7.500 lei (75 de milioane de lei vechi) a plătit persoana privată Vasile Iliuță pentru ca o instituție publică, în speță Consiliul Județean Călărași, să fie reprezentată de un avocat, într-o cauză prin care s-a reclamat infracțiunea de violarea sediului profesional, faptă prevăzută de art. 258, alin. 1 NCP.
De unde provin banii de onorariu
Pe latura civilă, persoana vătămată Consiliul Județean Călărași s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 lei cu titlul de daune morale, precum și cheltuieli materiale în sumă de 7.500 lei, reprezentând onorariul apărătorului ales, în speță av. George Luțeanu. Acesta ne-a declarat că onorariul i-a fost plătit de Vasile Iliuță, ca persoană privată. „Nu mi l-a plătit Consiliul Județean. Și putea să plătească, în calitate de președinte. M-am interesat și eu, că așa ar fi trebuit: dacă plătea Consiliul Județean efectiv, să facă o ședință de consiliu, să aprobe angajarea mea ca apărător și după aceea să discute onorariul și toate demersurile celelalte. Dar chitanța și factura sunt emise în numele președintelui Iliuță. Nu aveam altfel cum, că știu, cunosc destul de bine, nu intram în… Plata nu a fost făcută de Consiliul Județean, pentru că dacă era nevoie să fie făcută plata de Consiliul Județean, cum v-am zis, trebuia să intre într-o procedură de Consiliu, de aprobare a apărării, toată procedura legală.”
Ne vom adresa parchetului
Lucrurile sunt total neclare câtă vreme onorariul avocatului a fost plătit de o persoană privată. Din acest unghi, e interesant de văzut dacă delegația avocațială a acestuia este făcută pentru a reprezenta Consiliul Județean Călărași, în fapt persoana care s-a simțit prejudiciată și care a reclamat comiterea respectivei fapte penale. Vasile Iliuță, ca persoană privată, în speța de față nu are nici un fel de calitate, mai ales că plângerea a fost făcută de Consiliul Județean Călărași. Dacă delegația e făcută pentru a reprezenta Consiliul Județean Călărași, iar plata a fost făcută de o persoană privată, lucrurile sunt total ambigue, din punctul nostru de vedere. Câtă vreme speța a fost reclamată de Consiliul Județean Călărași, avocatul, plătit de o persoană privată, nu avea calitate în cauză. Dacă delegația avocațială este făcută în numele Consiliului Județean, plata ar fi trebuit s-o facă această instituție, mai ales că ea și nu Vasile Iliuță, în nume personal, în calitate de persoană privată, s-a constituit parte civilă, solicitând inclusiv cheltuieli de judecată. Cheltuieli pe care apărătorul spune că nu au fost făcute de Consiliul județean Călărași, ci de o persoană privată. Lucrurile sunt de noaptea minții! Cum se poate constitui Consiliul Județean Călărași parte civilă cu o cheltuială pe care nu a făcut-o? Cum noi declarăm că avem nelămuriri legate de acest aspect, urmează să ne adresăm parchetului competent, pentru a se clarifica aceste aspecte.
Speța reclamată
Consiliul Județean Călărași a reclamat că, la data de 8.08.2017, în jurul orei 10:00, Stroe Marius Daniel, Badea Marin și Vieru Burlescu Emil „au pătruns în sediul Consiliului Județean Călărași pentru a solicita unele informații președintelui instituției, sediu pe care au refuzat să-l părăsească la solicitarea persoanelor îndreptățite”. Plângerea a fost depusă de Consiliul Județean Călărași, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași, la data de 28.08.2017. S-a sesizat că Stroe Marius Daniel, Badea Marin și Vieru Burlescu Emil au pătruns în sediul Consiliului Județean Călărași pentru a solicita informații legate de deplasarea autovehiculului, cu nr. de înmatriculare CL23CJC, la Slobozia, în acea dimineață, dar și timp de alte 4 săptămâni anterioare datei reclamate.
