ACTUALITATE

Dezastru în agricultura călărășeană

image_pdfimage_print

Cu numai o săptămână în urmă, Comisia Europeană din cadrul Uniunii Europene revizuia negativ estimările privind producțiile de grâu și orz, prognozând că România va avea a doua cea mai mare scădere, la producția de grâu , dintre statele UE, după Estonia.

  • La orz, se estima o scădere a producției cu 14 la sută
  • La grău, se estima o scădere a producției cu 14 la sută

Se preconiza o producție medie, de grâu, la hectar, de 3.930 kilograme, în vreme ce prețul pe bursă, a ajuns la 830 lei / to.

Și-n plenul Uniunii Europene, europarlamentarul Daniel Buda (PNL) a solicitat măsuri pentru ajutorarea fermierilor în condițiile unei secete pedologice extreme pe vaste întinderi din Moldova și Muntenia, pentru zona Bărăganului. Seceta din acest an a fost cea mai cruntă din ultimii 50-60 de ani.

“Au mai fost secete, în ultimii 30 de ani. Dar tot mai era grâu, tot mai erau spiculețe, dar nu se ardea cultura.” Exlicația acestui fenomen nemaiîntâlnit e dată de Constantin Anghel, unul dintre cei mai apreciați fermieri din Câmpia Română, președintele Asociației Agricole Agrozootehnica, din comuna Independența. “S-a întâmplat un fenomen ciudat: iarna a fost foarte blândă, uneori chiar cald pe alocuri, grâul a vegetat, a avut densitate bună, a înfrățit bine și când a ajuns în luna aprilie, după ce s-a înălțat, n-a mai avut apă. Seceta pedologică și seceta atmosferică au produs acest fenomen.”

Pentru fiecare hectar cu grâu sau orz, fermierii au investit circa 500 de euro. Unii dintre ei, optimiști, au întors culturile de păioase, mizând pe producții normale la porumb sau floarea-soarelui și că astfel își vor recupera din pierderi. Această operațiune a mai însemnat cheltuieli de încă 300 de euro. Acest fenomen s-a întâmplat în partea de est a județului, până dincolo de linia Sărulești – Dorobanțu.

Pe zona Jegălia – Unirea, situația este catastrofală. Anghel Olteanu, liderul unui grup agricol care exploatează în jur de 3.000 de hectare, se declară efectiv siderat de situație. “Grâul ăsta, atât cât e, îl luăm și gata”. Grupul Algap a semânat în jur de 1.300 de hectare cu grâu, iar producția medie este de până în 1.000 de kilograme. Pierderile sunt catastrofale. “E dezastru, e dezastru, altceva nu pot spune. E tragedie. Am făcut dosare de calamități, dar nu zice nimeni nimic. Era vorba ca măcar plata creditelor să ni le amâne. Să ne înțelegem: nu vrem să ni le plătească cineva. Vrem să avem cadru legal de amânare, pentru anul viitor. Plătim dobânzi, plătim tot ce trebuie. Dar nici măcar așa ceva nu se poate câtă vreme toate ordonanțele militare, emise pe timpul pandemiei, au fost declarate neconstituționale. Niște manevre de-ale lor!”

Un alt reprezentant, din calitate de asociat majoritar al unei firme cu profil agricol, ne spune că există o producție normală spre slabă, pe zona de baltă, din lunca Dunării. Prodcereal SRL, o altă firmă care exploatează peste 3.000 de hectare, în zona Dorobanțu – Ulmu, are producții, la orz, sub 6.000 de kilograme, la hectar. “Grâul a fost calamitat în proporție de 90 la sută. Avem producții sub 1.000 de kilograme, la hectar.” Vasile Stoica ne spune că există șanse să fie pierdută și producția de porumb, câtă vreme zona este cunoscută ca având precipitații neuniforme. “Așa se întâmplă în zona delimitată de localitățile Dorobanu – Ulmu – Vlad Țepeș.” Stoica spune că precipitațiile din ultimul timp, în zonă, au fost insuficiente, chiar dacă în restul țării, apele au făcut ravagii. “Porumbul e posibil să nu lege, dacă nu are apă în mod uniform. Se află în perioada de înflorit și dacă acum avem caniculă și umiditate în sol, nu mai leagă. Dar seceta asta are și o parte bună pentru că ne-a pus și pe noi la muncă, sub aspectul că am făcut eforturi să pornim stația de pompare de la Făurei, pentru asigurarea apei, la irigații.”

Constantin Anghel, președintele de la Societatea Agricolă Agrozootehnica, din Independența, spune că a intrat în loturi mai mult din curiozitate. “Am recoltat, acum, la orz. Dar e mai nimic, producția medie e undeva la 700-800 de kilograme. Adică undeva la 10 la sută din producția unui an agricol normal. Am zis să adunăm orzul cât să ne asigurăm pentru sămânță și să am pentru animale.” E cunoscut faptul că SA Agrozootehnica are unul dintre cele mai moderne sectoare zoothnice. “Am animalele, iar ele nu știu că a fost secetă pedologică dublată de seceta atmosferică. Ele vor, în rație, și orz, ca să poată produce lapte.”

714 hectare cu grâu și 180 de hectare cu orz au fost compromise, la SA Agrozootehnica Independența. “Cu producția de grău, nu acoperim necesarul nici măcar pentru arendă. Nouă ne trebuie 1800 de tone de grâu, pentru acoperirea arendei. Să vedem cum facem. De unde, de neunde, trebuie s-o acoperim. Dacă primim ceva din calamități, ce primim de pe subvenție, va trebui să le dăm oamenilor, pentru că așa a fost înțelegerea. Desigur, avem și varianta de a oferi porumb, la schimb.”

Arată mai mult

Articole similare

Lasă un răspuns

Back to top button
Close
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker
WhatsApp chat