Primul loc de muncă ocupat a fost acela de portar de hotel, la Dacia, în Băile Herculane. Apoi a intrat în afaceri cu piei de cloșcă, vânzând piei de oaie și de vițel, ca un alt fost senator de Călărași, Justin Tambozi. La Călărași, a ajuns în anul 1999, parașutat de Adrian Năstase și adoptat de Doru Ioan Tărăcilă, dar și de întreaga Organizație Județeană Călărași a Partidului Social Democrat. E făcut deputat, ocupând un loc eligibil pe listele pentru Camera Deputaților. Mai precis locul 2, după Marian Sârbu, din Budești, ajuns ministrul Muncii și Protecției Sociale. Locul 3 e ocupat de Petre Naidin, Dumnezeu să-l ierte. Acesta e deconspirat, la acel moment, drept colaborator al vechii Securități, în același timp cu fostul deputat PNȚCD de Călărași, Aurelian Paul Alecu, ajuns să candideze la Brăila. La Călărași, Armaș, ca orice politician care se respectă, pășind în pantofi de lac, cu scârț, precum peștii de pe Calea Victoriei, își trage țiitoare pe care o cere în căsătorie, la o chermeză, deși imediat i s-a reproșat că nu are cum să se însoare pentru că are deja nevastă. Asta spre hazul tuturor. E vremea „pumnului de fier într-o mănușă de mătase”, așa cum s-a autodefinit, ca prefect, Constantin Tudor. E o perioadă de devalizare totală a întreprinderilor și fermelor de stat, foste IAS-uri. E perioada în care Combinatul Siderurgic, de la Călărași, se îndreaptă, cu pași repezi, spre faliment. Presa locală, cu vederi de dreapta, e sugrumată și hăituită. E vremea fluturașilor aruncați, pe străzi, din goana autoturismelor Dacia, CL 12 DYX, celebra mașină roșie a lui Nicolae Dragu, face istorie. E vremea căpșunarilor. A constituirii grupărilor de criminalitate organizată. A rețelelor de prostituție. Din Turcia, Spania, Italia. Nu existau rețele sociale. Internetul era un vis al unui american tâmpit care lucra într-un garaj. Cei care scriau în presa locală se întreceau în ode și plecăciuni făcute mai-marilor zilei. Mirel Daniel Țuțuianu era primar și petrecea, pe terasă la Minion Flirt, lungi și călduroase nopți de vară. Municipiul Călărași se îmbogățea cu un nou cartier, căsuțele ANL din fața Parcului Florilor, cunoscut drept Cartierul de Carton Presat. A costat cât 3 zgârie-nori construiți în Manhattan. Toți potentații politici își fac vile. Unii își amenajează și piscine interioare. Jaful, la Călărași, atinge cote astronomice. Fabricile și fermele comuniste ajung fie pe mâinile rapace ale politicienilor, direct sau prin interpuși, fie pe labele umede și pofticioase ale angajaților sau colaboratorilor din sistemul de supraveghere. SRI încă nu se reformase. E drept, nu s-a reformat nici acum!… Se dau „Bursele Armaș”, adică niște elevi au norocul să se bucure de câțiva leuți scăpați de cei din PSD, primiți ca indemnizație. În acest timp, Ministerul de Finanțe îi vinde lui Armaș creanța României, din Vietnam. În total, 72.000.0000 dolari. La schimb, primește orez în valoare de 18.000.000 dolari. Orez pe care îl vinde tot Iosif Armaș. Armaș pune mâna și pe datoria Angolei către România, 20.000.000 dolari. În 2001, Argirom SA, firma controlată de Iosif Armaș și Doru Ioan Tărăcilă, acaparează Băile Herculane. Fabrica de Zahăr de la Călărași. Fosta IAS Drumu-Subțire. Iosif Armaș a plătit pe cea mai importantă întreprindere agricolă de stat din sud-estul României contravaloarea cauciucurilor combinelor SEMA 410 și Dropia 1120 pe care le avea aceasta în dotare. E făcut, de regretatul Ioan Damian, președinte al Federației Române de Box. E vremea filelor de CEC fără acoperire. A țepelor. A facturilor vândute la Europa. A Armaghedoanelor și a ziariștilor săltați, cu duba, de pe stradă. O Românie sud-americană… Unii dintre ei, care nu au făcut pact cu hoții, s-au sinucis, din cauza pauperizării. Ca și acum, așa-zisa presă locală de la acel moment, fără să-și înțeleagă menirea, aceea de vidanjor social, se întrece în osanale lingând dosurile potentaților politici. Băloșenii supurând de impostură. Mici sclavi lipsiți de coloană vertebrală.
