Arhiva

Luni, în viteză, prin Casa Poporului

image_pdfimage_print


La amiaza zilei de luni, Palatul Parlamentului, cunoscut drept “Casa Poporului”, e mai mult pustiu. Dintre parlamentarii călărăşeni la care sunăm, reuşim să-i contactăm doar pe Vasile Nedelcu şi Stelian Fuia. Amândoi sunt pe undeva prin imensa clădire şi par surprinşi de vizita noastră inopinată.

Stufat cu măsline şi TVA de 5 la sută


Senatorul Vasile Nedelcu e deosebit de volubil. Ne găsim la intrarea “A2S2” şi ne face, pe scurt, o prezentare a zilei de lucru. Ne spune că, de regulă, lunea sunt şedinţele de grup parlamentar, apoi că se intră în şedinţă de plen, până seara. Însă nu va rămâne până la încheierea şedinţei, câtă vreme este invitat, alături de primarul Nicolae Dragu, la o recepţie, dată de preşedintele Traian Băsescu, la Cotroceni, acesta urmând să transmită un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale a României. Azi, senatorul Nedelcu are de gând să facă o declaraţie politică despre avantajul sau dezavantajul micşorării taxei pe valoarea adăugată la alimentele de bază. “E vorba de posibilitatea introducerii taxei de 5 la sută, la alimente, iar eu vreau să fac nişte precizări”. Senatorul călărăşean n-a susţinut o astfel de variantă a reducerii taxei pe valoarea adăugată, câtă vreme nu crede că o motificare a acesteia ar fi posibilă începând cu anul viitor. Ne aflăm undeva la unul dintre etaje, nu ştim care, căci n-am fost atenţi, câtă vreme am urcat şi pe scări, dar şi cu liftul. Stăm la un bufet micuţ, de pe unul dintre holurile din aripa deputaţilor. O cafea cu lapte costă 1,5 lei. Vasile Nedelcu ne spune că există şi un fel de cantină, pe care, însă, o ştim, unde preţul mâncării e unul extrem de bun. Pentru azi, senatorul călărăşean are de gând să mănânce “la bufet”, mâncare de post, cel mai probabil o supă de legume şi stufat cu măsline. Ne spune că e important să precizăm că nu acceptă modificarea procentului taxei pe valoarea adăugată la alimentele de bază, începând cu 2012, câtă vreme nu s-au făcut analize privind impactul pe care-l are o asemenea măsură atât la producător, cât şi la consumatorul final. “Eu am o astfel de analiză făcută în 27 de state. Şi-n Uniunea Europeană se practică această măsură, dar nu peste tot, câtă vreme sistemul de taxare este diferit decât la noi în ţară”.

Călărăşenii vor stabilitate politică şi economică


La parlament, ziua de luni e una plină, cel puţin pentru senatori. De regulă, se pun întrebări şi se fac interpelări sau membrii executivului dau răspunsuri la interpelările anterioare. Şedinţa de plen începe la ora 15:00, cu declaraţii politice. Şedinţa se încheie undeva după ora 18:00. Vasile Nedelcu e convins că, în Parlamentul României, prin vocea sa, s-a auzit mesajul transmis de călărăşeni. “Asta am încercat să fac, să exprim mesajul călărăşenilor care vor stabilitate politică şi economică, dar care vor, în schimb, locuri de muncă, să fie stimulat mediul de afaceri, să se facă o protecţie socială corectă pentru cei care sunt, într-adevăr, în nevoie şi au probleme reale, stimularea tinerilor fermieri şi a celor care vor să-şi înfiinţeze o exploataţie agricolă”. Senatorul călărăşean este şi iniţiatorul unei idei care ar echilibra piaţa economică şi pe cea a muncii, în mediul rural, câtă vreme promovează proiectul prin care terenul fostelor întreprinderi agricole de stat să fie împărţit, în parcele de până în 100 de hectare, care să fie exploatat de către fermierii autentici. “Şi-aşa fostele IAS-uri au fost împărţite, de PSD, pe criterii clientelare, ajungând în mâinile unor neaveniţi care nu sunt în stare să plătească nici măcar o redevenţă de 100 de kilograme de grâu la hectar”. Senatorul e nemulţumit şi de politicile bancare, căci e foarte greu, acum, să se mai poată accesa credite, deşi cei care vor s-o facă prezintă garanţii reale. “Am două cazuri ale unor fermieri care au accesat fonduri europene, pentru un proiect de 600.000 de euro, care nu poate fi dezvoltat din cauza politicilor bancare”. Pe această temă, Vasile Nedelcu va face azi, ne spune, o declaraţie politică, căci consideră că băncile din România fac un abuz de putere.

