ACTUALITATE

Justiție pe ochi frumoși: Când factorul politic interferează cu zona gri a lumii interlope

În județul Călărași, pe toate cele 3 instanțe competente material – Judecătoria Călărași, Judecătoria Oltenița și Judecătoria Lehliu-Gară – din 2021 figurează 4 cauze având ca obiect comiterea infracțiunii de proxenetism.

Nu există date conform cărora, înainte de acest an, să se fi instrumentat și judecat astfel de cauze.

Toate cele 4 cazuri au fost instrumentate, însă, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași, cu instanță de fond Judecătoria Călărași.

Pe rolul celorlalte două judecătorii, din Oltenița și din Lehliu-Gară, nu au fost și nu sunt judecate astfel de dosare având ca obiect comiterea infracțiunii de proxenetism.

Dumitru Ionuț Adrian, din satul Tonea, comuna Modelu, în dosarul nr. 2141/202/2021, a fost condamnat, pe fondul cauzei, la data de 2.12.2021, fără acord de recunoaștere, la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare. A fost judecat și condamnat în baza art. 213, alin. 1 și 2 CP, reprezentând determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției. Fapta a fost determinată prin constrângere.

Persoana vătămată, în fond soția acestuia, a fost anonimizată, pe fondul cauzei, însă nu și în în cadrul minutei de pe portalul instanței.

În astfel de cazuri, când infracțiunea de proxenetism este determinată prin constrângere, Codul Penal prevede o pedeapsă minimă de 3 ani de pușcărie, cu un maxim de 10 ani.

Persoana vătămată, D.A.M., devenită ulterior Dinu, în urma divorțului pronunțat la data de 8.07.2022, a beneficiat, conform sentinței instanței de fond, la daune morale însumând 10.000 lei

Organele de cercetare penală au reținut în sarcina inculpatului Dumitru Ionuț Adrian, cu titlu de bun dobândit din comiterea infracțiunii, următoarele sume:

  • 5.220 euro și 150 lei, sume obținute în perioada 17.12.2016 – 30.10.2019 și transferate prin Western Union și Moneygram;
  • 1.900 lei, pentru perioada 2.11.2020 – 5.11.2020;
  • 2.050 lei, pentru perioada 17.12.2016 – 5.11.2020, bani proveniți de pe teritoriul României;
  • 2.740 euro, pentru perioada 18.03.2018 – 16.08.2018, bani transferați de pe teritoriul Italiei.

În mod atipic, soluția nu a fost atacată cu apel de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași. Apelul, judecat la data de 6.04.2022, a fost declarat de inculpatul Dumitru Adrian Ionuț și de soția acestuia, ca parte vătămată, D.A.M.

Curtea de Apel București a desființat, în integralitate, sentința emisă de Judecătoria Călărași, dispunând rejudecarea cauzei, în condițiile în care inculpatul Dumitru Adrian Ionuț a recunoscut, pe fondul cauzei, comiterea infracțiunii.

Pedeapsa a rămas aceeași, tot de 2 ani și 6 luni de închisoare, cu executare.

A fost sub mandat de arestare preventivă și sub arest la domiciliu pentru perioada 05.01.2021 – 16.12.2022.

Alte 2 cauze, având ca obiect comiterea infracțiunii de proxenetism, au fost instrumentate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași și trimise în judecată în cursul acestui an:

Iosif Lili Leonaș
  • dosarul nr. 5260/202/2024, înregistrat la data de 19.06.2024, cu inculpat Iosif Lili Leonaș, partea vătămată fiind anonimizată, dar cel mai probabil concubina acestuia, Ionela B.;
  • dosarul nr. 6599/202/2024, înregistrat la data de 2.08.2024, cu inculpat Moise Aurelian Florian.

Moise Aurelian Florian figurează în mai multe cauze penale, drept inculpat, reținându-se în sarcina acestuia comiterea infracțiunilor de lovirea sau alte violențe, abuzul de încredere, distrugerea și înșelăciunea. Conform datelor publice, este încarcerat, la acest moment, în Penitenciarul Giurgiu.

Racoș Daniel Ionuț, un personaj pitoresc și foarte cunoscut în spațiul public, prin vlogurile realizate pe diferite platforme de socializare, este judecat tot pentru comiterea infracțiunii de proxenetism. În dosarul nr. 2135/202/2021, înregistrat la data de 26.03.2021, pe rolul Judecătoriei Călărași, ca instanță de fond, soluția a fost emisă la data de 3.07.2024.

Pentru comiterea acestei infracțiuni, în formă continuată și în stare de recidivă, a fost condamnat la nu mai puțin de 6 ani de închisoare, cu executare!

Este una dintre cele mai mari pedepse aplicate unui inculpat judecat pentru comiterea unei astfel de fapte penale.

Spre comparație, din 2021 și până în prezent, pe rolul Tribunalului Călărași, ca instanță de fond, figurează 12 cauze având ca obiect comiterea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism, în unele cazuri cu victime minore.

