În judeţul Călăraşi, în perioada decembrie 1990 – decembrie 2009, prin Registrul Comerţului, au fost înregistrate un număr de19.785 de înmatriculări, din care: 6.240 persoane fizice, 13.244 societăţi comerciale, din care 18 regii autonome şi 77 de societăţi cu capital de stat. Tot în aceeaşi perioadă, au fost înregistrate 96 de societăţi comerciale cu capital mixt. În schimb, numărul radierior este de 5.785, iar ca pondere, numărul firmelor din judeţul Călăraşi reprezintă 1 la sută din totalul naţional. Tot pentru luna decembrie a anului trecut, numărul înmatriculărilor a fost de 90, cu un capital social subscris de 109 milioane de lei vechi, în vreme ce totalul firmelor radiate a fost de 55.
Firmele mici au dispărut
Marian Drăgan, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Călăraşi, consideră că, date fiind acualele condiţii din mediul de afaceri, firmele mici au dispărut în bună parte, acesta fiind o consecinţă a aplicării impozitului forfetar. „Firmele mijlocii gâfâie: Acestea şi-au redus simţitor personalul”. Interlocutorul apreciază că singurele firme neafectate de criza economică prelungită sunt cele transnaţionale. Ca o consecinţă, în cadrul Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, se simte o compresie financiară legată de contravaloarea prestaţiilor efectuate cu circa 25 la sută, compresie rezultată şi ca urmare a neînregistrării de noi societăţi comerciale, la acelaşi volum ca-n perioada anterioară crizei economice.
Societăţile comerciale din Călăraşi fug la Silistra
Tase Toza, directorul acestei instituţii, ne spune că, la acest moment, nu are date prin care ne poate certifica faptul că firme călărăşene îşi mută sediul social la Silistra, Bulgaria, unde fiscalitatea este una mult mai relaxantă. „Nu avem o procedură comună astfel încât să contabilizăm astfel de situaţii”, ne spune acesta. În schimb, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Călăraşi afirmă că există astfel de intenţii din partea patronilor unor astfel de firme interesate să scape de fiscalitatea excesivă, acestea urmând să deschidă, pe zona municipiului, doar puncte de lucru. „Avem şi o strategie comună prin care constructorii călărăşeni şi cei din Silistra urmăresc să-şi apere interesele”. Marian Drăgan apreciază că, în continuare, piaţa construcţiilor de locuinţe este căzută, câtă vreme statul şi-a redus substanţial investiţiile pe acest segment, în vreme ce modalităţile de acordare a creditelor, pentru populaţie, în vederea achiziţionării de locuinţe, sunt extrem de rigide.
Sectorul privat este adaptat cerinţelor de piaţă
Marian Drăgan estimează că, pe viitor, se aşteaptă ca firmele private să intre în incapacitate de plată, aceasta fiind urmată de incapacitatea de plată a persoanelor fizice. „Criza economică se adânceşte şi există pericolul ca serviciile publice să intre în stare de nefuncţionare”. La acest moment, sectorul privat s-a adaptat cerinţelor de piaţă, câtă vreme acesta poate preveni deficitul cu cheltuielile de salarizare nu prin reduceri salariale, ci prin cele de personal. Ca urmare, Marian Drăgan consideră că surplusul de cadre din sistemul public e o consecinţă a angajărilor masive efectuate în acest sector, mai ales în perioada liberală, dar şi faptul că sistemul public nu are aceeaşi elasticitate în privinţa cheltuielilor de personal.
Mediul de afaceri este ostil
În aceste condiţii, preluarea de sistemul privat a cheltuielilor cu personalul bugetar, prin creşterea cotei unice şi a taxei pe valoarea adăugată, nu este o soluţie. Şi aşa, apreciază Marian Drăgan, în România, mediul de afaceri este extrem de ostil. „Creşterea taxei pe valoarea adăugată înseamnă sărăsie, coborârea şi mai jos a pragului de sărăcie”. Ca atare, nu este vorba decât de incompetenţă şi de lipsă de preocupare faţă de interesele populaţiei. Acelaşi mod de lucru se întâlneşte şi la Călăraşi, unde preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie constată că există un dezinteres imens pentru problemele agenţilor economici. „Priorităţile actualei guvernări locale nu au nici o legătură cu cele ale populaţiei”.
Economie locală mult mai dinamică
Legat de mediul de afaceri local, Tase Toza, preşedintele Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, crede că acesta ar trebui să fie mult mai dinamic câtă vreme municipiul Călăraşi beneficiază de o infrastructură propice. „Cel mai mare segment de autostradă din România trece prin judeţul nostru, iar municipiul Călăraşi se află între Bucureşti şi Constanţa, la jumătatea drumului. Din aceste considerente, ar trebui ca economia locală să fie mult mai dinamică”. Marian Drăgan, în schimb, apreciază că municipiul Călăraşi, pe aria Dunării, se poate compara, din punctul de vedere al gradului de industrializare raportat la numărul de locuitori, cu Brăila şi Galaţi.
