Încercarea consilierilor locali, pe un proiect de hotărâre iniţiat de primarul municipiului Călăraşi, ec. Nicolae Dragu, de a prelua în administrare suprafaţa aferentă Portului Călăraşi, aflată în administrarea APDF Giurgiu, la ultima şedinţa a acestui organism, a fost taxată de directorul Punctului de lucru al instituţiei amintite, Iulian Neagu. Acesta spune că era normal ca, la discutarea unui astfel de proiect de hotărâre, să fie invitat, fie şi pentru a da date dau detalii legate de obiectul de activitate, de suprfaţa aflată în administrare sau alte informaţii necesare creionării unui punct de vedere coerent.
Demersuri către ministerul de resort
La acest moment, nu există cadrul legal prin care consiliile locale să poată prelua, în administrare, suprafeţele şi activităţile desfăşurate, de APDF, prin punctele de lucru. Pentru astfel de obiective, trebuie emise hotărâri de consiliu în acest sens, după care trebuie făcute demersuri către ministerul de resort, în speţă ministerul Transporturilor, care trebuie să se pronunţe cu privire la oportunitatea cedării suprafeţelor şi activităţilor desfăşurate de porturile dunărene. La Călăraşi, portul este proprietate publică a statului, iar punctul de lucru al APDF nu are nici o calitate, nu are împuterniciri de a încheia contracte, e lipsit de personalitate juridică, toate activităţile financiar-contabile desfăşurându-se la Giurgiu. Ca suprafaţă, Punctul de lucru Călăraşi al APDF adminstrează 8,1 ha – cu denumire de Călăraşi comercial, 6,25 ha – teren industrial şi încă 0,5 ha în zona Chiciu.
Active înstrăinate de SCAEP Giurgiu
Activele mobile şi imobile din raza Portului Călăraşi au fost înstrăinate, prin acte de vânzare-cumpărare, de SCAEP Giurgiu, prin acestea înţelegându-se clădiri, magazii, macarale, dane, iar chiria pentru terenurile aflate sub respectivele bunuri era încasată de APDF. După vânzarea respectivelor bunuri mobile şi imobile, cum SCAEP Giurgiu nu mai avea calitatea de chiriaş, APDF a întocmit acte de acest gen cu noii proprietari, în aceleaşi condiţii cu cele încheiate cu SCAEP Giurgiu. La Călăraşi, astfel de bunuri sunt deţinute de firmele Agrovet, Contrust şi Dual SRL, ultima preluând, prin vânzare-cumpărare, bunurile din Portul Călăraşi achiziţionate, de la SCAEP Giurgiu, de firma Poha SRL. La Călăraşi, Punctul de lucru al APDF Giurgiu nu desfăşoară o activitate rentabilă. Aici îşi desfăşoară activitatea 11 salariaţi, iar încercarea Primăriei Călăraşi de a prelua în administrare aceste terenuri, dar şi activitatea de administrator al portului, e privită cu suspiciune.
Interese obscure
În diferite medii, se speculează faptul că încercarea de preluare a Portului Călăraşi, de către primărie, se face din interese obscure, câtă vreme, la mijloc, este amintită şi firma Prefab SA, a lui Petre Marian Miluţ, iar acesta are interese comerciale majore. Se speculează şi cu faptul că, prin preluarea activităţilor din zona portuară, Petre Marian Miluţ urmăreşte să-şi lichideze competitorii pe piaţa materialelor de construcţii, cel mai puternic dintre aceştia fiind Astaldi. De altfel, Prefab SA înregistrează o bună activitate în perioada când apele sunt crescute, câtă vreme deţine două nave, cu care îşi transportă materia primă de tip pietriş, nisip, care nu pot circula în perioadele de secetă, fapt care o afectează din punct de vedere financiar.
Nava Tomis e tot sub ape
Tot Primăria Călăraşi este legată, în raza Portului Călăraşi, şi de o altă activitate nelămurită nici până acum. Nava Tomis, aflată în administrarea Primăriei Călăraşi, a fost cedată, cu titlu gratuit, Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor. Aceasta, în schimbul sumei de 1 miliard de lei vechi, a vândut-o firmei Agrirom, din Grădiştea, firmă al cărei patron este bănuit inclusiv de trafic cu armament. La acest moment, nava este scufundată în raza portului, iar Iulian Neagu, directorul Punctului de lucru Călăraşi al APDF consideră acest aspect un noroc câtă vreme aceasta se putea scufunda pe şenalul navigabil. Din informaţiile noastre, firma Agrirom a lăsat vasul fără personal de siguranţă, iar urmare a diferenţelor de cote, aceasta s-a înclinat, scufundându-se ulterior. Şi la acest moment, nava se află sub ape, într-o extremitate a danei de operare, fapt care aduce numeroase neplăceri firmei Agrovet SRL, firmă care are în proprietate inclusiv dana respectivă.
Sistem suveică
Din informaţiile noastre, nava Tomis nu mai poate fi recuperată, câtă vreme armatorul, în speţă Agrirom, nu a manifestat nici cel mai mic interes pentru a o scoate la suprafaţă. Desigur, se vehiculează că preţul plătit, de Agrirom, Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor a fost unul cu mult mai mare, dar şi faptul că se urmărea ca această navă să ajungă în proprietatea unui personaj politic destul de interesat în dezvoltarea turismului local, prin interpuşi. Oricum, e ciudat cum Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor a înţeles să primească această navă, de la Primăria Călăraşi, cu titlu gratuit, pentru ca, ulterior, s-o comercializeze, de parcă ar face parte dintr-un sistem economic de tip suveică, doar de dragul câştigului material. Vom reveni.
