A fost trimis în judecată la începutul acestui an, cu Judecătoria Călărași drept instanță de fond. Publicația noastră a dezvăluit, încă din 5.02.2022, că Daniel Vulpoi, la acel moment contabil în cadrul Primăriei comunei Ulmu, își însușea sume consistente din bugetul local, prin direcționarea plăților în conturile personale sau ale membrilor familiei.
A fost condamnat, la 6.11.2024, la pedeapsa de 2 ani de pușcărie pentru comiterea infracțiunii de delapidare în formă continuată (19 acte materiale), la 1 an de pușcărie pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată (19 acte materiale) și la 6 luni de pușcărie pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată (19 acte materiale).
Numai pentru anul 2019, Daniel Vulpoi și-a însușit, din banii Primăriei comunei Ulmu, suma de 107.450 lei. La acel moment, primarul comunei era Ion Negoiță, ulterior îndepărtat din funcție după ce s-a constatat că, la rându-i, s-a aflat în conflict de interese după ce și-a dat în concesiune o suprafață de 72 de hectare din terenul comunei.
Daniel Vulpoi a fost condamnat, prin contopirea pedepselor, la 2 ani și 6 luni de pușcărie, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani. Totodată, va presta, timp de 100 de zile, muncă în folosul comunității, pe raza comunei Dorobanțu, însemnând colectare de gunoi menajer, văruit borduri, tuns iarba, tăiat lemne etc. Sentința poate fi atacată cu apel.
Geanina Elena Matei, consilier superior în cadrul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Călărași, a fost trimisă în judecată, la data de 6.08.2024, cu Judecătoria Lehliu Gară drept instanță de fond, pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual și/sau complicitate la fals intelectual.
De drept, acesteia trebuia să i se suspende raportul de serviciu, conform art. 513, alin. 1, litera l) din Codul administrativ, care prevede că suspendarea raporturilor de serviciu are loc în cazul în care funcționarul public este trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de acest tip. S-a întâmplat acest lucru la solicitarea expresă a publicației noastre.
„Din declarația funcționarului public angajat al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Călărași, s-a constatat faptul că doamna Matei Geanina Elena este aceeași persoană cu inculpata în dosarul nr. 3849/249/2024, drept urmare vor fi aplicate prevederile art. 513, alin. 1, lit. l și art. 465, alin. 1, lit. h din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ…” Desigur, acest fapt, ne asigură conducerea DSVSA Călărași, prin adresa nr. 18748/11.11.2024, se va întâmpla „la data revenirii acesteia din concediul medical”. Brusc, Geanina Elena Matei s-a îmbolnăvit!
Tot la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Călărași, în a doua parte a anului 2022, semnalam faptul că zeci de buletine de analiză au fost semnate în fals. Ulterior, Daniela Dănciulescu, șefa Laboratorului Sanitar-Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor Călărași, s-a pensionat.
Un caz identic cu cel semnalat la Primăria comunei Ulmu s-a derulat și în cadrul Primăriei comunei Ciocănești, prin direcționarea banilor publici pe achiziții fictive și folosirea ulterioară a acestora inclusiv pe concedii. Numai angajata de pe compartimentul de achiziții publice, Georgiana Elena Ene, ar fi ciordit suma de 60.000 lei. S-au furat carburanți în sumă de aproape 100.000 lei. Fosta contabilă, Veronica Florea, a lăsat totul baltă și și-a căutat un alt loc de muncă. Deși faptele au fost sesizate de publicația noastră la începutul anului 2022, Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași a efectuat o descindere, pe raza comunei Ciocănești, în cursul lunii mai a acestui an.
19.05.2019 este data la care, la clubul de fotbal Dunărea Călărași, au avut loc percheziții, pentru instrumentarea unui caz vizând infracțiunea de delapidare, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, cauză sesizată de publicația noastră.
S-a reținut o devalizare a clubului de fotbal, prin însușirea și folosirea banilor în interes personal, în sumă de 930.000 lei (echivalentul a 200.000 euro la data comiterii faptei).
Florentin Brișan, din calitatea de președinte al clubului de fotbal Dunărea Călărași, este trimis în judecată la data de 15.12.2020, dosar pe rolul Judecătoriei Călărași. De la data înregistrării dosarului și până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești, pe instanța de fond, curg 12 termene, astfel:
- 2021, 2 termene, la 8.06.2021 și 14.12.2021;
- 2022, 3 termene, la 17.05.2022, 15.11.2022 și 29.11.2022;
- 2023, 3 termene, la 18.04.2023, 6.06.2023 și 12.12.2023;
- 2024, 4 termene, la 27.02.2024, 12.03.2024, 26.03.2024 și 2.04.2024.
Între 2021 și 2023, când au avut loc 8 termene, 2 au fost amânate pentru:
- lipsă apărare;
- lipsă inculpat.
În fapt, administrarea probelor a decurs pe parcursul a 6 ședințe de judecată, derulate între 8.06.2021 și 27.02.2024. Celelalte 3 termene, de pe parcursul anului 2024, reprezintă amânări ale pronunțării.
