Business

Independența: Modelul unei asociații de succes, plecând de la niște hârtii scrise pe capota Daciei

image_pdfimage_print

Înregistrată la data de 30.11.1992, în baza unui act constitutiv scris pe capota unei Dacii 1300, Societatea Agricolă Agrozootehnica Independența a devenit un model al unităților constituite pe baza Legii 36/1990 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, pentru această parte de Bărăgan. Pentru anul 2018, cu o medie de 44 de angajați, cifrele raportate dovedesc un standard de eficiență managerială extrem de performant, căpătat în primul rând pe baza unei experiențe îndelungate în domeniu, Constantin Anghel, președintele S.A. Agrozootehnica Independența, fiind recunoscut drept unul dintre cei care au reușit să înțeleagă că pământul poate fi mai mult decât o sursă de existență, dacă este exploatat cu inteligență.

Din dragoste pentru animale

Pentru anul 2018, SA Agrozootehnica a înregistrat o cifră de afaceri de 14.986.719 lei, cu un profit raportat de 2.706.504 lei. De la an la an, cifrele au fost numai pe un trend ascendent, cu o singură sincopă, cea din anul 2013, când seceta a făcut ravagii, printre culturi, exasperând fermierii din Bărăgan. Intenția inițială a fost aceea de a se constitui o asociație agricolă pentru a se putea susține sectorul zootehnic, din fosta Cooperativă Agricolă de Producție de pe raza satului Independența. În zonă, singura fermă zootehnică rămasă în picioare, după desființarea fostelor cooperative agricole de producție, a fost cea de la Independența, care număra aproximativ 300 de capete de taurine. “După apariția legii, ne-am zis să facem o asociație agricolă, de maxim 400 de hectare, care să susțină sectorul zootehnic. Am calculat și ne-am zis că 200 de hectare sunt suficiente pentru a asigura furajele necesare, iar celelalte 200 de hectare ne-am zis să le folosim pentru a face asolamentele respective”.

3 hectare pentru emblema agriculturii

Procedura de constituire a demarat în cursul lunii august 1992, iar vestea a ajuns repede la urechile oamenilor. La acel moment, de 5 ani, Constantin Anghel era și primarul comunei Independența. Recunoaște că nu s-a gândit nici o clipă că va reuși să salveze multe din bunurile fostei cooperative agricole de producție din sat când, în alte localități, oamenii și-au împărțit totul, până și cărămizile de la grajduri sau țiglele. Pe baza adeverințelor emise ca urmare a începerii aplicării Legii 18/1991 privind fondul funciar, până la depunerea actelor către instanțe, terenurile membrilor asociați însumau aproximativ 800 de hectare, fapt care i-a speriat teribil pe inițiatori. “Gândiți-vă că nu aveam nici măcar tractoare, iar un tractor U650, emblema agriculturii din acea perioadă, abia ara 3 hectare, la 24 de ore.” S-a plecat într-o manieră extrem de optimistă, statutul viitoarei asociații stipulând că 30 la sută din producția realizată va fi împărțită către membri. “În momentul în care am ajuns la notar, să depunem documentele, acela s-a speriat și ne-a spus că nici o altă asociația, care se constituise până la acel moment, nu avea o astfel de prevedere”.

Dezavantajele aderării la Uniunea Europeană

Sistemul acesta de distribuire a produselor agricole, indiferent de cultură, a funcționat până în 2006. “Era o nebunie, vă rog să vă gândiți că, atunci, cultivam 100 de hectare cu legume, ceapă, arpagic, ardei, roșii, cartofi. Și împărțeam și roșiile,și ardei, până s-a venit la forma asta de a se cuantifica produsele în bani. Dădeam inclusiv zahăr, căci cultivam, la vremea aceea, 100 de hectare cu sfeclă”. Asta tot pentru perioada în care fabrica de profil, de la Călărași, era funcțională, aceasta ajungând, acum, teren viran, scos la vânzare, de lichidator. Cultivatorii de sfeclă, din regiune, primeau, la schimb, nu numai zahăr, ci și melasă și tăiței, produse folosite pentru hrana animalelor din sectorul zootehnic. Sistemul acesta de barter funcționa și în ceea ce privește valorificarea producției de floarea-soarelui, achiziționată de fabrica de ulei, de la Slobozia. Sistemul a funcționat până la momentul la care România a aderat la Uniunea Europeană. În plus, s-a redus și cota de grâu, spre exemplu, distribuită direct membrilor asociați, aceștia preferând, la schimb, contravaloarea în bani. Drept efect, morile din zonă au dispărut, iar pâinea a devenit un aliment cumpărat de la magazin și nu unul produs de brutăria locală sau direct de către țăran, în gospodăria proprie.

