Arhiva

Dezvăluiri: Nesiguranţa publică asigurată de incompetenţi şi ultrajul care a ajuns subiect de trafic de influenţă instituţională

image_pdfimage_print


Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Centrul de Informare şi Relaţii Publice, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, consideră că recentele evenimente din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Călăraşi au fost prezentate în timp real instituţiilor media, prin comunicate de presă “remise cu celeritate”.

În fapt, publicaţia noastră, într-o solicitare adresată ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, dorea să afle dacă Vasile Mărgineanu, comisar-şef de poliţie, gestionează cu profesionalism sau este depăşit de situaţiile deosebite petrecute, în ultima vreme, în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Călăraşi, câtă vreme, în ultimul timp, aici au avut loc întâmplări de-a dreptul ciudate şi care induc populaţiei ideea că această structură de ordine publică este populată de indivizi cu apucături smucite. Astfel, vă reamintim, la data de 17 decembrie 2010, pe raza comunei Dragalina, în portbagajul şefului de post din comuna Borcea, Sorin Talianu, sunt descoperiţi, de către poliţistul Cristian Dolache, care a fost mutat, între timp, la Postul de poliţie Ştefan Vodă, 3 porci mistreţi, cu urme de împuşcare, în condiţiile în care sezonul de vânătoare la această specie era declarat închis. Acesta caz, însă, nu a fost prezentat “cu celeritate” de către Biroul de Presă al IPJ Călăraşi, câtă vreme noi am fost cei care am sesizat acest aspect. Din datele noastre de atunci, respectivii porci mistreţi urmau să ajungă pe mesele şefilor din IPJ, în speţă la Vasile Mărgineanu, Ion Nicolae şi Marian Dumitrache. În sprijinul poliţistului Sorin Talianu, cunoscut drept “aurar”, a intervenit şi chestorul Senatului României, Constantin Dumitru, în schimbul unui viţel. În cadrul IPJ Călăraşi a continuat seria neagră a evenimentelor ciudate, astfel: la data de 2 mai 2011, poliţistul Ionuţ Georgian Chiriţescu, despre care s-a afirmat că era consumator de droguri, este găsit spânzurat, în padocul de la animale, cu lesa de la câine; la data de 24 mai 2011, poliţistul Viorel Georgescu, nepotul comandantului IPJ, este prins în flagrant, de către lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie, în timp ce primea mită, de la un tarabagiu local, flagrantul realizându-se în perioada în care numitul V. Mărgineanu se afla în concediu; la data de 11 iunie 2011, poliţistul Florin Chirea este internat, de familie, la Spitalul de Psihiatrie Săpunari, cu vizibile tulburări de comportament, în antecedente, fiind suspectat, de asemenea, că este consumator de substanţe halucinogene. Inspectoratul General al Poliţei Române consideră că aceste cazuri “nu au caracter de generalitate”, considerându-le situaţii izolate şi care “nu reflectă integritatea şi profesionalismul poliţiştilor români”, lucru perfect adevărat, însă ne precizează că, la acest moment, pe toate cele 4 cazuri prezentate de noi, se derulează cercetări, “urmând ca la finalizarea anchetelor să fie luate măsurile legale ce se impun”.