Pentru același tip de infracțiune, cu un prejudiciu estimat la 110.000 lei, Vulpoi Daniel, la data comiterii actelor de delapidare contabil al Primăriei comunei Ulmu, este trimis în judecată în 12.01.2024. Aceeași instanță, Judecătoria Călărași, are dosarul pe rol.
De la data înregistrării dosarului pe fond și până la pronunțarea efectivă, curg 5 termene, astfel:
- 22.04.2024, cu cerere de amânare formulată de inculpat;
- 17.06.2024, administrare probe;
- 14.10.2024, cauza este amânată pentru lipsa persoanei vătămate;
- 4.11.2024, amână pronunțarea;
- 6.11.2024, se emite pronunțarea prin care Vulpoi Daniel este condamnat, prin contopirea pedepselor, la 2 ani și 6 luni de pușcărie.
În cazul lui Florentin Brișan, termenele de judecată au decurs, cu aproximație, din 6 în 6 luni, iar de la data înregistrării dosarului și până la data pronunțării, au curs 3 ani și 5 luni.
În cazul lui Vulpoi Daniel, de la data înregistrării dosarului și până la pronunțarea pe fondul cauzei, au curs 6 (șase) luni.
Evident că instanța a constatat prescripția faptei în cazul lui Florentin Brișan. Mai mult, dacă Vulpoi Daniel a restituit, până la trimiterea în judecată a cauzei, prejudiciul comis în dauna Primăriei comunei Ulmu, în cazul lui Florentin Brișan, cu un prejudiciu de 10 ori mai mare, instanța constată că a intervenit un „angajament de plată” între acesta și clubul de fotbal Dunărea Călărași. Adică banii vor fi restituiți la Sfântul Așteaptă!
Așa funcționează justiția strâmbilor din statul de drept.
În plus: Florentin Brișan, ca președinte de club, este o victimă a grupului infracțional organizat care a acaparat conducerea județului Călărași. Acesta a ajuns inclusiv în situația de a se împrumuta la cămătari, pentru a asigura funcționarea unei așa-zise echipe de fotbal cu jucători de mâna a 3-a, aduși în proporție covârșitoare din Africa.
Un oarecare M’Pia Mapuku era plătit, la nivelul anului 2019, cu suma de 8.000 euro.
La 29.06.2021, când clubul de fotbal Dunărea Călărași, finanțat din bani publici, prin Consiliul Județean Călărași, și-a cerut insolvența, înregistra datorii de peste 4.000.000 lei, din care jumătate numai la bugetul de stat.
89 de termene. Dosarul a fost înaintat Judecătoriei Lehliu Gară, ca instanță de fond, la 23.10.2015.
Printre inculpați, Niculae Ghedzira, fost primar al comunei Sărulești în perioada 2008 – 2016, identificat drept turnător al vechii Securități, cu numele conspirativ Nicușor.
La jumătatea anului 2015, în urma investigațiilor de presă derulate de publicația noastră, a fost probată activitatea infracțională a acestuia, prin devalizarea conturilor Primăriei Sărulești, acesta efectuând plăți pentru lucrări fictive, în conturile unei firme care, ulterior, a cerut deschiderea procedurii de faliment. Ghedzira a petrecut câteva nopți pe arestul IPJ Călărași.
Valoarea furtului a fost stabilită la suma de 545.000 lei (125.000 euro, la cursul din iunie 2014, data descinderilor).
După lungi tergiversări, uneori din motive rizibile, alteori bizare, Judecătoria Lehliu Gară a dat, în cursul zilei de ieri, 18.11.2024, verdictul pe fondul cauzei care se judecă după vechiul Cod Penal. Cu alte cuvinte, infractorii din acest evident caz de furt din banii publici, mai au alte două căi de atac, însemnând Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dacă acest caz mărunt de ciordeală din banii Primăriei Sărulești s-a judecat pe parcursul a 9 (nouă) ani, pe fond, nu putem estima cât timp va mai trece până la emiterea unei sentințe definitive.
Însă:
Niculae Ghedzira, nimeni altul decât turnătorul Nicușor, angajat ulterior la Grupul de Acțiune Locală Valea Mostiștei, în Lehliu-Gară, ca expert, judecat pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la înșelăciune, fals intelectual sub semnătură privată și fals intelectual, evident că a scăpat de pedeapsă prin prescrierea faptelor.
Judecătoria Lehliu-Gară e un caz aparte în sistemul de aplicare a legii, în România. Tot aici, până și o banală faptă de conducere fără permis, cu un înscris falsificat, obținut din Ucraina, s-a judecat cu inculpatul anonimizat. Asta pentru că a fost vorba despre un fotbalist.
Tot Judecătoria Lehliu-Gară a avut pe rol, ca instanță de fond, un alt caz celebru, al fostului primar din comuna Lehliu Sat, până în anul 2016, Nicolae Matei, judecat pentru furtul sumei de 1 milion de lei din banii contribuabililor. A fost condamnat, 6 ani mai târziu, la 3 ani de pușcărie cu suspendare, pe o perioadă de încercare de 4 ani.
