Acasă | LOCALITĂȚILE CĂLĂRĂȘENE, REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE | Raid: Spanțov, Gălbinași, Fundeni, Belciugatele, Fundulea, Borcea
Aldis

Raid: Spanțov, Gălbinași, Fundeni, Belciugatele, Fundulea, Borcea

image_pdfimage_print

Spanțov: Apa potabilă, principala prioritate

Pentru anul trecut, 2015, primarul Niki Gheorghescu afirmă că, în comună, nu au fost executate lucrări decât pe fonduri care urmează să fie alocate. Au fost executate trotuare și se încearcă definitivarea reabilitării căminului cultural din satul Stancea. Lungimea trotuarelor amenajate este de 1,4 kilometri, pentru care s-a plătit suma de 70.000 lei. Au fost executate din beton. Nu au fost sufieciente fonduri încât trotuarele să fie executate prin învelirea lor cu un strat de bitum sau să fie placate cu un strat de pavele. Lungimea de 1,4 kilometri acoperă satele Clinciu și Stancea, iar lucrearea de amenajare a trotuarelor era o necesitate câtă vreme acestea fac legătura cu școla primară din Clinciu și cu școala gimnazială din Stancea, de-a lungul drumului național. Era absolut necesar ca deplasarea elevilor la școală și dinspre școală să nu devină un motiv de expunere la accidente. La Spanțov, însă, adevărata provocarte pentru primarul Niki Gheorghescu o reprezintă stația de apă, câtă vreme lucrările avansează într-un rutm extrem de lent, atâta timp cât nu există bani, iar de la nivel central primește doar promisiuni. S-au săpat 4 puțuri de mare adâncime, s-a achiziționat bazinul pentru stocarea apei potabile, însă mai sunt necesare lucrări pentru introducerea conductei principale pe o lungime de 4 kilometri, la care se adaugă și materialele și costurile pentru efectuarea branșamentelor.

Soluție eficientă pentru o comunitate săracă

Vechiul bazin colector însuma 330 de metri cubi de apă și era metalic, în vreme ce bazinul nou pentru colectarea aopei potabile are o capacitate mărită, de 400 de metri cubi, dar nici nu este confecționat din materiale care ar putea afecta sănătatea localnicilor, pe termen lung. În plus, străzile din comună au fost amenajate prin acoperirea lor cu un strat de zgură, o soluție extrem de eficientă pentru o comunitate fără posibilități materiale, fapt care a dus la scoaterea din noroaie a drumurilor sătești pe o lungime de 16 kilometri. Problema cea mai mare, însă, în această localitate o reprezintă rezolvarea problemelor de ordin social, câtă vreme 1.700 de persoane, de etnie țigănească, se zbat la limita subzistenței. Primarul Niki Gheorghescu a căutat soluții dintre cele mai diverse. În comună, activează o fundație care asigură, pentru 50 de persoane, o masă caldă. S-au construit și case pentru cei care nu aveau unde să locuiască. Mulți dintre ei, analfabeți, duc un trai în condiții aproape inumane. Primarul a găsit înțelegere la firma Rosal SA București, care a asigurat 80 de locuri de muncă pentru cei din această comună, la o secție de sortare a resturilor menajere. Se asigură salariu fix, pe contracte de muncă, dar și transport între locul de muncă și domiciliu. În această problemă, un sprijin important este asigurat și de cultele religioase.