După 20 de ani, Iosif Armaș este trimis în judecată.
E identificat, abia acum, drept capul unui grup infracțional organizat. Dosarul are nr. 544/59/2022, cu Curtea de Apel Timișoara drept instanță de fond. Alături de acesta, ca inculpați, figurează: Adrian Petru Andrițoiu, Filip Răiescu, Gavril Adamescu, Ilie Iova, Claudiu Adrian Fiat, Mihail Cionca, Valentin Costea, Mariana Valentina Savu, Monica Angela Mihu, fostă Borza, Victorița Oprea, Filip Răiescu Jr., Beatrice Astrid Hrelescu, Stana Paraschiva Răiescu, Anastasia Armaș, Iancu Armaș, Anișoara Adamescu, Icoana Pătruț, Pavel Munteanu, Ion Mircea Galopența, Ion Sima, fost Sima Pinteală, Iancu Hrelescu, Dorin Marescu, Ion Armaș, Alexandru Gravrilescu, Istrate Rusu, Gheorghe Brad, Marius Cristian Ghiță, Mioara Dumitrache, Vasile Dumitru, Ion Tabugan și Mihai Țimonea. În cauză, s-a reținut că, în perioada 2007 – 2016, a fost constituit și a acționat un grup infracțional organizat cu scopul de a decapitaliza o societate comercială din orașul Băile Herculane, prin scoaterea activelor/bunurilor din patrimoniul acesteia în dauna creditorilor reali și, totodată, însușirea în folosul membrilor grupului a sumelor de bani obținute. Societatea din Băile Herculane deținea în anul 2001, dată la care a fost privatizată, aproximativ 50 de imobile în stațiune, imobile care reprezentau cele mai importante hoteluri, restaurante și ștranduri termale din stațiune. De asemenea, aceasta deținea licență de exploatare a apelor termale, fiind singurul furnizor pentru celelalte hoteluri și pensiuni funcționale din stațiune.
Începând cu anul 2001, această societate a fost supusă unor proceduri prealabile de privatizare, context în care, două persoane potente financiar, care dețineau sau controlau societăți comerciale importante, au fost interesate de aceste proceduri. Privatizarea societății comerciale a avut loc la data de 28.08.2001, când a fost cumpărat pachetul majoritar de 40,92% de către o societate comercială controlată de inculpatul Iosif Armaș care, la data respectivă, deținea 68% din acțiuni. Pentru achitarea prețului pachetul majoritar de acțiuni obținut în cadrul procedurii de privatizare au fost folosite sume de bani care proveneau din afaceri cu statul. Astfel, același inculpat, prin intermediul firmei Argirom, a negociat în luna iulie 2001 cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale o formă de împrumut, concretizat în acordarea de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a cantității de 5.487.590 kilograme de zahăr cristal, ce constituia stoc de rezervă de stat, către societatea controlată de inculpatul Iosif Armaș, adică Fabrica de Zahăr Călărași, cu drept de vânzare, dar și cu obligația acesteia din urmă de a reconstitui stocul pe cheltuiala sa în termen de 180 de zile. În luna august, din banii obținuți din vânzarea zahărului ce constituia stoc de rezervă de stat, societatea comercială controlată de inculpat a plătit prima tranșă pentru cumpărarea societății comerciale din Băile Herculane (banii folosiți au provenit astfel de la bugetul de stat, prin acordarea împrumutului de către Rezervele de stat). Ulterior stocul de zahăr nu a mai fost refăcut și împrumutul nu a fost restituit, creându-se în această modalitate un prejudiciu în valoare de 43.288.697,99 lei (contravaloarea zahărului care nu a fost înlocuit). Întrucât în luna martie 2008, SC Zahăr SA Călărași, controlată de inculpatul Iosif Armaș, a intrat în insolvență, existând riscul ca, din bunurile societății obținute în urma participării la procedura de privatizare, să fie îndestulați creditorii societății, inculpatul a dezvoltat un nou mecanism în vederea sustragerii activelor acestei din urmă societăți, respectiv prin folosirea procedurii executării silite. În acest scop, inculpatul a racolat în grup persoane din firmă, rude ale acestuia, pe care le-a promovat în funcții importante, precum și alte persoane fizice cu potențial financiar.
