O afacere de 1 milion de euro a fost pusă pe roate de Prefectura județului Vaslui, prin intermediul Agenției Domeniilor Statului București, direct afectați fiind cetățenii din județul Călărași care au cereri îndreptățite de recuperare a terenurilor agricole și încă nu au fost puși în posesie.
4 termene în pas alergător
Astfel, pe rolul Judecătoriei Bârlad, s-a aflat dosarul cu numărul 5416/189/2012, în care reclamanți au figurat Barbu Plosceanu, Elena Rădulescu și Iuliana Mariana Gheorghiu, toți validați drept moștenitori ai moșiei Băsești, denumire a actualei comune Viișoara, din județul Vaslui. Reclamanții au figurat în contradictoriu cu Instituția Prefectului Vaslui – Comisia județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Primăria comunei Viișoara – Comisia locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor a comunei Viișoara și Agenția Domeniilor Statului București. Procesul s-a derulat în numai 4 termene, iar câștig de cauză au avut reclamanții. Aceștia au solicitat o suprafață de 175,25 de hectare de teren arabil. Condiția a fost ca Agenția domeniilor Statului să fie obligată de către instanță să predea suprafața respectivă, prin protocol, către Comisia de fond funciar a comunei Viișoara, de pe raza comunei Perișoru, județul Călărași. Deși limita maximă prevăzută de legiuitor, așa cum apare ea în Legea 1/2000 prin care o persoană poate fi împroprietărită este de 50 de hectare, instanța a admis în totalitate cererea reclamanților. Judecătoare a fost Iuliana Teletin, de la Judecătoria Bârlad. Aceasta a dispus ca reclamanții, 3 la număr, să fie împroprietăriți cu toată suprafața cerută, de 175,25 de hectare. În vremea asta, Legea 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate agricolă, modificată prin OUG 102, din 27 iunie 2001, spune că persoanelor fizice prevăzute la art. 37, 38 şi 39 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, li se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha şi cea avută în proprietate, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat. La alineatul (2) se specifică: în toate cazurile în care nu este posibilă restituirea în natură a terenurilor se vor acorda despăgubiri potrivit legii.
Explicațiile halucinante ale prefectului Renga
Celor 3 reclamanți, însă, li se reconstituiseră dreptul de proprietate asupra terenurilor astfel: Barbu Plosceanu figurează cu 9,4 hectare pe raza localității Măldăeni, județul Teleorman și cu o altă suprafață, de 39,1 hectare, tot în localitatea amintită. Se mai adaugă 0,5 hectare tot în Maldăeni, Teleorman; Iuliana Mariana Gheorghiu avea și ea reconstituit dreptul de proprietate pentru 12, 375 hectare, în localitatea Peretu, județul Teleorman. La aceste suprafețe, instanța a decis ca toți cei 3 reclamanți să fie puși în posesie cu încă 175,25 hectare, pe raza comunei Perișoru, județul Călărași, în contradicție flagrantă cu actele normative în vigoare. La Viișoara, însă, primarul Liviu Pârciu, care e și președintele Comisiei locale de fond funciar, se scuză într-un mod lamentabil: „Nu știu prea multe amănunte despre acest caz. Vorbiți cu secretara. Știu că s-a dat o hotărâre judecătorească și că ea trebuie aplicată”. Nu știe să ne spună dacă respectiva hotărâre dată de instanța de fond e și temeinică. „Nu e treaba mea, e treaba instanței care a judecat.” Deși a figurat ca parte în procesul civil, din calitatea de președinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a comunei Viișoara, acesta putea ataca hotărârea cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Liviu Pârciu nu știe să ne spună de ce nu a făcut acest lucru. La fel se întâmplă și la Prefectura Vaslui, unde Radu Renga, prefectul, ne primește în cabinetul său aproape uluit de tupeu nostru de a-l deranja din treburile zilnice. La Vaslui, din câte înțelegem, Instituția Prefectului nu emite păreri decât prin intermediul unui purtător de cuvânt, o oarecare Maria Cristea, Radu Renga fiind un fel de buric al pământului care nu poate fi abordat de gazetari. Explicațiile acestuia sunt halucinante: „E o hotărâre judecătorească”. Insistăm. Așa, și? „E rămasă definitivă și trebuie pusă în aplicare, altfel cel care nu o aplică riscă o condamnare pentru nerespectarea unei sentințe judecătorești”. Rămâne stupefiat de întrebarea noastră: Știm că e definitivă. Dar e temeinică? Dă din umeri: „Eu nu comentez deciziile instanțelor”. Nu știe să ne spună de ce n-a atacat-o cu recurs. „Dacă n-ați atacat-o cu recurs, se poate deduce în mod logic fie că ați considerat-o temeinică, fie că ați fost neglijent”. Prefectul e stupefiat. „E temeinică?” Dar prefectul liberal Renga e deasupra tuturor lucrurilor: „Nu comentez decizia instanței”. Și ceilalți salariați ai Prefecturii Vaslui se comportă într-un mod vădit suspect. Ni se spune același lucru: „Nu comentez decizia instanței”.