Salariați folosiți în scopuri personale
În Referatul cu propunere de clasare, emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași, s-a reținut că cei trei desfășurau, în calitate de jurnaliști, investigații cu privire la folosirea resurselor instituției în interesul altor persoane. „Au procedat la urmărirea autovehiculului…, aparținând Consiliului Județean Călărași, despre care aveau indicii că se deplasează în municipiul Slobozia pentru a renova un apartament aparținând unei persoane fizice”. În fapt, cu acest mijloc auto erau transportați unii angajați, din compartimentul administrativ, la un apartament din Slobozia, aceștia fiind obligați să-l renoveze, în timpul în care în mod legal ar fi trebuit să se afle la serviciu, în cadrul Consiliului Județean Călărași.
Pensionari angajați la stat
Ulterior s-a aflat, pe surse, că apartamentul care era renovat, cu folosirea abuzivă a muncitorilor din cadrul Consiliului Județean Călărași, aparținea chiar directorului Serviciului Administrativ, Viorel Brânzan. Acesta deține un apartament, în municipiul Slobozia, dar și două case de locuit, în județul Ialomița. Deține și două autoturisme, un Suzuki și un Nissan. De la sistemul public de pensii are un venit anual de 67.200 lei (5.600 lei lunar). Soția acestuia, Florina Brânzan, are și ea un venit anual, tot ca pensionară, de 49.200 lei (4.100 lei lunar). Amândoi au lucrat, până la pensionare, în instituții de stat. După pensionare, Viorel Brânzan a fost angajat, la Consiliul Județean Călărași, în vreme ce soția acestuia, Florina Brânzan, a fost angajată în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași. Cumnata lui Viorel Brânzan și sora Florentinei Brânzan, Daniela Mihai, din fostă angajată a Băncii Comerciale Române, de unde a plecat cu scandal, a fost, la rându-i, angajată tot la Consiliul Județean Călărași, pe postul de director executiv adjunct al Direcției Dezvoltare Regională și Relații Externe. Postul a fost ocupat anterior de Eduard Grama, aspect care este anchetat de procurori.
Intrarea nu era restricționată
Organele de cercetare penală, la sesizarea Consiliului Județean Călărași, au reținut că Stroe Marius Dorel, Badea Marin și Vieru Burlescu Emil, în timp ce se aflau în parcarea Consiliului Județean Călărași și adresau întrebări unui angajat cu privire la deplasarea acestuia, cu un autovehicul al instituției, în municipiul Slobozia, l-au urmat în sediul instituției folosind una din cele opt intrări ale clădirii, care nu era restricționată accesului public… „Cele trei persoane s-au îndreptat la etajul unu al clădirii, unde au pătruns în antecamera biroului președintelui Consiliului Județean Călărași, cu intenția de a obține informațiile dorite de la acesta, toate cele trei persoane având, la acea dată, calitatea de jurnaliști.”
Consiliul Județean Călărași nu e Ildu SRL
Procurorii au reținut că nu a fost vorba de nici un fel de viol al sediului profesional: „Pătrunderea în sediul Consiliului Județean Călărași a persoanelor Stroe Marius Dorel, Badea Marin și Vieru Burlescu Emil nu s-a realizat fără drept întrucât, prin simplul fapt că este o instituție publică, pătrunderea s-a realizat în timpul desfășurării programului de lucru, iar spațiile în care au pătruns cele trei persoane erau deschise publicului.” Se mai precizează, totodată, că legea nu protejează activitatea profesională în cadrul instituțiilor publice, în cazul de față nefiind vorba de vreo proprietate privată sau de o firmă a președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță. „Însuși faptul că spațiile unde au pătruns cele trei persoane… sunt deschise publicului general, se opune calificării lor ca private, în aceste spații nefiind accesul interzis publicului, astfel violarea sediului profesional se poate reține numai în raport cu încăperile în care intrarea este în general restricționată.”
