„Floare de colț” se numește casa unde sunt găzduiți copiii aflați în plasament, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași, în satul Ulmu, județul Călărași. Sunt copii cu diferite forme de afecțiuni psihice. Predomină dezechilibrele emoționale, adică forme necomplexe ale depresiei. Copiii aflați în acest centru de plasament sunt de ambe sexe și au vârste cuprinse între 14 și 19 ani.
Abuzați sexual de supraveghetori
O angajată a acestui centru ne spune că „Floare de colț” este, de fapt, o casă a ororilor. Ani la rând, copiii au fost abuzați sexual chiar de cei care ar fi trebuit să-i supravegheze. Îl amintește, în acest context, pe educatorul Ion Bogățeanu. Nu poate veni cu probe concrete în acest sens, adică nu ne poate prezenta înregistrări video. „Eu veneam dimineața și-l găseam dezbrăcat”. Afirmă că, pe tura acestuia, pe timp de noapte, căsuța „Floare de colț” devenea un loc de pierzanie. Supraveghetorul consuma, cot la cot cu asistații, băuturi alcoolice. Țigările erau stinse în borcane umplute cu apă. După astfel de petreceri, educatorul întreținea raporturi sexuale cu cine se nimerea. La fel și un alt educator, Marian Milea. „Eu nu i-am prins făcând sex cu copiii, dar lucrurile astea se vorbeau între ei”. Afirmă că, uneori, se întâmpla ca, dimineața, pentru a le trece mahmureala, copiii erau obligați să bea apă cu sare. Unii dintre aceștia, ni se spune, au comportamente deviante. Provin din canalele bucureștene și sunt denumiți cârtițe. E cazul unei fete care a ajuns în centrul de plasament de pe raza satului Ulmu, la nici 14 ani, bolnavă de sifilis. E o practică frecventă, însă, ca fetele din acest centru de plasament să întrețină raporturi sexuale cu cei care le oferă diverse bunuri sau chiar bani. Ca metodă de coerciție, afirmă același interlocutor, se practică bătaia la sânge. În acest context este amintită chiar bucătăreasa din centru. Este vorba de Mariana Șeicaru. Aceasta, din prea mulți pumni aplicați copiilor, și-a rupt un deget, cu ceva timp în urmă.
Vis de copil aflat în plasament: în Italia, pe centură
La școala din Ulmu i-am găsit pe copiii aflați în plasament, prin DGASPC Călărași, la casa de tip familial denumită „Floare de colț”. Extrem de repede, ne-am împrietenit cu Georgiana. E brunetă și cu greu îți dai seama dacă este fată sau băiat. În schimb, noi voiam să ne întâlnim cu Mădălina. Are 16 ani și este abia clasa a IV-a. Înțelegem că visul ei e să ajungă în Italia, pe centură. Sunt și copii care-și permit să trimită astfel de mesaje către educatori: „Dc mă ameninti imi bg pla in mortii tai de ofilita te dezmembrez”. De regulă, înțelegem că fetele devin extrem de violente dacă nu sunt lăsate să se prostitueze. Nu avem noroc să vorbim cu Mădălina, e în clasă, în timpul unei testări. La casa de tip familial denumită „Floare de colț”, însă, chiar bucătăreasa ne pune în temă. Nu știe cu cine întrețin relații sexuale fetele internate aici: „Eu îmi văd de cratița mea, atât”. O altă supraveghetoare nu se miră când întrebăm dacă era o obișnuință ca educatorii, pe turele de noapte, să întrețină relații sexuale cu copii: „Eu chiar nu știu”. Despre Mădălina, educatoarea Nicoleta Nițu, de la școala din Ulmu, ne spune că anul ăsta, spre deosebire de anul trecut, e mai liniștită. „Are 15 ani, vă dați seama, ea are alte gânduri”. Reușim, în cele din urmă, să plecăm cu Georgiana, fata care arată precum un băiat. Estimăm că are în jur de 14 ani. Mergi cu mine să facem sex? Merge. Ni se alătură și un băiat, cam de aceeași vărstă, vrea să meargă și el să facem sex.
Reporter: – Mergi cu noi la oraș, să facem sex?
Georgiana: – Păi nu știu dacă mă lasă directorul.