Dorinţa sinceră de a… trage magistraţii de urechi

În acest context, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Călăraşi, prin V. Mărgineanu, cu adresa nr. 3258, din 29.06.2011, adresată “Domnului preşedinte Moraru Vasile”, şeful Tribunalului Călăraşi, şi “Doamnei prim-procuror Manea Cornelia”, şefa Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, supune atenţiei acestora o serie de aspecte “din dorinţa sinceră de a îmbunătăţi actul de punere în aplicare a legii, în sensul necesităţii creşterii fermităţii în combaterea fenomenului infracţional”. Comisarul-şef de poliţie Vasile Mărgineanu, de altfel, a avut ieşiri publice în care a prezentat această dorinţă a sa de îmbunătăţire a actului de “punere în aplicare a legii” şi cu ocazia unei conferinţe de presă, care a fost organizată de Instituţia Prefectului Judeţului Călăraşi, la data de 4 iulie 2011. Astfel, într-o informare pusă la dispoziţia mediei locale, se arată că “urmare a unei analize efectuate la nivelul Inspectoratului, s-a constat faptul că elementele infractoare, nesocotind disponibilitatea organelor statului de a proteja drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, indiferent de situaţia în care se află, şi-au intensificat acţiunile de încălcare a legii, în special prin acte de violenţă comise chiar şi împotriva forţelor de poliţie”. În fapt, după cum ne informează jud. Gabriela Tănase, prin Biroul de Presă al Tribunalului Călăraşi, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Călăraşi, prin Vasile Mărgineanu, a solicitat sprijin constând “într-o informare scrisă, pe care dânsul a adresat-o secţiei penale a Tribunalului Călăraşi şi unde a făcut cunoscut magistraţilor situaţia faptelor de ultraj la adresa poliţiştilor, de la începutul lunii iunie 2011”. Informarea respectivă, ni se precizează, urmează să fie dezbătută în următoarea şedinţă a secţiei penale dijn cadrul Tribunalului Călăraşi, “după vacanţa judecătorească”. Tot jud. Gabriela Tănase ne specifică faptul că Inspectoratul Judeţean de Poliţie Călăraşi “a considerat oportună înaintarea acestui material întrucât cele 11 cazuri de ultraj îndreptate împotriva poliţiştilor, de la 1 iunie 2011, nu au constituit toate obiect de propunere de arestare preventivă şi, ca atare, fenomenul nu avea să fie cunoscut de către judecători, în eventualitatea în care aceştia vor fi chemaţi să se pronunţe în astfel de situaţii”. Totodată, şi IPJ Călăraşi, prin şeful acestuia, consideră că “urmare a acestor fapte de ultraj comise pe raza judeţului”, s-a creat “o stare de nesiguranţă în rândul cetăţenilor, punând sub semnul întrebării capacitatea de intervenţie şi de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu ale poliţiştilor, pentru crearea unui climat de ordine şi siguranţă publică”. În adresa înaintată, de către IPJ Călăraşi, Tribunalului Călăraşi şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, se specifică, în acelaşi timp, că starea de nesiguranţă publică s-a realizat datorită unor “condiţii obiective, dar şi subiective”, lăsând să se-nţeleagă că autoritatea organelor de aplicare a legii a fost diminuată şi de recentele cazuri din cadrul Poliţiei călărăşene când au fost înregistrate, în rândurile lucrătorilor acestei structuri, situaţii de încălcare flagrantă a legii, în cazul mistreţilor de la Dragalina sau în cazul poliţistului prins în flagrant de luare de mită şi care, fatalitate, era chiar nepotul comandantului. La acestea, se adaugă şi celelalte două cazuri deosebite petrecute în cursul lunii mai 2011, în cadrul IPJ Călăraşi, când un poliţist s-a sinucis şi un altul a ajuns la balamuc, amândoi fiind bănuiţi de consum de droguri. În mod obiectiv, e de la sine înţeles că autoritatea poliţiştilor a fost ştirbită şi mai mult de aceste cazuri, iar Tribunalul Călăraşi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi trebuie să ia în considerare adresa înaintată de IPJ Călăraşi şi semnată de comisar şef de poliţie Vasile Mărgineanu luiând în calcul şi aceste elemente, câtă vreme Inspectoratul General al Poliţiei Române ne specifică faptul că nu au fost desfăşurate analize, la nivel sociologic, prin care să se stabilească în mod neechivoc faptul că există o stare de nesiguranţă în rândul cetăţenilor care ar putea fi determinată fie de elementele infractoare care “şi-au intensificat activitatea”, fie de aceste cazuri deosebite petrecute în sânul Poliţiei călărăşene, câtă vreme cetăţenii au aflat, cu stupoare, că unii dintre salariaţii de-aici şi puşi să aplice legea sunt fie mitangii, fie sinucigaşi, fie bolnavi psihici sau, mai rău, consumatori de substanţe stupefiante.