Gălbinași: Investiții masive în infrastructură

Sume fabuloase primește comuna Gălbinași, datorită insistențelor primarului Paul Radu, unul dintre cei mai inimoși edili din județ. Comuna a primit fonduri consistente pentru asfaltarea de drumuri, dar și pentru extinderea rețelei de apă potabilă. Numai la sfârșitul anului trecut, către această localitate a fost direcționată suma de 15.404.304 lei, în condițiile în care bugetul local e compus din sume insignifiante, locuitorii plâtind taxe și impozite de nici 200.000 lei anual. Pentru cele două mari proiecte derulate la nivelul comunei Gălbinași, finanțările sunt asigurate prin Ministerul Dezvoltării Regionale. Se asigură asfaltarea a 7 kilometri de străzi interioare, pentru care s-a alocat suma de 9,9 milioane lei, aproximativ 2,4 milioane euro, în echivalent. Pentru extinderea rețelei cu apă potabilă, însă, problema o constituie calitatea apei. Aceasta este folosită în lucrările menajere. La Gălbinași, nu există stație de tratare a apei, aceasta fiind o necesitate absolută pentru localnici. Apa este sulfuroasă pe toată suprafața comunei. Cele două puțuri forate care asigură alimentarea rețelei, conțin apă sulfuroasă, la fel ca toate fântânile din sat. Puțurile au fost săpate pe un amplasament greșit, foarte aproape de râul Dâmbovița, cel care colectează apa menajeră din București, în condițiile în care stația de epurare de la Glina abia a fost dată în exploatare.

6 milioane de euro pentru comună

Se elaborează un proiect pentru săparea de noi puțuri și construirea unei stații de tratare a apei, dar acesta este abia la început. Paul Radu ne spune că acest sistem de captare a apei care să nu fie improprie consumului uman înseamnă o investiție de 1,25 de milioane de euro, în condițiile în care acesta va cuprinde și un bazin de stocare, cu o capacitate de 400 de metri cubi. Primarul afirmă că încearcă să facă lucrurile pe rând, în condițiile în care a reușit să atragă funduri externe pentru asfaltarea a 90 la sută din străzi. Aflat la primul madat de primar, Paul Radu a reușit să atragă fonduri pentru dezvoltarea localității în sumă de aproape 6 milioane de euro, bani care s-au dus în infrastructura rutieră, în principal. În plus, s-a asigurat un luminat stradal imepcabil prin montarea de lămpi cu consum redus de energie pe toate străzile localității. Sunt 370 de lămpi cu led în comună. Edilul comunei Gălbinaşi afirmă că oamenii din sat au început să aprecieze efortul depus de echipa administrativă şi că, atunci când vine vorba de realizarea unor investiţii pentru dezvoltarea localităţii, se depun toate eforturile în această privinţă. „Aici nu a fost vorba de politică. Noi suntem în slujba cetățenilor. În mandatul meu am făcut peste ce am promis. În primul rând școlile, asta este o mare realizare pentru noi. La Gălbinași nu mai avem abandon școlar și asta este un lucru exenţia pentru susţinerea învăţământului local. Încercăm să-i ajutăm pe cei care au probleme, copii care provin din familii defavorizate”, susţine primarul Paul Radu.

Fundeni: Faptele bune nu înseamnă numai laude

Gheorghiță Cărtușanu, primarul din comuna Fundeni, spune că este un om dintr-o bucată. A derulat, recent, un proiect pentru reabilitarea unei școli din localitate, mai precis la Școala nr. 3, ceea ce a însemnat inclusiv amenajarea de grupuri sanitare în interior, iar acest fapt a atras aprecierea tuturor părinților care au copii care învață aici. Nu același lucru s-a întâmplat cu profesorii, deși școala a fost dotată inclusiv cu centrală termică. Centrala este alimentată cu lemne, nu există, la ora actuală, posibilitatea pentru a se folosi ca agent termic gazul metan. Cărtușanu spune că nu reușește încă să înțeleagă cum faptele bune, administrarea corectă a banilor publici, implicarea factorilor administrativi nu înseamnă, de fiecare dată, numai laude. Moderinzarea acestei școli a însemnat și reproșuri, aduse, de fiecare dată, de niște persoane caracterizate de edil drept o clică de vagabonzi, care nu știu cum să-și ocupe timpul decât scriind reclamații, de fiecare dată mincinoase. Unele reclamații au fost depuse inclusiv la finanțator, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, câtă vreme reproșul a fost că de ce nu s-a început prima dată cu amenajarea cancelariei profesorilor. „Asta a fost nedumerirea lor: de ce nu le-am făcut cancelarie?” Primarul e uluit că se întâmplă astfel de lucruri câtă vreme reabilitarea școlii a însemnat refacerea acesteia, de la cărămidă. S-a pus inclusiv parchet antiderapant.

