Dionisie Tomescu, șeful Direcției Agricole călărășene, declară că, la acest moment, prețul pe kilogramul de grâu este de 0,7 lei. Kilogramul de rapiță, tot în viziunea acestuia, e de 1,6 lei, în vreme ce kilogramul de orz ajunge la 0,62 lei. În schimb, conform ultimelor date publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru grâul de panificație, la data de 8 iulie, erau comunicate următoarele prețuri: Banat – 0,698 lei/kilogram; Oltenia – 0,708 lei; Muntenia – 0,748 lei/kilogram. La orzul pentru furaj, pe aceleași regiuni istorice, se practică următoarele prețuri: Banat – 0,62 lei; Oltenia – 0,635 lei; Muntenia – 0,672 lei.
Producții nesperate
Pe zona Independența, Constantin Anghel, șeful uneia din cele mai mari asociații agricole din județ, spune că se profilează un an agricol cu producții nesperate. S-au înregistrat producții de 4.000 de kilograme/hectar la cultura de rapiță, 6.000 kilograme/hectar la orz și 7.000 kilograme/hectar la grâu. Culturile au beneficiat de ploi doar pe lunile ianuarie – februarie – martie, în vreme ce, în luna aprilie, ploile au înregistrat cantități de 18 litri pe metru pătrat, iar precipitațiile în luna mai au fost inexistente. Producțiile bune la culturile agricole se datorează, în opinia acestuia, și cantității de apă înmagazinată în sol, în lunile din toamna anului trecut. „Eu nu speram absolut deloc la o astfel de producție. Plantele aveau denistate, iar în acest stadiu au nevoie de foarte multă apă”. Anghel spune că grâul se prezintă în condiții excelente și că întrunește calitățile pentru a fi panificabil. Pentru zona de referință, Constantin Anghel afirmă că atuurile au fost constituite din faptul că imediat după semănare, la orz, rapiță și grâu, a existat umiditate, în vreme ce iarna a fost extrem de blândă. În plus, nu a fost o iarnă viscolită, ci au predominat ploile. Se așteaptă, însă, să existe surprize, însemnând producții diminuate, la culturile de floarea soarelui și porumb.
Preț crescut la rapiță
Pentru această zonă, producții înjumătățite, însemnând cantități de 3000 – 3.500 de kilograme de grâu la hectar, ar fi fost echivalent cu pierderi de 1.000 de lei, la tehnologia care se aplică la acest moment. În această pierdere, ar fi inclusă și subvenția dată de Uniunea Europeană. Pentru Bărăgan chiar ar fi fost un dezastru. Însă, la rapiță, la producții raportate de 4 tone la hectar, și prețul a fost unul extrem de bun. S-a ajuns la o medie de 1,7 lei/kilogram. Nu există o explicație pentru această creștere a prețului, spune Constantin Anghel, câtă vreme, timp de două luni, acesta a stagnat la 1,4 lei/kilogram. Astfel, s-au înregistrat venituri de 6.800 lei la hectarul de rapiță, fără subvenție, cu un cost estimat pentru întregul proces de cultură, de la pregătirea terenului și inclusiv până la recoltat, de 3.000 de lei. Însă se așteaptă ca producția de porumb să fie una diminuată, iar prețurile bune și producțiile nesperate înregistrate la orz, rapiță și grâu vor echilibra balanțele contabile ale agricultorilor. În fapt, e o regulă știută de toți ferimerii faptul că producții bune, pentru culturile însămânțate în toamnă, înseamnă rezultate agricole diminuate pentru cele care se recoltează în lunile de toamnă, adică la floarea soarelui și la porumb.
Au dispărut șoarecii
Pentru anul agricol 2013 – 2014, în câmpia călărășeană, s-au înregistrat producții diminuate la toate culturile ca urmare a invaziei de șoareci, aceasta fiind pusă, conform unor specialiști, pe seama aplicării tehnologiei no-till. În limbaj uzual, asta înseamnă că nu se mai execută arături, nu se mai întorc brazdele, fiind folosite doar scarificatoare. Impactul asupra solului este minim, reducându-se și pierderile de umiditate din sol, dar și consumul de carburanți. În 2014, județul Călărași s-a confruntat cu cea mai mare invazie de șoareci, fapt care a dus, în unele sole, la înjumătățirea producției. S-au raportat și cantități medii de 2.500 de kilograme de grâu la hectar. Pierderile medii au fost de 30 la sută din producția obținută în mod uzual, pe tehnologia clasică, care prevede executarea de arături. Constantin Anghel crede că dispariția șoarecilor este legată de aplicarea de tratamente cu raticide, cam pe toată zona afectată, însemnând terenurile din comunele Independența, Alexandru Odobescu, Vlad Țepeș. S-au înregistrat atacuri la cultura de rapiță, însă ele au încetat odată cu venirea primăverii, iar explicația e dată că tratamentele au avut efect. Se opinează și că există o migrare a acestor dăunători câtă vreme, anul trecut, șoarecii au năvălit în câmpia călărășeană de pe câmpurile din Dobrogea. Există și explicația că arderea miriștilor a contribuit, totodată, la diminuarea efectelor dăunătorilor.
