De 3 zile, satele Rasa și Bogata sunt în fierbere, după ce un tânăr a fost reclamat că încearcă să fure pește, cu ajutorul unui prostovol, acesta fiind depistat că circulă, cu un autoturism, pe marginea canalului magistral care leagă lacul Gălățui de kilometrul 388 al fluviului Dunărea.
Cel care a sesizat fapta este Petre Barbu, unul dintre asociații firmei Piscicola Prod Com SRL, din satul Rasa, comuna Grădiștea, firmă care administrează fondul piscicol al lacului Gălățui.
„Peștele de pe canal e al meu și hoții din câteva sate vor să profite. Alaltăieri l-am prins pe unul, e și înregistrat pe camere, și cu pește și cu toate alea, și a zis că o să văd eu ce face el!”
Totodată, Didina Barbu, soția lui Petre Barbu, a fost prinsă în timp ce pescuia cu plase monofilament, lungi de aproximativ 1,3 kilometri.
Canalul-magistral urmează să fie secat și supus unor ample lucrări de modernizare, fiind înregistrat ca mijloc fix al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.
„Nu mi-a dat nici o hârtie, niciodată”, afirmă Lucian Pandelescu, directorul Filialei Teritoriale Călărași a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.
„E treaba lui ce zice. Știu că de la Apele Române a închiriat lacul. Iar Barbu este singurul crescător de pește din țară care nu plătește apa pompată. El e la jumătatea traseului, iar lacul Gălățui este bazin de tranziție. Toți plătesc în țara asta!”
Pandelescu știe că Petre Barbu a ajuns să se declare proprietar peste lacul Gălățui imediat după anul 1989. „Era vidul ăla legislativ”. Ne spune că a încercat să se opună și modernizării canalului-magistral care alimentează cu apă tot traseul, de la kilometrul 388 al fluviului Dunărea până la stația de pompare de pe raza comunei Vlad Țepeș, întregul sistem fiind folosit pentru irigații.
„A înțeles, în cele din urmă, că nu poate stopa o lucrare de investiții, care se face pe bani europeni. A înțeles că trebuie să-i lase pe constructorii ăia să schimbe betonul, la canalul-magistral.”
17 hectare de luciu de apă însumează canalul-magistral care leagă fluviul Dunărea de lacul Gălățui. Canalul este proprietatea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, apa din canal este administrată de Apele Române, în vreme ce fondul piscicol, afirmă Petre Barbu, este al firmei pe care o deține, Piscicola Prod Com.
- Dar el ce caută cu peștele în canalul ANIF și-n apa de la Apele Române?
- Eu vă spun ce mi-a zis din gură, că acte nu a adus. Spune că el are pește și-n canal. Pe noi nu ne-a interesat asta, noi ne facem treaba: pompăm apa. El se prevalează de nu știu ce lege, pe care nici nu am găsit-o, unde ne face pe noi responsabili că peștele din lacul lui mai pleacă și pe canalul ANIF.
„Spune că ANIF trebuie să pună niște grătare, cu distanța între lamele de 18 milimetri. Vă dați seama, ca să nu piardă el peștele! Păi nu mai trece niciodată apa pe-acolo. Ce, asta e apă de izvor? Asta e apă cu iarbă, cu impurități… Că te umflă și râsul, dar ți-e rușine de el, că-i om la 65 de ani!”
Adrian Nica, reprezentantul Societății de Gospodărire a Apelor Călărași, spune că peștele de pe canalul-magistral nu e neapărat al firmei Piscicola Prod Com.
„E treaba domnului Barbu dacă spune că este al lui. Tot la fel de bine poate fi al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, care administrează fondul piscicol național.”
- Dar peștele din canal este al lui?
- El spune că are un contract cu ANIF prin care spune că lasă peștele din lac să se ducă și pe canal.
- Dar în canalul acela e pește și din circuitul natural?
- Da.
- Păi și cum deosebește domnul Barbu peștele lui de cel din circuitul natural?
- Nu știu.
- E ca la oi? Peștele lui e vopsit roșu, la ceafă?
Petre Barbu, pentru că a găsit un tânăr cu un prostovol, a alertat organele de ordine. Face acest lucru în mod repetat.
„Ăla este hoțul! E hoțul prins alaltăieri și pe care îl am cu dosar penal. Adică am făcut plângere penală pentru tentativă de furt. Poliția i-a confiscat prostovolul.”
Petre Barbu recunoaște că tânărul respectiv nu a fost prins și cu pește asupra sa. „Nu avea pește, dar îl avem filmat”. Spune că peștele din canalul-magistral este al lui. „Dacă peștele nu este al meu, să vină cel care spune că este al lui.”
Din moment ce canalul intră într-un proces de reabilitare, acesta este secat. „Vor să fure! Asta e, nimic altceva!”
În aceste condiții, Petre Barbu recunoaște că a folosit plase, interzise de lege, pentru a captura peștele din canal, care poate proveni atât din fondul piscicol natural cât și din amenajarea sa, de pe raza lacului Gălățui. „Constructorul așteaptă un număr de zile, să sece și să-mi iau peștele. Și am băgat plase. Iar pe canal e puiet. Iar salvarea puietului o fac prin orice mijloace. Deci e vorba de salvarea puietului și mutarea lui în lac. Dacă eu am greșit cu ceva, sunt organe care mă pot lua la întrebări.”
Într-un comunicat al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, prin Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Călărași, emis la data de 19 februarie a.c., se precizează că a fost depistată pe canalul Rasa, de pe direcţia km. flv. 388 al Dunării, o persoană de sex feminin, cu vârsta de 65 de ani, domiciliată pe raza judeţului Călăraşi, care desfăşura activităţi specifice de pescuit comercial, folosind mai multe plase.
Evenimentul a avut loc cu o zi în urmă. Tot polițiștii precizează că, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că persoana respectivă folosea 2 plase de pescuit monofilament, în lungime totală de aproximativ 1.300 m, interzise de lege, asupra sa fiind găsită şi cantitatea de 56 kg peşte, diferite specii.
Persoana depistată este Didina Barbu, asociată în cadrul firmei Piscicola Prod Com SRL, din satul Rasa, comuna Grădiștea, alături de Petre Barbu, soțul acesteia.
„O măgărie, sunt niște lucruri murdare. Cunosc și persoanele implicate, dar nu vi le spun acuma. Am folosit plasele alea pentru că acel pește, în câteva zile, va muri sau tăbară hoții pe el.”
