Arhiva

Clăteşti: Emoţie de primăvară, cu sidilă şi fapte ale milei creştine

Print Friendly, PDF & Email


Nu numără mai mult de 500 de suflete şi 200 de fumuri, iar populaţia satului e, ca peste tot, îmbătrânită.Ca să ajungi la Clăteşti, pe drumul care leagă Olteniţa de Bucureşti, înainte de vechea fabrică de conserve din Valea Roşie, apuci pe un drum desfundat, la stânga, dincolo de Argeş, pe un podeţ care-ţi dă fiori.

Satul e vesel, iar străzile întortocheate au denumiri voioase sau de flori, iar uliţa pe care se află amplasată biserica, abia ghicindu-se printre coroanele verzi ale copacilor fructiferi, se numeşte strada Clopoţelului. Ca niciunde, biserica, ridicată pe la 1850, e înconjurată de cimitir, iar aici, ne spune preotul Emilian Şchiopu, sunt cu totul 10 neamuri, începând cu cei ai lui Matache, Matei, Ghioca şi terminând cu Propicaru, cel născut pe la 1894.

Neamul cel mai gospodar din sat

La Clăteşti, Daniel Ştefan Drăgulin, ne spune acesta, prima dată a ajuns prin anul 2000, din postura de om politic. Aici a cunoscut tot neamul lui Ghioca, cel mai gospodar din sat, iar un străbun, Nicolae, în cimitirul jovial, are cel mai impozant monument funerar, rudele lăsând scris că a fost “secretar al Comitetului de Partid pe C.A.P. şi preşedinte”. Cu Gheorghe, care e acum stâlpul spiţei, Daniel Ştefan Drăgulin a rămas într-o relaţie de amiciţie. S-au mai întâlnit când şi când, dar asta până în iarna acestui an când, pe nepusă-masă, Gheorge Ghioca i-a cerut un mare favor actualului vicepreşedinte al Consiliului judeţean Călăraşi. Avea nora însărcinată şi aproape de soroc, aşa că l-a rugat pe vechiul lui amic, ajuns acum în fruntea judeţului, să-i pună o vorbă bună la un medic de la oraş, pentru un consult ginecologic. “Am vorbit cu doctorul Ioan iar, la nici 3 zile, fata a născut prin cezariană”.

Un boţ de om, care doarme dus

Bisericuţa din sat, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost îndestulată la amiaza zilei de 7 mai. Între timp, preotul, cu elocinţă, ne-a făcut un scurt istoric al localităţii: “Satul a fost înfiinţat de ciobanii sibieni, veniţi în transhumanţă. Au găsit loc de popas bun aici, lângă Argeş, ca să aibă şi apă-n care să-şi clătească sidilele”. Sidila, pentru necunoscători, e ţesătura în formă de sac, în care se încheagă brânza. Şi dascălul se trage tot din neam vechi, din spiţa lui Matache. Cântă subţire şi repezit, la cei 83 de ani, dar se ţine tot mândru, iar felul în care rotunjeşte vocalele din rugăciunea “Doamne-milueşte”, care se repetă obsedant, ne face să zâmbim cu înţelegere. E emoţionat Daniel Ştefan Drăgulin. Emoţionată e şi Nicoleta, soţia acestuia. Vicepreşedintele ţine în braţe, tandru, un boţ de om, care doarme dus. Iar taina botezului, printre invitaţi, curge plăcut, în biserica mică străjuită, la dreapta, unde-şi doarme somnul de veci, de preotul Dumitru Măican, plecat la Dumnezeu în 1893, dar şi de liliacul alb răsărit ici-colo.

Poarta de intrare în creştinism

“Cel care încreştinează un prunc, face o faptă a milei creştine”, ne spune protoiereul Eugen Ramon Ilie. Familia Nicoleta şi Daniel Ştefan Drăgulin mai are o fină, dintr-un botez anterior. “Am mai botezat o fetiţă şi tocmai de aceea am ţinut să botezăm şi-un băiat. Dar asta nu înseamnă că ne vom opri aici!” Cu Niculina şi Marin Ghioca, familia Drăgulin a vorbit de două ori, prima dată înainte de naştere şi a doua oară când au stabilit detaliile pentru botez. “Sunt copii cuminţi, iar finul, n-am nimic de comentat, se vede de pe-acum c-o să iasă voinic şi mândru”. Ştefan Fabian Ghioca, pruncul botezat, a râs tot timpul, inclusiv când preotul Emilian Şciopu l-a scufundat în cristelniţă. “Botezul este poarta de intrare în creştinism. În zorii creştinismului, Sfinţii Apostoli stropeau casele viitorilor creştini, copii sau oameni maturi, în numele Sfintei Treimi, deci în numele Tatălui, Fiului şi al Sfântului Duh”, ne explică, lapidar, taina botezului, protoiereul Eugen Ramon Ilie. Aşa se face că, în tradiţie, n-au mai rămas de botezat decât viitorii prunci, iar noi suntem răspunzători pentru creştinarea acestora.

Arată mai mult

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker
WhatsApp WhatsApp