Reporter: – Nu ai tu grijă, am vorbit eu cu el, i-am dat niște bani și a zis că e de acord.
Georgiana: – Păi hai să mergem.
Director de școală: cei de la centrul de plasament sunt iresponsabili
Din urmă ne ajunge directorul școlii, Ion Bratu. Îi explicăm că vrem să mergem cu fata respectivă la oraș, ca să întreținem cu ea relații sexuale. „Până nu vine directorul de la centru, nu aveți cum s-o luați”. Directorul se scuză că a fost la ore și că nu a băgat de seamă că urma să plecăm cu Georgiana. Afirmă că sunt cazuri în care copiii sunt molestați. Dar ne explică faptul că se bat între ei. Recunoaște că sunt și cazuri în care copiii pleacă pur și simplu. De față, Georgiana ne confirmă că-l știe pe educatorul Bogățeanu Ion, cel care abuza sexual copiii. „Da, așa e. Și bea mult”. De față cu directorul, aceasta se codește, nu mai vrea să meargă cu noi. „Nu îmi dă voie”. Îi explicăm că-i dăm și lui 10 lei și ne lasă. Consimte din nou. Ion Bratu intervine: „Ailaltă, Mădălina, numai așa face. Da, așa se întâmplă”. Acesta e convins că, dacă nu intervenea, puteam pleca oricând cu una din fetele aflate în plasament la căsuța de tip familial „Floare de colț”, pentru a întreține relații sexuale. „Da, așa e, aveți dreptate. Da, știu toate treburile”. Ne spune că am făcut lucrurile prea la vedere: „Puteați să aranjați cu ea, ea era la ore, cerea voie la toaletă și plecați cu ea și noi nu știam nimic”. Ion Bratu e de acord că fetele aflate în plasament și abia ajunse la adolescență se prostituează. E de acord și că reprezentanții centrului de plasament sunt absolut iresponsabili. Chiar și adjunctul șefului de post din sat, Alexandru Călușeru, ne confirmă aceste practici.
Cazul Melente și cazul Șerban care devine penibil
Bătaia aplicată copiilor din centrele de plasament e o practică obișnuită. Mihaela Melente reprezintă un astfel de caz. A fost angajata căsuței de tip familial „Lotus”, din satul Ciocănești, aflată în subordinea DGASPC Călărași. E vizibil faptul că este puternic marcată de experiența cu copiii. Ne spune că a lovit un băiat în legitimă apărare. Ea e cea care primește amenințări conform cărora ar urma să fie dezmembrată. A primit decizie de desfacere a contractului de muncă în urmă cu 3 săptămâni. Exact în aceeași perioadă, Robert Șerban, șef de serviciu în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași, a agresat fizic un copil de 8 ani, din centrul de plasament „Sera”. Acesta, aflat în afara orelor de program, a fost solictat să impună disciplina, cu pumnul, în centrul „Sera”, chiar de către femeia cu care are o relație, Gabriela Ichim, angajată aici. De la „Sera” ni se spune că aceștia alcătuiesc un cuplu. „Noi îi știm drept soț și soție”. Din datele noastre, Robert Șerban a avut o relație cu o altă angajată din cadrul DGASPC Călărași, Mihaela Sfârlea, cu care are un copil. Mihaela Sfârlea este șefa asistenților maternali. Aceasta, iată, la acest moment, este într-o relație tot cu un angajat al DGASPC Călărași, Lucian Ștefănescu. Nu știm ce resorturi îi mână pe cei din cadrul DGASPC Călărași să-și caute alinarea unii în brațele celorlalți. Robert Șerban, în schimb, nu a primit decizie de concediere, deși fapta acestuia este cu mult mai gravă decât cea comisă de Mihaela Melente. Din datele noastre, acestuia i s-a făcut plângere penală. Drept efect, Șerban ripostează printr-o postare penibilă, pe un site de socializare: „Aviz celor care îmi vor răul… Luați-l pe tot, nu mă supăr”. Uluitor este că tocmai agresorul de la „Sera”, Robert Șerban, a făcut parte din comisia care a decis ca Mihaelei Melinte să-i înceteze raporturile de muncă în cadrul DGASPC Călărași.