Cazurile de “ultraj”: două palme, nişte înjurături şi-o sapă-n cap de la un bolnav psihic

Dar să vedem care sunt cazurile de ultraj semnalate de către conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Călăraşi şefilor Tribunalului Călăraşi şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi:
– În data de 6 februarie 2011, în jurul orei 19:50, lucrătorii Postului de poliţie al comunei Frumuşani au fost sesizaţi, de către Catinca Bâlciu, de 46 de ani, din aceeaşi localitate, cu privire la faptul că soţul său, Gheorghe Bâlciu, de 48 de ani, a fost agresat de către Eduard Mihai Savanciu. La faţa locului s-a deplasat agentul de poliţie Viorel Adrian Niţulică, ajutor de şef de post, care a constatat că între cei doi a avut loc o altercaţie, motiv pentru care aceştia au fost conduşi la poliţie. “În timp ce se afla în sediul Postului de poliţie Frumuşani, Gheorghe Bâlciu a devenit recalcitrant, aducând injurii şi cuvinte jignitoare atât agentului de poliţie Viorel Adrian Niţulică, dar şi agentului de poliţie Cristian Dumitru, care se afla în post”, motiv pentru care a fost amendat. Bâlciu Gheorghe a continuat să se manifeste violent şi a încercat să îl lovească cu pumnul pe agentul de poliţie Dumitru Cristian”, iar acesta, ca un adevărat ninja, a parat lovitura, după care l-a imobilizat şi încătuşat pe agresor. “În cauză s-a întocmit dosar penal, efectuându-se cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj”.
– În data de 29 mai 2011, în jurul orei 19:30, lucrătorii Postului de poliţie Budeşti au fost sesizaţi de către Monica Oana Costache, din localitate, cu privire la faptul că s-a produs o stare conflictuală între aceasta şi numitul Florin Pop. La faţa locului s-au deplasat ag. Manuel Creţu şi plt. Gheorghjiţă Nedelciu. “Pe strada Constructorilor, unde a avut loc incidentul, s-au prezentat numiţii Pop Florin, Marin Lucică şi Marin Anghel, care au început să se manifeste agresiv faţă de poliţist şi jandarm, adresându-le injurii şi ameninţări cu moartea”. Agentul Creţu a folosit un spray iritant-lacrimogen, dar acelaşi lucru l-a făcut şi Marin Anghel, după care familiile celor 3 au intervenit şi au început să aruce cu pietre în direcţia agenţilor de ordine. “În cauză s-a întocmit dosar penal pentru infracţiunea de ultraj”.
– În 9 iunie 2011, la 10:00 dimineaţa, Brotac Elena, de 58 de ani, sesizează faptul că soţui ei, Brotac Gheorghe, de 64 de ani, din Ulmeni, provoacă scandal în familie şi cu vecinii, aceasta solicitând ca bătrânul să fie internat la Spitalul Săpunari, întrucât este bolnav psihic, cu diagnosticul de tulburare psihică pe fond etanolic şi prezentând pericol social, având trimitere de la medicul de familie, acesta anunţând ambulanţa pentru a fi transportat la spital. La locuinţa acestuia s-a deplasat agent şef Georgian Chiru, ag. şef Daniel Tudor şi ag. pr. Jan Caragea, toţi din cadrul postului de poliţie Ulmeni, care au constat că Brotac Gheorghe era încuiat în casă. Soţia, Brotac Elena, e intrat în locuinţă pe un geam, după care a deschis uşa de la intrare, timp în care poliţiştii au pătruns în casă, moment în care Brotac Gheorghe l-a lovit, în zona capului, pe ag. pr. Jan Caragea, cu o sapă, după care bolnavul a fost imobilizat şi dus la spital.
– La 9.06.2011, în jurul orei 18:00, ag. Gheorghe Vasile, din cadrul Postului de poliţie Curcani, a fost sesizat telefonic, de tizul său, Vasile Gheorghe, de 57 de ani, din localitate, cu privire la faptul că Nicolae Marincel, de 45 de ani, i-a agresat fizic pe Marin Constantin, 74 de ani, şi Ion Chirică, 64 de ani, toţi din aceeaşi localitate. “Întrucât agresorul a părăsit locul faptei, agentul de poliţie a invitat cele două părţi vătămate la sediul Postului de poliţie Curcani iar, pe timpul audierilor, numitul Marincel Nicolae a pătruns fără a fi invitat în sediul postului, unde, fiind în mod vădit sub influenţa băuturilor alcoolice, a adresat injurii şi ameninţări agentului de poliţie, lovindu-l cu palma în zona capului”. Normal, în cauză s-a întocmit “dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe”, iar şeful IPJ Călăraşi informează că ag. Vasile Gheorghe urmează să depună plângere împotriva făptuitorului “pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj”.
– În 17 iunie 2011, în jurul orei 19:00, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Călăraşi a fost sesizat de şeful Postului de poliţie Căscioarele, ag. şef pr. Marian Popescu, că, la sediul postului, s-a prezentat numitul Ion Staicu, de 34 de ani, din localitate, “aflat în avansată stare de ebrietate, pentru a reclama un eveniment, dar a devenit violent, a ameninţat, a insultat pe cei doi poliţişti şi l-a lovit cu pumnul, în zona feţei, pe ag. Cuza Ionuţ”. Desigur, şi-n această speţă a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj.

