Acasă | LINIA FIERBINTE | Linia fierbinte – nr. 333

Linia fierbinte – nr. 333

image_pdfimage_print

** Trebuie să lămurim câteva aspecte pe marginea unor evenimente recente.
1. În 23 iunie 2015, peste 600 de polițiști au fost angrenați într-o acțiune privind destructurarea unei grupări infracționale. S-au făcut 161 de percheziții, 116 persoane au fost aduse la audieri, fiind suspectate de evaziune şi spălare de bani, după ce au fost înregistrate achiziţii fictive de fier vechi de la 47 de firme “fantomă”, prejudiciul produs fiind de 10 milioane de euro. Aceasta este varianta oficială. Acțiunea a fost întreprinsă de IGPR, iar vizat a fost Tawil Abass, cetățean român, de origine libaneză, patronul firmei Tawil TG. Și firma Remat SA Călărași face parte din acest trust. La Călărași, polițiștii au percheziționat unul din domiciliile lui Tawil Abass. Am solicitat reprezentanților IGPR să ne precizeze numărul persoanelor reținute în urma acestei acțiuni, dar și numărul celor care urmau să fie prezentați, în fața magistraților, cu propunere de arestare preventivă. E de presupus că, în momentul în care angrenezi peste 600 de polițiști, cand faci mai bine de 150 de percheziții și când estimezi un prejudiciu de 10 milioane de euro, să se întâmple ceva, să existe reacții de ordin juridic. În sensul că persoanele supsectate de spălare de bani și de evaziune fiscală, pățesc ceva. Sunt duși la beci. Din cele 116 persoane care au fost duse la audieri, doar câteva au fost puse sub control judiciar. Tawil Abass, cel care era considerat de cei din cadrul IGPR drept capul rețelei, se află în libertate și-și vede, în continuare, de afaceri. În fond, numai niște tâmpiți puteau presupune că Tawil Abass ar avea drept preocupări uzuale înființarea de firme fantomă și de spălarea banilor prin intermediul acestora. Firmele de achiziție de materiale feroase și neferoase lucrează cu oameni nu întotdeauna onești. Astfel de îndeltniciri au, de regulă, persoanele dintr-o anumită etnie. Acestea înființează firme, doar suntem într-o țară liberă, derulând astfel operațiuni comerciale presupus legale. Iar circuitul documentelor în cadrul firmelor din Tawil TG este extrem de precis, de corect. Se fac contracte de achiziție, se prezintă copii de pe certificatele de înregistrare fiscală etc., iar banii se transmit prin virament bancar. Câtă vreme aceste operațiuni sunt înregistrate în documentele contabile ale firmelor din cadrul grupului Tawil TG, nu e treaba șefului de aici să cerceteze dacă cel care a adus spre vânzare materiale feroase și neferoase își înregistrează în actele contabile facturile fiscale. Nu e treaba patronului de la Remat SA Călărași să cerceteze dacă vreun bulibașă, după ce a oferit documentele firmei și după ce, prin intermediul acesteia, individul și-a primit banii în contul deschis la bancă, acesta nu-l devalizează și uită să înregistreze documentele fiscale. Și să si plătească dările către stat. Dar a presupune că Tawil Abass ar avea astfel de preocupări, în sensul că ar înființa firme de tip fantomă, pentru a spăla bani, e o imensă prostie emisă de cei din cadrul IGPR. Cine dintre călărășeni crede că un om de tipul lui Ion Găbreanu ar avea astfel de activități? Sau un om de tipul lui Nelu Farin. De fapt, la Călărași, la Remat SA, din cei peste 600 de polițiști angrenați în acțiune, nu a bătut măcar unul la poarta acestei firme. Repetăm: la un prejudiciu estimat la 10 milioane de euro, provenit din evaziune fiscală și spălare de bani, după mintea polițiștilor din IGPR, doar câteva persoane au fost puse sub control judiciar. În fapt, niște balaoacheși care au firme de colecare de fier, vând un astfel de produs celor din grupul Tawil TG, dar uită să depună declarațiile lunare la Fisc, își însușesc banii din conturi și-și fac case cu turnulețe. Dar sunt liberi. La fel e și cel pe care IGPR l-a considerat capul rețelei. Niște papagali! Să nu uităm: în România, Tawil Abass derulează afaceri de achiziție de materiale refolosibile din 1999.
