250 de euro pentru fiecare hectar cultivat este media subvenției care e dată agricultorilor din Uniunea Europeană. În România, la acest moment, ajutorul financiar pe suprafața agricolă este de circa 140 de euro, din fonduri europene, la care se adaugă aproximativ 20 de euro, pentru fiecare hectar, bani primiți din bugetul național. Sunt țări în care fermierii primesc sume uriașe pentru suprafețele cultivate. În Belgia, se înregistrează ajutoare financiare de peste 400 de euro. La fel și în Olanda. Fermierii francezi, italieni și germani primesc sume de peste 300 de euro pentru fiecare hectar cultivat. Campioana absolută în acest domeniu este Grecia, unde fermierii primesc sume de peste 600 de euro pentru fiecare hectar cultivat.
Socoteala din târg
În România, 30 la sută din populație are ca activitate de bază agricultura, dar ponderea în produsul intern brut este de numai 6 la sută. Pentru anul agricol actual, în Bărăgan, se estimau producții foarte bune. S-a vorbit de o producție medie de 7.000 de kilograme grâu la hectar, în vreme ce la orz se estima o producție medie de 9.000 de kilograme la hectar. Anul trecut, prețul grâului panificabil, pentru zona Muntenia, a stagnat mult timp la valoarea de 0,78 lei pe kilogram. Prețul orzului a variat între 0,6 și 0,7 lei pe kilogram. La acest moment, pe piețele din România, conform datelor puse la dispoziție de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prețul grâului este de 179,56 dolari pe tonă, însemnând 0,73 pe kilogram, în vreme ce orzul se achiziționează cu suma de 165,12 dolari pe tonă, însemnând 0,67 lei pe kilogram. Pe teren, realitatea este cu totul alta. Pentru zona județului Călărași, s-au raportat producții sub 6 tone pentru fiecare hectar pentru culturile de păioase, deși se estimau producții de 7-9 tone, pentru soiuri străine, diferența mare de temperatură dintre noapte și zi făcând ca nu toate boabele să ajungă la maturitate, mai ales cele de la baza spicului, care sunt și cele mai grele. În schimb, anul trecut, precipitațiile au fost constante, iar toată rezerva de apă din sol a fost utilizată, fapt care nu s-a mai petrecut și anul acesta. „D-aia nu mai trebuie să ne dăm cu părerea înainte. Vin toți cei de la Ministerul Agriculturii și toată lumea spune că vom avea culturi excelente. Până când nu recoltezi, până când nu bagi în hambar și până nu vinzi, trebuie să taci din gură”, e de părere Constantin Anghel, un agricultor recunoscut pentru zona județului Călărași.
Preț derizoriu
În ciuda datelor prezentate de Minsterul Agriculturii, prețul grâului este, pentru această perioadă, de 0,55 lei pe kilogram. Prețul este unul derizoriu, în condițiile în care producția medie a fost de 5000 de kilograme grâu la hectar. Cu 2.500 lei obținuți pentru fiecare hectar cultivat cu grâu, agricultorii reușesc să-și acopere cheltuielile. În plus, arendașii trebuie să achite și contravaloarea în lei sau în cereale pentru cantități de grâu variind între 600 și 1200 de kilograme. Desigur, nu este cazul celor care exploatează terenuri ale Agenției Domeniilor Statului, unde maximul arendei este de 400 de kilograme de grâu pentru fiecare hectar de teren exploatat. În astfel de condiții, inclusiv cu subvenția venită de la Uniunea Europeană, la care se adaugă și cea primită de la bugetul național, se anticipează că agricultorii vor pierde marja de profit, situată undeva la 30 la sută. Sunt zone, în schimb, unde producția de grâu a fost una dezastruoasă, așa cum se înregistrează pentru regiunea Oltenia, cu producții de 3.000 – 3.500 de kilograme de grâu la hectar. Nici cererea nu este una formidabilă, traderii de cereale fiind mai mult în expectativă. Fluctuația de pe piață este una semnificativă, în condițiile în care, pentru luna iunie, prețul cerealelor a fost unul diferit de luna iulie, mai precis mai mare. Se așteaptă limpezirea prețului, stabilitatea acestuia, mai ales că sunt zone în care încă se recoltează, cel puțin la cultura de grâu. Agricultorii, însă, întâmpină și presiuni de la membrii asociați, aceștia fiind obișnuiți ca în cursul lunii iulie să-și primească partea, mai ales în bani, pentru suprafețele date fie în arendă, fie care constituie terenuri date în asociațiile agricole, fapt care-i determină să comercializeze producția la astfel de prețuri mai mici decât cele de anul trecut și cu 30 la sută. E o perioadă incertă pentru prețul cerealelor.
Fără fluctuație la raft
Fluctuația prețului pe piața grâului de panificație, iată, nu determină și o fluctuație a prețului pe piața pâinii. Nu există așa ceva pentru produsele finite. Același lucru se întâmplă și cu laptele, care are preț variabil, de-a lungul unui an, acesta fiind mai scâzut pe perioada verii, dar prețul la raft, în supermarket, este același. La acest moment, prețul laptelui, la fermă, este de 1,5 lei. La raft, cel degresat, ajunge și la 4 lei litrul. Fluctuația prețurilor pe piața produselor de panificație este și ea inexistentă, în condițiile în care, pentru anul 2015, prețul grâului a fost și de 0,78 lei pe kilogram, în vreme ce azi se înregistrează prețuri medii de 0,55 lei pe kilogram. E o fluctuație a prețului de 30 la sută, scădere care nu se regăsește și pe piața produselor finite. „Nu veți vedea niciodată țărani bogați”, spune același interlocutor. În plus, numai pentru zonele extrem de sărace, mai poți face agricultură cu tractoare U650 și cu plug cu 3 brazde. Performanța agricolă constă și în capacitatea utilajelor de a lucra pământul la timp și conform criteriilor deja intrate în rutină. Agricultura din această perioadă presupune dotări permanente cu utilaje performante, un parc agricol neputându-se schimba într-o singură tranșă. Se caută utilaje care permit păstrarea apei în sol, iar culturile care se prezintă, în diferite stagii de vegetație, într-un mod corespunzător, reprezintă un efect al lucrărilor efectuate cu utilaje de ultimă generație. Trebuie spus, însă, că pentru zona Europei Centrale, pentru Franța, Italia, Anglia, producțiile la cultura de grâu sunt și de 12 tone pe hectarul cultivat, însă trebuie precizat faptul că este vorba de o cultură furajeră.
