Sorin Danciu este primul gazetar călărăşean care este acuzat de şantaj de presă, în formă continuată. Acesta este acţionar majoritar sau unic la mai multe firme care au ca obiect de activitate editarea publicaţiilor iar, de 10 ani, ocupă şi funcţia de director-coordonator al Direcţiei de Cultură Călăraşi. La acest moment, pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi, s-a constituit dosarul de cercetare penală nr. 1194/P/2010,
la plângerea prealabilă a senatorului Vasile Nedelcu. Sorin Danciu este acuzat, printr-o altă plânere, de constituire de grup infracţional organizat, alături de Silviana Şestacovshi, Emil Vasile Isvoranu, Loredana Mira, toţi profesori în cadrul Grupului Şcolar „Danubius”, la care se adaugă Ortansa Luminiţa Constantin, care e şefă peste Direcţia Managementul Resurselor Umane din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Aceştia sunt acuzaţi de fals în formă continuată, uz de fals, abuz în funcţie şi uzurpare de calităţi oficiale. În acest sens, i-am solicitat câteva clarificări senatorului Vasile Nedelcu, cel de la care a plecat acuzaţia de şantaj adusă gazetarului călărăşean Sorin Danciu.
Negocieri la Direcţia pentru Cultură
– Domnule senator, când aţi avut primul contact cu Sorin Danciu, în care a fost vorba despre bani?
– Prin luna octombrie, în 2008.
– Unde v-aţi întâlnit?
– La el, la Direcţia de Cultură.
– Direcţia de Cultură e o instituţie a statului român, nu sediu de redacţie. Cum aţi ajuns acolo?
– Am ajuns cu Filipescu, Filipescu m-a dus la Danciu. În prealabil, Danciu mi-a dat mai multe telefoane, ca să mă duc la el.
– Şi aţi fost? Unde v-aţi găsit?
– La Cultură, în biroul directorului. Acolo mi-a prezentat ce vrea să facă el, spunându-mi că-mi pune la dispoziţie o pagină de ziar, că-mi face un C.D., pe care urma să-l distribuie pe la cârciumi.
– V-a spus un preţ?
– 22.000 de euro plus T.V.A. Am discutat faţă în faţă. La auzul unei asemenea sume, i-am spus că e mult, iar el mi-a replicat că a făcut un alt contract, pe 28.000 de euro. I-am spus că dacă aveam banii ăştia, nici nu mai candidam.
– Asta era o negociere sau ce?
– Mi-a scăzut din preţ, mi-a spus de 19.000 de euro plus T.V.A. Da, era o negociere clară.
900 de milioane pentru un C.D.
– Răducu Filipescu era prezent?
– Nu, el a plecat. Dar el are un amestec clar în toată povestea asta. Seara, acasă, am avut o discuţie cu nevastă-mea, i-am spus toată tărăşenia. N-a zis nimic, însă a doua zi a vorbit cu madam Danciu şi cu el. Ulterior, mi-a spus că a vrut să-mi facă o surpriză.
– În ce sens?
– Ea, pe faţă, zicea că nu mă susţine, că nu vrea să candidez, era conştientă de faptul că nu mă pot angaja într-o astfel de competiţie fără bani. Din câte am înţeles, soţia a discutat cu Danciu şi cu madam Danciu, ajungând la o înţelegere de 17.000 de euro plus T.V.A. urma a doua zi, pe la 12, să vină pe la farmacie.
– Soţia dvs. a discutat în prezenţa cuiva aceste lucruri?
– Da, era de faţă contabila Coman şi-ncă doi angajaţi. Acolo au fost făcute nişte socoteli, pentru echivalarea în lei. S-a văzut că era vorba de peste 900 de milioane. A fost sunată banca, să se vadă disponibilul din cont, unde erau doar 100 de milioane. S-au făcut demersuri, să se împrumute pentru diferenţa de bani, însă a ajuns la concluzia că nu poate plăti o asemenea sumă.
– I-a comunicat acest aspect domnului Danciu?
– Nu, nu au mai discutat. Nevasta mea nu l-a mai sunat când a văzut că este vorba de o sumă atât de mare. N-a ştiut ce să-i spună, aşa că nu l-a mai contactat. Toate aceste lucruri mi le-a spus abia după ce am ieşit senator.
PNL a spălat bani prin firmele lui Danciu
– Şi-n ce constă şantajul?
– Şantajul constă în faptul că fie direct, fie prin intermediari, cum este şi Fipilescu, mi s-a transmis că, dacă nu voi ajunge la o înţelegere cu el, voi fi terfelit. Aşa s-a întâmplat cu mulţi politicieni locali.
– Ce treabă are Filipescu?
– Are, câtă vreme, în prezenţa mea, i-a dat lui Danciu suma de 400 de milioane. Nici nu ştiu dacă Danciu i-a dat factură şi chitanţă. Cred că era o înţelegere între ei.
– Dar dumneavoastră aţi avut un contract cu firma editoare a publicaţiei lui Sorin Danciu, în campania electorală!