Ce mai înseamnă gospodăria țărănească

Constantin Anghel trăiește, la intensitate maximă, schimbările dramatice din viața satului. Observă că, între timp, și suprafața cultivată cu porumb, an de an, s-a redus în mod sistematic. În anii trecuți, Societatea Agricolă Agrozootehnica Independența cultiva între 400 și 500 de hectare cu porumb, iar în această perioadă a ajuns să cultive maxim 150 de hectare. Explicația e și ea una perfect îndreptățită: din gospodăriile țărănești, numărul vacilor s-a diminuat profund, porcii nu mai sunt crescuți în sistem intensiv, ci doar pentru consum propriu, tot ca un efect al restricțiilor impuse la momentul la care România a aderat la Uniunea Europeană. S-au impus norma ca gospodăriile țărănești să poată crește animale într-un număr limitat și doar pentru consum propriu, în caz contrar exigențele de autorizare pentru valorificarea acestora fiind dure. Constantin Anghel, unul dintre cei mai respectați agricultori din Bărăgan, conștientizează și că forța de muncă, din mediul rural, e din ce în ce mai puțină, pe măsură ce satele se depopulează, fie prin migrare, fie prin îmbătrânirea populației. Gospodăria țărănească, la acest moment, înseamnă, doi purcei, rar câte o vacă și ceva păsări.

Fundulea 420 cules manual

S.A. Agrozootehnica a plecat efectiv la drum cu 1.700 de hectare, la primul ciclu agricol de primăvară, cu o dotare tehnică însemnând 3 tractoare U650, câtă vreme bătaia mare s-a dat pentru împărțirea celor peste 100 de căruțe ale fostei cooperative agricole de producție din Independența. “Știam că agricultura de viitor înseamnă, în primul rând, mecanizare și cu utilaje performante”. La suprafața agricolă exploatată la acel moment, S.A. Agrozootehnica Independența avea nevoie de 30 de tractoare U650. Iar 30 de tractoare reprezentau minim 30 de tractoriști, plus consumul aferent, în carburanți și piese de schimb, totul cu o eficiență minimă. De la recoltarea manuală a porumbului, cel mai cunoscut soi fiind Fundulea 420, strâns în grămezi, urcat în remorci, coborât din remorci, depănușat, depozitat și bătut sau până la recoltarea sfeclei de zahăr cu hârlețul, saltul tehnologic este unul uriaș, câtă vreme o combina Class Dominator poate recolta, în 24 de ore, produsele de pe minim 30 de hectare. “Evoluția este extraordinară, nu-ți vine a crede. Cei care nu au trecut prin asta, nu au de unde să știe câtă muncă însemna sectorul agricol. Ca să înțelegeți, în 1992, când aveam grădini de legume, lucram cu 400 de oameni.”

Elementele care definesc un bun gospodar

În agricultura din România, spune Constantin Anghel, care nu crede că titulatura de fermier mai este potrivită menținerea constantă a producției, scăderea costurilor cu producția și valorificarea acesteia prin firme de maximă seriozitate. Privind retroactiv, Societatea Agricolă Agrozootehnica Independența se confundă cu Constantin Anghel și cu munca acestuia, depusă vreme de aproape 30 de ani. “E ca un copil. Poate că a fost și o ambiție de ordin personal, câtă vreme, la început, lumea nu credea că pot dezvolta un asemenea sistem. Mi s-a reproșat lipsa de experiență în domeniu. Am ajuns la concluzia, după atâția ani, că exigența este un prim pas, dublat de o capacitate bună de organizare. În fond, elementele care definesc un bun gospodar.”

Arată mai mult

Lasă un răspuns

Back to top button
Close
Close
WhatsApp chat