Mulţi aleşi reprezintă doar mâini care votează


Stelian Fuia ne primeşte în biroul preşedintelui Comisiei pentru agricultură din camera Deputaţilor, funcţie pe care acesta o ocupă, de puţin timp. Deputatul ne spune că, prin parlament, poţi trece şi doar ca să te aflii în treabă. Cunoaşte foarte multe astfel de cazuri. De aceea Stelian Fuia susţine demersul ca numărul de parlamentari să fie redus, căci mulţi aleşi fie nu scot o vorbă pe perioada mandatului, fie reprezintă doar mâini care votează cum dictează şefii de grup parlamentar, fără să aibă, în schimb, iniţiative sau mesaje. “Eu mi-am asumat nişte proiecte importante pe care, dacă le realizez, pot să mă declar mulţumit de activitatea mea”. Pe plan legislativ, Stelian fuia este iniţiatorul Legii Camerelor Agricole. Deputatul călărăşean o consideră o lege fundamentală care va pune în mâinile fermierilor o mare parte din activitatea agricolă. În principiu, Camera Agricolă este o instituţie privată, non-profit şi de utilitate publică. Este structurată piramidal iar, în alte ţări, o astfel de instituţie are un rol covârşitor în impunerea politicilor agricole şi fiscale din domeniu. “În alte ţări, Camera Agricolă are o astfel de importanţă încât poate impune ministrul agriculturii”. Legea a trecut prin comisiile de specialitate şi va intra, cât de curând, în dezbaterea de plen. “Mă voi declara mulţumit dacă reuşim să o promovăm, în următorii doi ani”.

Şansa României este dată de o guvernare de dreapta


Venit din mijlocul Bărăganului, de la Fundulea, Stelian Fuia se mişcă, în principiu, pe componentele politicii agricole. Îi pare rău că n-a reuşit să impună o bursă a cerealelor care ar fi însemnat ca fermierul să aibă aici o cotă a preţului cerealelor, câtă vreme, de regulă, astfel de preţuri sunt stabilite uneori artificial şi, în principiu, de samsarii agricoli. Crede că mulţi dintre fermieri n-au informaţii legate de preţul real al produselor agricole şi că foarte puţini dintre aceştia ştiu să acceseze cota cerealelor, la bursa din Londra, spre exemplu. În Parlament, Stelian Fuia a reuşit să promoveze proiectele dorite de cetăţenii care l-au mandatat să-i reprezinte. E mulţumit că a găsit înţelegere la conducerea administrativă a municipiului Olteniţa, localitate pentru care a promovat construirea unui terminal de containere, a unui port turistic şi a şoselei de centură. “Ideea de la care am plecat a fost ca municipiul Olteniţa să fie legat de autostrada Bucureşti-Constanţa. În acest sens, am promovat reabilitarea drumurilor judeţene Fundeni-Brăneşti şi Nana-Fundulea”. Pe viitor, Stelian Fuia opinează că şansa României este dată, în continuare, de o guvernare de dreapta, pe o structură reprezentată de un arc guvernamental de tip PNL-PDL-UDMR.

Nu i-am deranjat pe “călărăşenii” Motreanu şi Nicolăescu


Nu mai sunăm şi la ceilalţi parlamentari călărăşeni, pentru a-i vedea la “locul de muncă”. Senatorul Constantin Dumitru nu răspunde, activitatea deputatului Dumitru Boabeş nu ne suscită interesul, iar liberalii “călărăşeni” din Parlamentul României, în speţă Dan Motreanu şi Eugen Nicolăescu, din păcate, n-au nici un fel de legătură cu această zonă. Abia când plecăm, vedem şi maşina de serviciu a deputatului Ioan Damian, îi facem cu mâna, dar acesta nu ne observă. Şi-am uitat să vă spunem ceea ce cunoaşteţi deja: Palatul Parlamentului nu e mare. E imens. Pe interior, din păcate, nouă ni s-a părut şi inutil…

Arată mai mult

Articole similare

Lasă un răspuns

Back to top button
Close
Close
WhatsApp chat