Competența de instrumentare a cauzei, pentru o astfel de încadrare, revine Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Chiriazic Florin, în dosarul nr. 268/116/2021, înregistrat la data de 26.02.2021, pe rolul Tribunalului Călărași, ca instanță de fond, a fost condamnat, pentru comiterea acestor două tipuri de infracțiuni, la următoarele pedepse:

  • 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane;
  • 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism;

cu 3 ani și 6 luni de închisoare în regim de detenție, prin contopire.

Sentința a rămas definitivă, prin soluție emisă de Curtea de Apel București, la data de 23.03.2022.

Manu Cristian Mircea, din municipiul Călărași, judecat în cauza nr. 945/116/2021, pe rolul Tribunalului Călărași, a fost acuzat, de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Călărași, de săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane (3 acte materiale), trafic de minori și spălarea banilor.

A fost reținut în cursul lunii ianuarie 2021. A fost acuzat că, în perioada 2015 – 2021, a recrutat, prin utilizarea metodei de inducere în eroare „lover boy”, mai multe persoane vătămate, printre care și o minoră, în vârstă de 16 ani, pe care le-a exploatat prin determinarea la practicarea prostituției pe teritoriul Germaniei, Elveției și Marii Britanii, conform datelor DIICOT.

A fost condamnat, prin sentință definitivă, emisă de Curtea de Apel București, la 17.06.2022, la 6 ani și 4 luni de închisoare. Totodată, i-au fost confiscate mai multe bunuri, printre care: 117.191 lei; autoturism marca Ford Focus; suma obținută din valorificarea, pe parcursul urmăririi penale, a autoturismului marca BMW.

În aceeași cauză, pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, a figurat și Cristea Irina Adriana, condamnată la 1 an de pușcărie cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Ducu Felix Răducan, în dosarul nr. 498/116/2022, pe rolul Tribunalului Călărași, a fost condamnat, fără acord de recunoaștere:

  • 4 ani de închisoare pentru trafic de minori (minora M. Daniela);
  • 4 ani de închisoare pentru trafic de minori (minora C. Guldevin);
  • 3 luni de închisoare pentru deținere de droguri pentru consum propriu.

Prin contopirea pedepselor, acesta a fost condamnat la pedeapsa finală de 5 ani și 5 luni de închisoare.

Cauza a fost trimisă spre rejudecare, la data de 9.12.2022, de Curtea de Apel București, la cererea procurorilor DIICOT.

La 6.12.2023, a fost condamnat, prin sentință definitivă, la 8 ani şi 9 luni de pușcărie.

Ducu Felix Răducan, cunoscut drept consumator de droguri, în perioada iunie 2021- august 2021, a racolat, prin inducere în eroare, două victime, ambele minore, din județul Brăila, pe care le-a găzduit și le-a traficat, prin obligare la practicarea prostituției, pe raza județului Călărași, obținând, la schimb, droguri de risc.

În aceeași cauză, Ulmeanu Nicolae Livian, prin contopirea pedepselor, a fost condamnat, de Tribunalul Călărași, la 6 ani de închisoare, pentru trafic de minori în scopul exploatării sexuale a acestora.

Într-un caz recent, Feraru Nelu Claudiu, arestat preventiv în perioada 23.11.2023 la 11.06.2024, în dosarul nr. 210/116/2024, înregistrat la data de 13.02.2024, a fost condamnat, de Tribunalul Călărași, ca instanță de fond, la pedeapsa de 3 ani de închisoare, cu suspendare. A fost acuzat de comiterea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată.

În aceeași cauză, Feraru Adrian Ciprian la pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, cu suspendarea sub supraveghere, pe un termen de încercare de 4 ani.

Racoș Daniel Ionuț, numai pentru comiterea infracțiunii de proxenetism, este condamnat, în schimb, la 6 ani de închisoare, o sentință extrem de aspră emisă de Judecătoria Călărași, ca instanță de fond. În aceeași cauză, a fost judecat și condamnat, pentru comiterea infracțiunii de ultraj, la o pedeapsă de 1 an și 6 luni de închisoare. Prin contopire, acesta ar avea de executat un total de 6 ani și 6 luni de pușcărie.

Aflat în arestul IPJ Călărași, în cursul anului 2020, acesta a reclamat că a  fost bătut cu bestialitate, de angajații IPJ Călărași, chiar de față cu procurorul care îi instrumenta dosarul de proxenetism, Mihaela Alexandra Buzoianu.

Ulterior, procurorul de caz, Mihaela Alexandra Buzoianu a fost promovată ca prim-procuror adjunct în cadru Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, în prezent având calitatea de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

În aceeași cauză, Muntianu Marian, fratele lui Racoș Daniel Ionuț, pentru comiterea infracțiunii de proxenetism, primește o condamnare de 3 ani de închisoare. Este condamnat, totodată, la alți 3 ani de închisoare pentru comiterea infracțiunii de complicitate la comiterea infracțiunii de proxenetism. Prin contopirea pedepselor, acesta urmează să execute 4 ani de închisoare, în regim de detenție.