Cum este atinsă autoritatea unei instituţii abilitate să asigure liniştea şi ordinea publică

Ultrajul este prevăzut ca infracţiune, în Codul Penal al României, la articolul 239, şi prevede următoarele pedepse, în funcţie de gravitatea faptei: – de la 6 luni la 2 ani închisoare sau amendă pentru fapta de a ameninţa prin comunicare directă un funcţionar public, aflat în exerciţiul funcţiunii; – lovirea sau orice acte de violenţă, săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă; – vătămarea corporală, săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani; – vătămarea corporală gravă, săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani. Dacă aceste fapte sunt săvârşite împotriva unui judecător sau procuror, organ de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, poliţist, jandarm ori militar, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. În acest context, şeful IPJ Călăraşi, comisar şef de poliţie Vasile Mărgineanu, atrage atenţia Tribunalului Călăraşi şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi prin faptul că “faţă de toţi aceşti autori (cu excepţia unuia care a fost arestat preventiv, iar după două ore a fost pus în libertate) s-a dispus cercetarea în stare de libertate, deşi pericolul social al acestor fapte este foarte mare”. Nu ştim ce înţelege conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Călăraşi prin conceptul de “pericol social”, însă legiuitorul, de regulă, îl defineşte ca pe-o acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingere valorilor sociale apărate, în speţă suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, proprietatea, pericolul social fiind diferit de la o infracţiune la alta. În fapt, există un pericol social generic şi un pericol social concret, ultimul fiind determinat de organele judiciare pentru fiecare faptă în parte. Deci, în nici un caz faptele semnalate de conducerea IPJ Călăraşi nu pot fi tratate ca un tot unitar, câtă vreme pretinsele fapte de ultraj n-au fost săvârşite, în mod repetat, de aceeaşi persoană, ci reprezintă cazuri distincte, iar fiecare caz îmbracă forma lui de particularitate. Arestarea survine în condiţii extrem de precise: 1. inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la judecată, ori există date că va încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei; 2. inculpatul a încălcat, cu rea-credinţă, măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara ori obligaţiile care-i revin pe durata acestor măsuri; 3. există date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijlocelor materiale de probă; 4. există date că inculpatul pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni; 5. inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune; 6. există date că inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau că încearcă o înţelegere frauduloasă cu aceasta; 7. inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiei pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În aceste condiţii, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Călăraşi supune atenţiei, “cu deosebit respect”, faptul că s-au înmulţit cazurile de ultraj la adresa poliţiştilor, conducerea acestei instituţii având “dorinţa sinceră de a înbunătăţi actul de punere în aplicare a legii, în sensul necesităţii creşterii fermităţii în combaterea fenomenului infracţional împotriva autorităţii publice, la nivelul judeţului Călăraşi”. În fapt, Tribunalului Călăraşi şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi sunt atenţionate că “s-a echiesat tot mai des la cercetarea persoanelor care au încălcat legea, în stare de libertate, iar măsurile restrictive de libertate au fost luate numai ca stări excepţionale”. În fond, comisarul-şef de poliţie Vasile Mărgineanu vrea, prin adresa la care am făcut referire, ca judecătorii să emită, cu mai multă lejeritate, decizii de arestare preventivă în cazurile în care poliţiştii reclamă comiterea infracţiunii de ultraj, chiar dacă respectivele fapte de ultraj au drept coerciţie prevăzută inclusiv amenda, pentru cazurile în care poliţiştii au fost ameninţaţi, înjuraţi sau loviţi, fără să li se aducă vătămări corporale grave. Fapta comisarului-şef de poliţie Vasile Mărgineanu, în tot acest cadru, reprezintă un amestec grosolan şi, după cum aţi văzut, şi total lipsit de suport, în actul judecătoresc. Acesta, de altfel, într-o adresă semnată şi remisă publicaţiei noastre, ne precizează explicit că a solicitat sprijinul Tribunalului Călăraşi şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, pentru “promovarea propunerii de reţinere sau arestare preventivă”. După cum aţi văzut, argumentele sale sunt lipsite de temei, câtă vreme nu există nici un studiu, întocmit de-o instituţie abilitată, prin care să se ajungă la concluzia că “atingerea adusă autorităţii unei instituţii cu atribuţii în asigurarea ordinii şi liniştii publice poate crea o stare de nesiguranţă în rândul cetăţenilor”, după cum semnalează V. Mărgineanu, în condiţiile în care mai logic e faptul că nesiguranţa publică se resimte mai acut în cazurile în care există “autorităţi ai instituţiilor cu atribuţii în asigurarea ordinii şi liniştii publice” care braconează, iau mită, se spânzură sau se droghează şi ajung la balamuc.