Avocata spune că a depus plângeri la DNA
La Primăria Perișoru, edilul Tudorel Damian știe de speță, dar e și acesta contrariat. Acesta spune că nu e treaba lui, ci a Prefecturii Călărași. Proprietarii din acte pe suprafața de 175,25 de hectare de teren arabil transferați din județul Vaslui, n-au ajuns la Perișoru. Tudorel Damian ne spune că a purtat o corespondență, prin fax, cu avocata acestora, Georgeta Codreanu. „Nu știu cine sunt”. Primarul din Perișoru știe, însă, că această speță este anchetată de Direcția Națională Anticorupție. „M-a sunat avocata lor și mi-a spus că sunt în cercetări. Dar eu nu am habar cine sunt ăstia. Organele statului care se ocupă de caz vor rezolva ele. Nu eu am dat sentința și nu e treaba mea, ci a ălora din Vaslui”. Avocata moștenitorilor, Georgeta Codreanu, ne spune că afirmațiile primarului din Perișoru sunt eronate. „Există plângeri către DNA, dar împotriva șefilor ADS București și ADS Vaslui”. Respectivele plângeri au fost făcute deoarece s-a refuzat punerea în posesie a moștenitorilor moșiei Băsești, pe raza județului Vaslui, motivându-se că nu mai există teren agricol. „Însă, la fiecare lună, apărea teren, la Vaslui, care era scos la licitație. Cei din Vaslui au ascuns terenurile”. Avocata ne spune că moștenitorul Plosceanu a primit în numeroase rânduri oferte de a i se cumpăra terenul pe care-l moștenește, de drept, pe raza comunei Viișoara, oferta fiind una batjocoritoare, de 500 de euro, pe hectar. „Clientul meu habar nu are care este valoarea unui teren agricol, e profesor universitar”. Georgeta Codreanu însă nu știe ce grad are, ca reprezentant al Ministerului de Interne, clientul Barbu Plosceanu. Totodată, Georgeta Codreanu recunoaște că a derulat contracte de reprezentare cu Agenția Domeniilor Statului București. „Am reprezentat ADS-ul pe litigii de muncă”. Aceasta e intrigată de faptul că Instituția Prefectului din Călărași refuză să pună în aplicare, de foarte mult timp, o hotărâre judecătorească. Avocata Codreanu afirmă că nu știe care este valoarea unui hectar de teren în comuna Viișoara, județul Vaslui, comparativ cu valoarea unui hectar de teren, la Perișoru, în județul Călărași. „Nu ne-a interesat acest aspect, ci doar amplasamentul, câtă vreme am avut de ales între mai multe județe, dintre care Bihor și Giurgiu. Dacă era să luăm teren după calitatea solului, luam la Giurgiu, unde e teren de calitatea 1, aparținând stațiunii de cercetare”. Așa că a fost ales amplasamentul de la Perișoru, din Călărași, unde 175,25 hectare de teren, mare parte din el compact, valorează 1 milion de euro.
Puși în posesie în Bulgaria
Ovidiu Benea, fostul director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași, ne spune că sentința dată de Judecătoria Bârlad are numeroase neclarități. „Sunt 3 moștenitori și se validează 4 poziții. În loc ca terenul restituit să fie de 150 de hectare, se restituie 200, din care 175,25 în județul Călărași și restul în Teleorman. Limita de teren pe care statul le-o putea oferi este de câte 50 de hectare de fiecare”. Benea spune că nimeni nu a făcut verificări din care să rezulte că ADS Vaslui nu mai avea terenuri. „Legea spune că în acest caz ar fi urmat să fie puși în posesie în județele limitrofe, adică Iași, Bacău, Neamț, Vrancea, Galați. Apoi până la noi mai e și Ialomița. Dacă nu găseau la Călărași, ce făceau, îi puneau în posesie în Bulgaria?” Prefectul de Călărași, George Iacob, ne spune că situația ivită în Vaslui îl pune într-o mare încurcătură, câtă vreme e singura de acest gen cu care s-a întâlnit până acum. „Terenul nu e al meu, nu e al comisiei locale de la Perișoru. Sentința dată de Judecătoria Bârlad nu mă obligă la nimic. Noi nu am fost parte în proces și nu avem nici un fel de obligații”. Și lui G. Iacob i se pare curioasă modalitatea prin care instanța nu a respectat prevederile Legii 165/2013, cuprinzând măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. „Eu nu știu ce categorie de teren agricol era în județul Vaslui și nu rezultă de nicăieri cum s-a făcut această echivalare cu terenul agricol din județul Călărași, unde există numai teren de categoria 1”. G. Iacob ne spune că această sentință este discutată de foarte mult timp în Comisia județeană de stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, dar numai pentru că nu vrea să greșească. „Vă repet: noi nu am fost parte în proces. Nu știu de ce Prefectura Vaslui nu a atacat decizia instanței. Tot la fel nu înțeleg de ce Agenția domeniilor Statului nu a atacat-o.” Situația din Vaslui, iată, dă dureri de cap autorităților județene. Ceea ce e clar, însă, e faptul că în acest județ s-a încercat o escrocherie prin care persoane direct interesate au vrut să pună mâna pe drepturile litigioase din cardul moșiei Băsești, actuala comună Viișoara. Totodată, e suspectă larghețea cu care Judecătoria Bârlad a emis o decizie, neatacată de nici o parte pârâtă, deși exista acest drept, care la Călărași este privită cu suspiciune. Aceasta este o altă poveste cu iz penal, în care terenurile agricole sunt învârtite pe degete și unde valoarea acestora este una fabuloasă. Județul Călărași, iată, rămâne o poartă de intrare pentru toți cei care vor să devină mari proprietari de moșii.