– Există un contract de publicitate, dar e în numele partidului. Aşa s-a întâmplat pentru fiecare candidat, iar doamna Ghiveciu Camelia trebuia să justifice nişte bani.
– Cine a negociat acest contract?
– E un contract de 20 de milioane, semnat de doamna Ghiveciu. După ce-am ieşit parlamentar, am avut un contract cu „Jurnalul de Călăraşi” de 2,8 milioane, lunar, pentru promovare. Am plătit de două ori, iar în a treia lună am întârziat, iar atunci a avut o reacţie ciudată. O altă problemă a fost că m-a invitat la nuntă şi nu am fost.
Ameninţări cu dezvăluiri
– Bun. Dar unde e şantajul?
– Tocmai în asta constă, în faptul că, neajungând la o înţelegere financiară cu el, a început să facă exact ceea ce mi-a spus Filipescu, să mă denigreze sistematic şi să mă ameninţe cu publicarea de aşa-zise dezvăluiri.
– Când a început să vă denigreze?
– Prin octombrie 2009.
– Aţi discutat cu Sorin Danciu la acel moment?
– Am avut o discuţie după ce mi-am înmormântat tatăl, pe 15 ianuarie 2010. Am stabilit o întâlnire pentru a doua zi.
– Unde?
– Tot la Direcţia pentru Cultură. L-am întrebat dacă e vreo neînţelegere între noi doi. Mi-a reproşat faptul că am divulgat date despre negociere. Tot atunci mi-a spus că are teancuri de informaţii despre mine şi că urmează să mă pună în legătură cu o persoană care are date despre mine.
– De ce?
– Aşa spunea, e expresia lui: maldăre de documente şi avalanşe de informaţii.
– Ce să facă cu ele?
– El a spus că le publică. Că va face seriale.
– A publicat ceva din documentele respective?
– Nu, dar a început să mă discrediteze, să spună că sunt senator-văcar, şobolan, prost, penal, senator ajuns din întâmplare parlamentar.
– Domnule senator, noi ştim atâta lucru: avem documentele X, le dăm publicităţii şi gata.
– Asta i-am spus şi eu: să le publice! Să publice tot ce are împotriva mea, că eu îmi asum acele lucruri din viaţa mea care au fost făcute într-un mod greşit.
Discuţii în interiorul unei instituţii a statului român, în interes personal
– Aţi avut o discuţie, din nou, la Direcţia de Cultură, da?
– Da.
– Dumneavoastră cu cine doreaţi să discutaţi acolo?
– Eu vroiam să discut cu patronul ziarului.
– Atunci ce-aţi căutat la Direcţia pentru Cultură?
– Acolo m-a invitat.
– Aţi discutat probleme legate de patrimoniul naţional, de fastivaluri de umor?
– Nu, s-a discutat despre campania de presă pe care a declanşat-o împotriva mea, prin publicaţia lui. I-am spus că poate e o neînţelegere, am zis să avem o discuţie faţă în faţă, că sunt de bună-credinţă şi că n-am nimic de ascuns.
– Şi?
– Ne-am despărţit, ne-am spus la revedere şi a rămas că mă pune în legătură cu persoana care are ceva de spus despre mine. Apoi mi-a spus că persoana asta e plecată în străinătate.
– Până la urmă, v-aţi găsit cu persoana aia?
– Nu, a doua zi mi-a spus că e tot în străinătate şi a rămas că mă sună el când vine persoana respectivă.
– Şi cum a rămas?
– A rămas că nici până în ziua de azi nu mi-a spus dacă persoana aia a venit sau nu din străinătate.
Nici o altă publicaţie locală nu a mai venit cu astfel de propuneri
– Dumneavoastră cunoaşteţi realităţile din Călăraşi. Nu v-aţi pus întrebarea care altă publicaţie locală a cerut o astfel de sumă, de 23.000 de euro, drept reclamă?
– Normal. Am avut o reacţie necontrolată iniţial.
– Dumneavoastră, în campania electorală, aţi avut contacte şi cu alte publicaţii?
– Cu aproape toate publicaţiile.
– Câte dintre acestea au venit cu astfel de propuneri?
– Niciuna.
Sondaje cu ajutorul elevilor
– În suma aia de 17, 23.000 de euro sau cât era, urma să efectueze şi sondaje?
– Da.
– Cum?
– Nu mi-a spus prin cine sau cu ce.
– Acum realizaţi prin cine?
– Da. Cu copiii, prin Centrul Şcolar de Jurnalism din cadrul Grupului Şcolar „Danubius”.
– Realizaţi că, de fapt, eraţi victima unei escrocherii?
– Da. Tot ce mă bucur e că nu am căzut în această plasa, ca alţii.
– Aţi depus plângeri?
– Da, pentru şantaj şi calomnie.
– Şi ce aşteptaţi?
– Să se aplice legea. Unii, pentru fapte asemănătoare, au fost arestaţi.
– Mulţumiri!