** În acest context, iată, un profesor, care lucrează și în presă, vine și face afirmații de un ridicol ucigător. Se întâmplă un alt fenomen, tot pe raza județului Călărași, când IPJ emite un comunicat, în data de 1 iulie, în care se precizează că a fost probată activitatea infracțională a 5 persoane, bănuite că ar fi cauzat un prejudiciu de peste 545.000 lei, prin abuz în serviciu și infracțiuni economice. Se precizează, în documentul emis de IPJ, prin Biroul de presă, că este vorba de persoane de pe raza comunei Sărulești. Evident, nu se precizează și numele acestora, dar faptul acesta e mai puțin relevant pentru un lucrător în presă și care are tupeul să se pretindă informat. Din această cauză, ziaristul în cauză lansează acuze penibile la adresa polițiștilor călărășeni. În viziunea acestuia, comunicatul nu a cuprins alte elemente de identificare a persoanelor suspectate de săvârșirea unor astfel de activități ilicite pentru că ar fi fost vorba și de fostul primar al comunei Sărulești, Nicolae Ghedzira. Și că șeful IPJ, Marian Iorga, ar fi avut nu știm ce interes abscons să ascundă lucrul acesta. Profesorul călărășean care lucrează și în presă face, totodată, și o constatare care i se pare uluitoare: “…au existat instituţii de presă care AU PRIMIT INFORMAŢII COMPLETE despre acest caz!” Dar știți de ce instituțiile de presă în cauză au primit informații complete? Uitați mostră de jurnalism: “…este evident că ele colaborează cu serviciile, de multă vreme!” E pentru prima și ultima oară când facem precizări despre cum ajung… unele instituții de presă la astfel de informații. 1. Am știut că este vorba și de Nicolae Ghedzira nu pentru că avem colaborări cu serviciile secrete (noi avem o aversiune față de acestea, câtă vreme nu putem trece atât de ușor peste ceea ce s-a derulat, în cursul anului 2007, la Călărași, operațiune denumită Summitnato), ci pentru că redacția noastră a sesizat, în cursul anului trecut, faptele imputabile și fostului primar PC de la Sărulești. Despre devalizarea bugetului local din această comună, pe mandatul lui Nicolae Ghedzira, dar nu cu suma de 545.000 lei, ci cu mai bine de 1.000.000, prima dată a emis un raport Camera de Conturi a județului Călărași. Raportul respectiv este public. De fapt, toate rapoartele Camerei de Conturi sunt publice. În fapt, aceeași modalitate de devalizare a bugetului local s-a petrecut și în alte primării: la Budești, Belciugatele, Tămădău, când casierii nu declarau sumele colectate de la populație. La Lehliu-Sat etc. La Lupșanu s-a folosit aceeași metodă de devalizare aplicată și la Sărulești.  Cei de la IPJ Călărași, însă, în astfel de cazuri nu lucrează și nu aplică legea decât dacă sunt trași de mânecă, iar acest aspect constituie un reproș absolut justificat pentru actualul șef Marian Iorga. Ce interes are să probeze activitatea infracțională de la Sărulești, la cererea expresă a publicației noastre, și ce interes are să nu facă același lucru și în cazul de la Lupșanu, unde faptele sunt aceleași, dar la o scară ceva mai mică? Ca să încheiem și să-l lămurim pe profesorul de jurnalism care are impresia că face presă, la Călărași: accesul la informație nu este pentru puturoși și pentru urechiști.
** De fapt, sunt și momente în care, din cauza vitezei, dăm și chix, pentru moment. S-au anunțat, pe surse, descinderi pe raza satelor Floroaica și Vâlcelele, într-un caz complex, cu un prejudiciu estimat la suma de 24 de milioane de euro. Întrebarea redacțiilor televiziunilor centrale (Realitatea Tv, România Tv etc) adresată nouă a fost următoarea: Ce parlamentar călărășean are afaceri pe raza acestor două localități? De aici, presupunerea că descinderile au fost făcute de Departamentul Național Anticorupție, vizat fiind parlamentarul călărășean Vasile Iliuță. Acesta a fost momentul 0 al informației, ajunsă și în posesia noastră, dar neconfirmată de nici o instituție. Abia la 10 minute după acest moment, în drum spre zona în cauză, s-a lămurit aspectul că nu Vasile Iliuță era cel vizat, ci fostul lui cumnat și asociat, Marian Moise. Era cunoscut faptul că acesta derula activități ilicite. S-a constatat, ulterior, că acțiunea a fost întreprinsă de DIICOT – Biroul Teritorial Călărași. Să lămurim și câteva aspecte din comunicatul remis de această instuituție. În primul rând, se vorbește de un prejudiciu de 24 de milioane de euro, pentru o perioadă de 9 ani. Făcând o medie, vedem că este vorba de 2,66 