Asigurarea de condiții optime pentru elevi

Cărtușanu ne explică faptul că urmează să se amenajeze și un spațiu destinat profesorilor, cu destinația de cancelarie. Ne spune că a avut în vedere, prima dată, asigurarea de condiții optime pentru elevi. În plus, a trebuit să se respecte detaliile tehnice ale proiectului, câtă vreme finanțarea acestei lucrări nu a fost făcută din fonduri ale comunității, ci din bani accesați în baza unui proiect depus la ADR Sud Muntenia. Sumele nu puteau lua o altă destinație decât cea prevăzută în proiect. La Școala nr. 3 Fundeni, învață 80 de elevi. Iar criteriul principal a constat în asigurarea de condiții decente pentru elevi. Tot pentru amenajarea de condiții optime în derularea procesului educațional pe plan local, s-a mai accesat un proiect, pentru Școala nr. 2, prin Compania Națională de Investiții. Primarul are punctul lui de vedere: „Dacă eu semnez pentru milioane de lei noi, nu pot să fac ce vor unii și alții, ci așa cum spune la lege”. La nivel local, Gheorghiță Cărtușanu a avut multe explicații de dat, din aceste motive. Au fost numeroase plângeri depuse împotriva lui, toate rezolvate în sensul că nu s-a constatat că acesta ar fi încălcat legea. Nu au fost derapaje de la aplicarea legii. A interveni pe lângă un operator de transport pentru suplimentarea curselor nu înseamnă trafic de influență. A primi și a-i asculta, permanent, cetățeni, fără să ai o zi stabilită pentru audiență, tot așa, nu înseamnă încălcarea legii.

Demersuri pentru suplimentarea curselor de transport

Au existat solicitări din partea cetățenilor pentru suplimentarea curselor de transport între Fundeni și București, câtă vreme, zilnic, se derulau 7 curse pentru transportul public de persoane. Au fost suplimentate cu încă 5, iar primarul Cărtușanu nu vede unde este abuzul câtă vreme asta înseamnă asigurarea facilă a deplasării de la locul de domiciliu spre locul de muncă și invers, de la domiciliu spre unitățile de învățământ și invers, câtă vreme comuna are un număr de peste 2.500 de navetiști. Mai mulți cetățeni, în frunte cu primarul, au făcut demersuri pentru suplimentarea curselor de transport public de persoane. „Consider că am sprijinit demersurile cetățenilor, mulți locuitori din Fundeni făcând naveta la București, unde au locuri de muncă”. Pe Gheorghiță Cărtușanu nu-l interesează ce operator efectuează astfel de curse, interesul acestuia e ca transportul să fie asigurat în funcție de cerințele localnicilor. Din punctul de vedere al primarului, s-ar duce oriunde și ar face același lucru, adică ar face orice ca în comună să ajungă investitori puternici și care să ofere locuri de muncă stabile și bine plătite. Ăsta e visul oricărui edil de comună.

Belciugatele: 640.000 de euro pentru școală

Primarul Mihai Gurlui, din comuna Belciugatele, este dispus să-și continue activitatea din această postură și după jumătatea anului 2016, când vor avea loc alegeri locale. Spune că-l recomandă activitatea lui de până acum și, în plus, ceea ce urmează să facă pentru binele comunității. Se mândrește cu finalizarea a patru proiecte majore derulate în comuna Belciugatele, din care trei cu fonduri provenite de la Uniunea Europeană, încheiate deja. Ne enumeră: reabilitare și modernizare școală gimnazială în satul Belciugatele. Valoarea investiției finale a fost de 640.000 de euro. A fost reabilitat un singur corp al școlii, sătenii știu că este vorba de Școala Nouă și Școala Veche. A fost reabilitat corpul vechi, acesta fiind o construcție ridicată în anul 1894. Are patru săli de clasă și o sală de sport. „Tocmai asta ne-a interesat în primul rând, să reabilităm sala de sport, să existe un spațiu special destinat activităților de educație fizică”. Mihai Gurlui ne amintește de un alt proiect, inițiat prin Grupul de Acțiune Locală Călărași Vest, o investiție derulată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, fiind vorba de modernizarea infrastructurii rutiere în comuna Belciugatele.