În cazul de la Sărulești, cu infractorul Niculae Ghedzira ca primar, instanța de fond a dispus desființarea înscrisurilor falsificate, pe baza cărora au fost efectuate plățile pentru lucrările fictive însemnând puțuri forate și sisteme de alimentare cu apă potabilă, dar și lucrări fictive la stadionul comunal:
- situația de lucrări din luna iulie 2010 în valoare de 260.504 lei, înregistrată la Primăria comunei Sărulești sub nr. 2558/28.07.2010 şi facturile aferente acesteia nr. 70/05.08.2010 în valoare de 173.649 lei şi nr. 90/16.11.2010 în valoare de 86.855 lei;
- situaţia de lucrări privind lista utilaje şi echipamente tehnologice în valoare de 211.296 lei şi factura aferentă acesteia: nr. 84/13.10.2010 în valoare de 211.296 lei.
- situaţia de lucrări din luna decembrie 2010 în valoare de 119.166 lei şi factura aferentă acesteia nr. 98/29.12.2010;
- situaţia de lucrări din luna decembrie 2011 în valoare de 198.611 lei, şi factura aferentă acesteia nr. 148/21.12.2011 în valoare de 198.610 lei;
- situaţia de lucrări din luna decembrie 2011 în valoare de 199.962 lei şi factura aferentă acesteia nr. 152/28.12.2011;
- situaţia de lucrări din luna mai 2012 în valoare de 20.187 lei şi factura aferentă acesteia nr. 173/23.05.2012 în valoare de 19.900 lei;
- procesul verbal de custodie din 21.10.2010;
- situaţiile de lucrări din noiembrie – decembrie 2011 în valoare totală de 92.489 lei cu facturile aferente nr. 142/30.11.2011 în valoare de 63.849 de lei, şi 151/22.11.2011 în valoare de 28.000 lei.
Situații de acest gen pot fi identificate la mai multe primării de pe raza județului Călărași. Publicația noastră a mai relevat astfel de cazuri la Primăria Ulmu, Primăria Borcea, Primăria Ciocănești și Primăria Gălbinași.
Și alte UAT-uri aplică aceeași schemă infracțională. Din păcate, nu mai avem răbdarea necesară pentru a le mai devoala. E o luptă inutilă, cu morile de vânt.
Cercetările penale sunt tergiversate cu anii, din considerente care ne scapă.
Sau pentru că România este un stat de tip mafiot, în care legea se aplică în funcție de interese politice de moment. Sau pe baza unor interese pecuniare.
La Primăria Gălbinași, Paul Radu, primar PSD, este trimis în judecată din anul 2017, pentru infracțiuni la Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Instanța de fond, Judecătoria Oltenița, nici până la acest moment nu a ajuns la un verdict. Deși, intuim, în final se va constata prescrierea faptelor.
„…Domiciliez în comuna Sărulești-Gară și am onoarea să candidez la Camera Deputaților din partea Partidului Național Conservator Român. Am ales să mă implic în politică, din dorința de a îmi susține valorile și principiile în care cred, totodată politica îți oferă oportunitatea de a reprezenta interesele și nevoile cetățenilor”.
Este o declarație emisă, în cursul acestei luni, de o persoană care candidează, pe raza județului Călărași, pentru un loc în Parlamentul României. Numele persoanei: Anca Ghedzira. Nimeni alta decât fiica turnătorului la Securitate Niculae Ghedzira, cel judecat, pe fondul cauzei, în 89 de termene, de Judecătoria Lehliu Gară, pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la înșelăciune, fals intelectual sub semnătură privată și fals intelectual.
Nu are sens să ne întrebăm care sunt valorile și/sau principiile la care se raportează aceasta.
Copiii hoților de ieri devin repere de integritate, astăzi, într-un județ depopulat, sărăcit până la îndobitocire. Iar Anca Ghedzira nu este un caz singular.
Pe raza județului Călărași, pentru Parlamentul României, sunt promovate astfel de personaje:
- Ion Samoilă, poziția 1 pentru Camera Deputaților. Individul este identificat drept sursă, ca militar în termen, până în anul 1979, a vechii Securități. A avut numele conspirativ Dinu;
- Daniela Mihai, cu tatăl lucrător activ al fostei Securități. Se prezintă drept fostă șefă de sucursală bancară, deși a ocupat un astfel de post în perioada 2003 – 2012. Din datele noastre, a fost dată afară pentru că a acordat credite pe baza unor garanții nereale. Ulterior a fost angajată la Ildu SRL, pentru câteva luni.
- Gheorghe Cristea, poziția 3 pe listele USR, pentru Camera Deputaților, pe raza județului Călărași, este identificat cu dosar din rețeaua informativă a fostei Securități, dosar distrus în timpul Revoluției din 1989.
Pe raza județului Călărași, dosarele informatorilor vechii Securități au fost distruse și/sau furate de oamenii din anturajului fostului lider FSN Doru Ioan Tărăcilă.
Ca fapt divers, alte două cazuri de oameni politici au fost notorii, pe raza județului Călărași, drept informatori ai vechii Securități:
- Petre Naidin, deputat FDSN / PDSR / PSD;
- Aurelian Paul Alecu, deputat PNȚCD.