Începând cu anul 2008, societatea comercială din Băile Herculane a contractat împrumuturi de la mai multe persoane fizice, printre care fiul directorului general, soția directorului economic și contabila societății, în baza unor contracte de împrumut de sume relativ mici cu dobânzi anuale mult mai mari decât dobânda legală, contracte care constituiau titluri executorii. Împrumuturile obținute de la persoanele fizice au fost garantate cu bunurile societății, în lipsa unei hotărâri a Adunării Generale a Acționarilor valabilă (condiție necesară conform actului constitutiv și Legii nr. 31/1990). Aceste împrumuturi nu fost restituite de societatea comercială în termenele foarte scurte stabilite în contracte, fapt ce a condus la executarea prin intermediul executorilor judecătorești a unor imobile aparținând societății comerciale din Băile Herculane. În această modalitate, au fost scoase din patrimoniul societății 22 de imobile și două licențe privind exploatarea apelor termominerale, acestea fiind însușite de membrii grupului infracțional organizat. De asemenea, sumele de bani, cu care societatea era împrumutată de către persoanele fizice membre ale grupului infracțional organizat, intrau în conturile societății pentru o scurtă perioadă de timp, fiind retrase ulterior sub formă de drepturi salariale. Salariații societății comerciale, care încasau sumele de bani, erau rude ale liderului grupului infracțional organizat, Iosif Armaș, fictiv remunerate cu sume mari de bani, fără ca, în realitate, să desfășoare o activitate în societate.
Profitând de faptul că la data de 04 aprilie 2016 liderul grupului infracțional organizat, Iosif Armaș, și o parte dintre membrii acestuia (respectiv conducerea societății comerciale din Băile Herculane, lichidatori judiciari și angajați ai rezervelor de stat) au fost arestați, al doilea inculpat și-a asumat poziția de lider, coordonând în continuare activitatea grupului infracțional. În acest scop, acesta a atras noi membri, fără a căror contribuție, activitatea era imposibilă (lichidator judiciar, practician în insolvență și executor judecătoresc). Astfel, acesta a folosit două acorduri fictive încheiate cu societatea comercială din Băile Herculane în perioada post privatizare (în urma eșecului celui de-al doilea inculpat de a achiziționa pachetului majoritar de acțiuni, acțiune reușită de primul inculpat), în scopul căpușării acesteia. Prin punerea în executare a acordurilor fictive, inculpatul a scos de sub sechestru instituit de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism bunurile imobile care aparțineau societății comerciale și care fuseseră scoase din patrimoniul acesteia în urma activității infracționale desfășurate de primul lider al grupului infracțional organizat anterior și membrii grupului racolați de acesta. În cauză s-a dispus trimiterea în judecată și în ceea ce privește decapitalizarea de către o parte a membrilor care au constituit grupului infracțional organizat a unei societăți comerciale în al cărui patrimoniu se afla un aeroport situat în Caransebeș, județul Caraș Severin. S-a reținut că, prin utilizarea unor proceduri ilicite și prin intermediul aceleiași societăți comerciale utilizată în procedura privatizării societății din Băile Herculane, aceștia au obținut controlul asupra consiliului de administrație (prin numirea în cadrul acestuia a surorii unuia dintre inculpați și a unui inculpat având calitatea de avocat). Odată obținut controlul asupra consiliului de administrație, inculpații au înstrăinat acțiunile și terenurile acestei societăți. Prin activitatea infracțională a fost cauzat un prejudiciu în cuantum de 123.325.726 lei Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara, Primăriei Orașului Băile Herculane, R.A.P.P.S., Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune SA, Autorității de Supraveghere Financiară și altor 5 societăți comerciale, fiind instituire măsuri asiguratorii asupra a 146 de imobile (terenuri, apartamente și construcții).