milioane de euro, anual. Ca să aveți o imagine completă a estimării absolut exagerate a prejudiciului, vă spunem că averea defunctului George Naghi a fost aproximată la 28 de milioane de euro. În suma asta erau incluse rețele de magazine deschise în toată țara, rețele de transport, ferme, case, bunuri mobile și imobile ale firmei Aldis, terenuri cumulate de aproape 1.000 de hectare, utilaje de producție, sumele din conturi, materii prime și materiale. Din acest unghi, e greu de crezut că Marian Moise, cu două combine luate din fonduri UE și vândute pe sub mână, două tractoare incendiate, terenuri proprietate de maxim 500 de hectare, cu sediu pe raza municipiului Călărași, la care plătea chirie, cu o fermă de 200 de vaci, ar fi putut prejudicia bugetul de stat cu o astfel de sumă. Un prejudiciu de 24 de milioane de euro înseamnă așa: 1.200 de apartamente în Călărași; 4.800 de hectare de teren agricol; 3.692 de autoturisme Logan; 685 de tractoare Class etc. Cum ar veni, estimarea procurorilor DIICOT – Biroul Teritorial Călărași este o mare gogoriță. Prin comparație, la descinderi făcute de peste 600 de polițiști, în 151 de locații, în cazul grupului de firme Tawil TG, prin 47 de firme de tip fantomă, s-a estimat un prejudiciu de 10 milioane de euro, iar necăjitul ăsta cu ferma lui de vaci, de la Floroaica, a dat o gaură de 24 de milioane de euro. Dacă Marian Moise avea banii ăștia nu mai aștepta ca deștepții de la BCCO și DIICOT să-i pună telefoanele sub ascultare și să remită rapoarte către dușmanul lui declarat, ci pleca prin Argentina, își făcea acolo fermă de vaci și vindea numai mușchi, la 40 de euro pe kilogram. Dacă se evapora în Japonia, creștea vite de Kobe și vindea kilul de carne cu 200 de euro. Pam-pam!
** Dar uitați ce zice comunicatul DIICOT: “Anterior declarării stării de insolvență sau înstrăinării lor, toate bunurile mobile și imobile ale societăților comerciale erau “vândute” către alte societăți comerciale deținute de către grup, lipsind creditorii societății de posibilitatea de a-şi recupera paguba creată”. E uluitor ceea ce afirmă reprezentanții DIICOT Călărași. Iată cum acționează ei discreționar și, foarte probabil, la comandă sau contra cost. Așa ceva e o practică frecventă printre oamenii de afaceri călărășeni. Așa ceva a făcut Virgil Diaconu, la Prodindpest, deși trasă la răspundere e o oarecare Daniela Crețu. Așa ceva s-a întâmplat în cazul Eliza Comimpex SRL, dusă să falimenteze în județul Ialomița, cu bunuri preluate de Alex Conf Desing. Cazul Digital Trust e emblematic: figura cu Dobre Aurel, Dobre Liliana şi Constantin Florian în structurta acționariatului. Până la declanşarea procedurii de insolvenţă, Dobre Liliana şi Constantin Florian s-au retras din firmă, Dobre Aurel rămânând cu calitatea de asociat-unic. Mijloacele fixe ale firmei „Digital Trust” au fost direcționate către firma Reton SRL Călăraşi, cu sediul social în strada IL Caragiale, nr. 89, la care calitatea de asociat unic este deţinută exact de către fostul său asociat, în speţă Constantin Florian. Emblematic este și cazul Columna NG SA – Columna SRL. Iar acestea sunt cazuri facute publice. Se precizează, totodată, că gruparea condusă de Marian Moise ar fi obținut credite “de la mai multe bănci în numele mai multor societăţi comerciale, iar sumele de bani astfel obținute au fost folosite în alte scopuri decât cele declarate și aprobate de către bănci”. În fapt, așa ceva s-a petrecut și la BCR Călărași. Într-un comunicat remis către mass-media, în urmă cu mai bine de 2 ani, se arată că BCR, prin divizia antifraudă, a constatat existența unor falsuri în dosarele de credit a patru firme din Călărași, Oltenița și București. “Cei câțiva salariați ai băncii implicați în aceste cazuri au fost concediați”. Un astfel de angajat este Daniela Mihai, la acel moment șefă a BCR Călărași, în prezent angajată la una din firmele deputatului Vasile Iliuță. Ați înțeles?

Ultimă oră:

Consiliul Superior al Magistraturii: Procuror călărășean dat afară din magistratură

Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori în materie disciplinară, a decis, în ședința din …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Linia fierbinte – nr. 333

de Marin BADEA