Preț de 0,8 lei, la grâu
S-au contractat producții de grâu la un preț de 0,72 lei, asta încă din cursul lunii februarie, la acest moment așteptându-se oferte și de 0,8 lei pe kilogram. În decurs de 3 luni, aprilie-mai-iunie, prețul acestuia a stagnat la 0,67 lei pe kilogram. Constantin Anghel spune că prețul grâului de panificație a urcat, la acest moment, la 0,75 lei pe kilogram, considerându-l satisfăcător, însemnând venituri de 4.500 lei pe hectar, fără subvenție. Atfel de venituri sunt considerate satisfăcătoare pentru asociațiile agricole care nu au un grad mare de îndatorare. În schimb, pe Valea Mostiștei, un alt agricultor recunoscut pentru experiența acumulată, Vasile Stoica, acesta conducând o fermă cu peste 3.000 de hectare, afirmă că producțiile pentru culturile ajunse în faza de recoltare sunt mulțumitoare. Pe această zonă, s-au obținut producții de 6.000 de kilograme/ha, la orz, la fel s-a întamplat și la grâu, pentru rapiță înregistrându-se o medie de peste 3 tone la hectar. Se așteaptă, de asemenea, producții diminuate la porumb și floarea soarelui, ca efect al lipsei precipitațiilor din această perioadă. Și Vasile Stoica afirmă același lucru: nu există producții mulțumitoare la absolut toate culturile agricole, plusul de producție de la o cultură acoperind minusurile de la cealaltă. Vasile Stoica spune că este un agricol bun, însă așteaptă, la acest moment, oferte pentru grâu. Și din informațiile acestuia, prețul pe kilogramul de grâu panificabil va crește în perioada următoare, câtă vreme sunt zone calamitate, fapt care va avea o influență directă în preț.
Producții de 8.400, la grâu
Stoica spune că randamente bune, pe soiurile de grâu, au fost date de semințele folosite de la KWS, Exotic și Solehio. Au fost sole unde a înregistrat producții și de 8.250 de kilograme/hectar, pe soiul Solehio, în vreme ce, pe Exotic, a înregistrat producții și de 8.400 de kilograme, la hectar. La soiurile Premium, prin care se urmărește calitatea grâului, producția a fost între 5.000 și 6.000 de kilograme, la hectar. La acestea, însă, greutatea este de 84-85. Vasile Stoica îl caracterizează drept grâu pentru cozonac. Și pe această zonă, ne spune interlocutorul, soarecii au dispărut, iar fenomenul e explicat prin faptul că acolo unde există suprapopulație și unde există și mortalitate, aceștia își mută arealul. Există teoria conform căreia acolo unde există mortalități la indivizi, ei își mută arealul instincitv, pentru a fugi de boală. O altă teorie spune că șoriocioaica, deși fată în fiecare lună, când populația e prea mare, aceasta secretă o substanță prin piele, care inhibă procesele de înmulțire. O influență benefică pentru stârpirea șoarecilor au avut-o berzele. „Nu am mai văzut berze pe baltă, în schimb, au fost văzute pe câmp. Toate berzele au fost văzute pe câmp, vânând șoareci”. La fel se întâmplă și cu vulpile, acestea atacând coloniile.
Maxim de producție
Există și pe această zonă un deficit de apă în sol, însă Vasile Stoica deține sole pe care le irigă. În plus, după cultura de orz, a pus o a doua cultură, de floarea soarelui, încercând astfel să obțină maximum de producție și de venituri de pe terenurile pe care le administrează. S-au plantat hibrizi timpurii, însă Stoica spune că e un risc pe care și-l asumă, câtă vreme aceștia au răsărit, dar nu știe care va fi evoluția culturii. Sunt 160 de hectare semănate cu a doua cultură. Anul trecut, a procedat în același mod, plantând floarea soarelui pe culturile de orz și de grâu recoltate, iar producția a fost de 1.500 de kilograme la hectar. „Eu zic că am ieșit bine. Am ajuns la concluzia că cea mai bună plantă pentru a doua cultură este floarea soarelui, aceasta având o rezistență mare la secetă și o perioadă scurtă de vegetație”. Tehnologia no-till se aplică, spune Vasile Stoica, în primăvară, când cei care execută arături și aplică și discuirea, pierd apa din sol și au o răsărire neuniformă, plantele având astfel de suferit, în vreme ce rezultatele pentru tehnologia de semănare directă, după scarificare, sunt mult mai bune. „Ideea mea e să discuiești solul după ce-l ari în toamnă, iar primăvara să vii și să semeni direct, eventual să aplici erbicid, de regulă glifosat, în cazul în care apar buruieni”. Pentru cultura a doua, se întâmplă același fenomen: prin întoarcerea solului, în condiții de secetă, prin vânturare, solul devine mai rar, fapt care duce la pierderi de apă, indicat fiind executarea de treceri cu scarificatorul sau de grapă cu disc.
În pas cu evolu’ia tehnologică
Pe Valea Mostiștei, tehnologia no-till e folosită de multă vreme, mai ales la cultura de porumb, când prin acest procedeu se creează așa-numitele găuri de fitil, rădăcina plantei ducându-se spre pânza freatică, fără să mai întâlnească peretele de brazdă. Pe culturi, însă, la grâu, solul se lucrează pe adâncimi de 10-15 centimetri, iar arătura pentru o astfel de cultură, în condiții de toamnă cu secetă, înseamnă riscul ca planta nici măcar să nu mai răsară, ducând la pierderi de producție și la pierderi de energie. La acest moment, pe Valea Mostiștei și în bazinul Dunării, Vasile Stoica a ajuns la performanța să folosească 17 litri de combustibil la hectar, însemnând de la semănat până la recoltă. Acesta crede că, la acest moment, școlile agricole nu țin cont de evoluția tehnologică și că știe specialiști agricoli, abia ieșiți de pe porțile școlilor, care aplică tehnologia anilor 60, dar asta doar pentru că așa au fost învățați. Succesul în agricultură înseamnă tehnologii noi și utilaje perfomante.