De la nesiguranţă până la incompetenţă nu sunt paşi mulţi, ci doar câteva apartamente şi vreo două vile

Nesiguranţa publică, în fapt, se manifestă atunci când poliţiştii călărăşeni nu sunt în stare, luni bune, să prindă un retardat precum Constantin Fieraru, individul care a asasinat-o pe Luminiţa Chevici. Tot la fel, nesiguranţa publică se manifestă când poliţiştii călărăşeni nu sunt capabili să-i identifice pe autorii jafului-armat de la Piraeus Bank, jaf petrecut în urmă cu un an, mai precis la data de 24 iunie 2010. Nici în cazul jafului de la o casă de amanet situată în zona Poştei 4 şi petrecut în data de 30 noiembrie 2010, poliţiştii călărăşeni n-au făcut cine ştie ce descoperiri. În plus, iată, aflăm că tot poliţiştii călărăşeni înregistrează 30 de cazuri de omor, încă nerezolvate. La acestea se adaugă şi cazurile de dispariţii misterioase, de bătrâni, maturi sau minori, cu zecile, vechi de ani de zile, chiar de decenii, dar încă nesoluţionate de “autorităţile instituţiilor cu atribuţii în asigurarea ordinii şi liniştii publice”. Totodată, nesiguranţa publică se poate manifesta şi când un şef de poliţie are o declaraţie de avere impresionantă, însemnând apartamente, vile în construcţie, autoturisme de lux şi vile noi, în condiţiile în care există voci care susţin că aceste bunuri nu au fost făcute din câştigurile realizate legal. Din acest unghi, e corect şi răspunsul dat de Inspectoratul General al Poliţiei Române, răspuns conform căruia instituţia statului căreia îi revine competenţa de verificare a acestor aspecte este Agenţia Naţională de Integritate, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Arată mai mult

Articole similare

Lasă un răspuns

Back to top button
Close
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker
WhatsApp chat