit să însemne scoaterea lui Petre Barbu de sub urmărire penală. Cu alte cuvinte, autoturismul condus de Petre Barbu nu avea cum să-l calce pe spate, în dreptul rinichilor, pe Muscalu, unde apare consemnată plaga, având ca efect ruptura de claviculă. Din această cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a şi schimbat încadrarea juridică a cazului, de la tentativă de omor, la vătămare corporală. “Demonstraţia mea este că şi Curtea Supremă mi-a făcut o nedreptate, nu mi-a demonstrat ncă l-aş fi lovit nici cu pumnul, nici cu maşina, s-a încercat doar să faca un compromis pentru a-l salva pe procuror. Eu trebuia să fiu scos absolut nevinovat”.

Arată mai mult

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker
WhatsApp WhatsApp