E de neînțeles cum, pentru fapte mult mai grave, care implică traficul de minori și exploatarea sexuală a acestora, instanțele sunt mult mai îngăduitoare, în vreme ce Racoș Daniel Ionuț și Muntianu Marian primesc pedepse de o duritate extremă.

Cei doi, Racoș Daniel Ionuț și Muntianu Marian, alături de Fronea Costin Laurențiu și Stoian Ionuț, figurează, pe rolul Tribunalului Călărași, ca instanță de fond, în dosarul 1327/116/2022, sub acuzația de tentativă la omor, cu Alexandru Constantin Valentin drept persoană vătămată.

În data de 9.09.2022, un scandal a degenerat pe raza municipiului Călărași, în zona complexului alimentar Agneza, situat pe bulevardul Republicii. Persoana vătămată, Alexandru Constantin Valentin, cunoscută în mediul public drept Balena, ar fi fost înjunghiată, în zona gâtului.

Dosarul 1327/116/2022, în care cei 4 atacatori, Racoș Daniel Ionuț, Muntianu Marian, Fronea Costin Laurențiu și Stoian Ionuț, a fost, însă, restituit la procuror, pentru refacerea actului de sesizare, considerat nelegal de judecătorul de cameră preliminară, câtă vreme unul dintre inculpați nu a beneficiat de apărător, ales sau din oficiu, în cursul urmăririi penale. Fapt absolut fără precedent.

Noul dosar, cu nr. 517/116/2023, a fost înaintat spre judecată, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, la data de 12.04.2023. Este deja la al 14 termen, în decurs de doar 9 luni.

Câteva aspecte sunt relevante într-o oarecare măsură:

  1. Alexandru Constantin Valentin a fost angajat al Consiliului Județean Călărași, în cadrul Direcției Județene de Administrare a Domeniului Public și Privat al județului Călărași, până în cursul anului trecut, când a fost arestat într-o cauză instrumentată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la producerea de produse accizabile care intră sub incidența regimului de antrepozitare, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă – în formă continuată.
  2. În cauză, drept martor figurează Mihai Gheorghe, fratele Danielei Mihai, director adjunct în cadrul Direcției de Dezvoltare Regională și Relații Externe. Mihai Gheorghe a fost condamnat, în trecut, la aproape 10 ani de închisoare, pentru înșelăciune, în vreme ce sora acestuia este propunerea Organizației Județene călărași a Partidului Social Democrat pentru un loc eligibil în Senatul României.
  3. În aceeași sferă a legăturilor situațiilor infracționale cu factorul politic local, se înscrie și dosar nr. 1192/116/2021, înregistrat pe rolul Tribunalului Călărași, ca instanță de fond, la data de 3.09.2021, unde un alt cunoscut personaj local, Boșnigeanu Vasile, este acuzat de infracțiuni de corupție, după ce, mult timp, a finanțat echipa de fotbal Dunărea Călărași, solicitând, în mod repetat, restituirea banilor.
  1. Factorul politic local interferează, în multe situații, cu așa-numita zonă gri a lumii interlope, fiind de notorietate petrecerile, adevărate orgii bahice, la care reprezentanții județului Călărași se dedau în astfel de medii, de cele mai multe ori din rațiuni electorale.
  2. Sunt tot de notorietate actele prin care factorii politici județeni angajează, în sistemul de stat, personaje provenite tot din aceeași zonă gri, unul dintre cazuri, aflat în atenția Direcției Naționale Anticorupție, fiind cel al numitei C.A.

Se explică, astfel, și faptul că Organizația județeană Călărași a Partidului Social Democrat a promovat, în cursul acestui an, ca reprezentant al Guvernului României, în funcția de subprefect, un personaj cu un comportament golănesc, Stan Ionuț Petru.

Este, în acest timp, angajat, drept consilier cultural, la cabinetul președintelui Consiliului Județean Călărași. Îndeplinește, totodată, și funcția de președinte al Organizației de Tineret a PSD Călărași.

Un astfel de individ a avut drept de vot pentru stabilirea listelor cu propunerile de candidați pentru Parlamentul României, din partea structurii călărășene a Partidului Social Democrat.

Ca o concluzie: e remarcabil faptul că, foarte rar, procurorii călărășeni identifică astfel de cazuri de comitere a infracțiunii de proxenetism. Însă, o astfel de activitate ilicită este una uzuală, nu numai la nivelul județului Călărași. Sumele obținute dintr-o astfel de practică infracțională sunt de ordinul milioanelor de euro, în unele cazuri.

Însă: o practică identică, dar la un nivel oarecum elevat, este întâlnită de cele mai multe ori la nivelul Partidului Social Democrat.

La Călărași, spre exemplu, fosta lideră a organizației de femei a fost îndepărtată din funcție pentru că nu a reușit să aducă, la o petrecere derulată pe raza orașului Fundulea, așa-numitele „majorete”.

Nu găsim nici o diferență între proxenetismul ca activitate curentă derulată de infractorii mărunți și proxenetismul de partid, instituționalizat, ca sistem de recompensare a potentaților zilei sau folosit drept răsplată pentru cei care administrează și împart fonduri provenite din bugetul național.

Arată mai mult

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker