Discriminare într-un sat din județul Călărași, unde copiii românilor învață în condiții de lux, iar copiii țiganilor învață într-o clădire dărăpănată, fără apă curentă. Este vorba de școala din satul Stancea, unde 95 la sută din populația școlară este de etnie țigănească.
Ba învățătoare, ba profesoară
Gela Braică este directoare și la grădinița din sat, dar este directoare și peste alte două școli: cea din satul Clinciu și cea din satul Stancea. La școala din satul Clinciu, elevii au grupuri sanitare în interior, canalizare și apă curentă. Copiii beneficiază și de dulapuri personale. Atmosfera este una veselă. Directoarea spune că nu trebuie să ne intereseze în ce condiții învață copiii. La școala din satul Clinciu, se învață într-un singur schimb, iar la școala din Stancea, adică la nici un kilometru depărtare, se învață în două schimburi. Directoarea e nedumerită: nu știe dacă am venit la școlile din Spanțov din curiozitate sau pentru că am fost sesizați de cineva. Directoarea a venit, val-vârtej, la școala din Clinciu. Nu vrea să ne spună de când este directoare și nici ce materie predă. Într-un final, de la Niki Georgescu, primarul localității, aflăm ba că este învățătoare, ba că este profesoară. Directoarea nu vrea să înțeleagă de ce ne interesează că la o școală se învață într-un singur schimb și la o alta, care este frecventată de copiii de etnie țigănească, se învață în două schimburi. Totodată, nu vede care este problema că școala frecventată de copiii românilor este recent renovată și beneficiază de toate facilitățile, în vreme ce școala frecventată de copiii țiganilor, majoritari în sat, este improprie desfășurării actului de învățământ.
Directoarea nu vrea să ne mărturisească absolut nimic
În satul Stancea, Gela Braică ne conduce la grupul sanitar, aflat în spatele școlii. Există două spații pentru băieți și două pentru fete. La ambele compartimente, chiuvetele nu sunt funcționale. Una dintre ele nu are nici măcat baterie. Apa nu se poate trage, căci instalația este defectă. Directoarea ne arată și un spațiu, în curs de amenajare, care se vrea a fi un grup sanitar pentru persoanele cu dizabilități. Spațiul respectiv e prevăzut cu o ușă metalică, iar pe aceasta stă spânzurat un lacăt. Închis. Într-un final, vine femeia de serviciu și ne deschide ușa: în interior, pereții sunt vopsiți în negru. Lângă grupul sanitar, pământul a fost răscolit pe o suprafață de 100 de metri pătrați. Nu știe dacă acolo a fost plantat porumb. „Copiii se spală pe mâini la chiuvetele din interiorul școlii”, ne precizează. Într-adevăr, pe hol, în școală, sunt două chiuvete. Însă, surpriză, deși ne chinuim ceva timp, apa nu vrea să curgă. Gela Braică, șefa, care ba e educatoare, ba e profesoară, e directoare și peste grădiniță, dar și peste școlile din Clinciu și Stancea, se uită la noi de parcă ne-ar cere pomană. „Unde e, doamnă, apa?” Habar n-are ce să spună. Nu vrea să ne mărturisească nici ce profesie are soțul acesteia și dacă și acesta predă. Îi spunem noi: e preot ortodox, la biserica din sat. Într-un final, recunoaște și aceasta. Ne spune și că predă materia denumită religie. Dar nu mai zice nimic când o întrebăm cum e posibil ca un preot ortodox să predea religia la o școală unde copiii respectivi provin din familii de confesiune penticostală.
Nicu Paleru și „Senzual”, pe alocațiile copiilor
În rest, la Spanțov doar ce a fost sărbătoare. Sâmbătă, 14 septembrie, a fost Ziua Comunei. Primarul Niki Georgescu e mândru că au fost, cu această ocazie, și ziariști de la oraș. Desigur, au fost servite fripturi. De pe un afiș, înțelegem că au prestat Nicu Paleru, Nelu Ploieșteanu, trupa „Senzual” și trupa” Etnic”. În schimb, la Clinciu, familiile de țigani trăiesc din alocațiile copiilor. Vizităm o astfel de casă. Numărăm 6 copii. Cel mare, undeva pe la clasa a VI-a, are ore după-amiaza. Și-a cumpărat și caiete pentru școală. Patru bucăți.