Drum între DJ402 și satul Mataraua

S-a asfaltat 1 kilometru de drum comunal, acesta făcând legăctura între DJ 402 și satul Mataraua. Este vorba de un proiect finanțat cu suma de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, diferența fiind suportată prin contribuție proprie, prin bugetul local. Diferența înseamnă cam tot 100.000 de euro. Un al treilea proiect, destul de rar întâlnit, cu atât mai puțin pentru județul Călărași, constă în așa-numita economie-socială, finanțat de Uniunea Europeană. Acesta are în vedere categoriile defavorizate, mai precis romi, persoane cu dizabilități, persoane cu venituri reduse, însemnând venit minim garantat și asistați social. Programul a constat în înființarea unor societăți comerciale unde sunt angrenate aceste persoane. Prin astfel de firme, cu structură a acționariatului consiliul local, se derulează activități cu scop lucrativ. Se execută producție și prestări de servicii, însemnând, mai clar, executarea de lucrări de construcții și executarea de mobilier urban. Se asigură, totodată, bolțari și pavele, mic mobilier casnic. Există comenzi din partea localnicilor, dar sunt și comenzi date de administrația locală, însemnând renovări. Firma are 10 angajați, la acest moment. Finanțarea este de 150.000 de euro, dar în acest proeict sunt angrenate 7 unități administrative, nu numai comuna Belciugatele. Liderul de proiect este orașul Hârlău, Belciugatele fiind unul dintre parteneri. Se marșează pe alte soluții de protecție socială decât cele clasice. Firma are sediul în satul Măriuța, în fostul cămin cultural, renovat tocmai prin persoanele care și-au găsit un loc de muncă în cadrul acestei firme.

Nu exista o evidență a taxelor și impozitelor colectate

Căminul cultural era o ruină, ne spune același interlocutor. Nici nu mai avea acoperiș. La acest moment, clădirea este renovată cu forță de muncă locală implicată în acest proiect. Mihai Gurlui, care este primarul comunei Belciugatele din anul 2012, spune că s-a schimbat modul de lucru. S-au remediat multe deficiențe, spune acesta. Se referă la cele financiare. La compartimentul de taxe și impozite locale era o adevărată degringoladă. Fiecare lua câți bani avea nevoie, din fondurile strânse de la localnici. În plus, nici măcar nu exista o evidență a taxelor și impozitelor colectate sau a contribuabililor. Nu exista registru fiscal. Pe registrul agricol, s-a funcționat în parametri normali, în sensul că există toată documentația specifică, dar încă se lucrează la identificarea terenurilor lucrate abuziv. Sunt suprafețe unde au fost puși în posesie mai mulți proprietari ale căror terenuri înscrise pe titlurile de proprietate depășesc ca volum suprafața pusă în posesie. Sunt probleme extrem de grave. Se fac demersuri legale pentru anularea de titluri de proprietate care sunt dublate sau triplate. Mihai Gurlui afirmă că aici avem de-a face cu o culpă comună, inclusiv cea a comisiei județene de punere în posesie.

Fără personal care să gestioneze rețeaua de apă

S-a pus în funcțiune stația de pompare a apei potabile la Măriuța. la acest moment, există alimentare cu apă potabilă la Belciugatele și Măriuța. Mihai Gurlui spune că are o problemă legată de administrarea acestui sector. Primăria nu are personal care să administreze acest sistem de alimentare cu apă. În plus, nu există locuri pe organigramă. Acest serviciu trebuie externalizat. În cele două sate, metrul cub de apă potabilă costă 1,5 lei. Problema externalizării acestui serviciu înseamnă mărirea artificială a prețului. Nu există avantaje pentru locuitori dar, totodată, nu mai înseamnă pagube aduse administrației locale. Povara constă în faptul că Primăria Belciugatele nu poate asigura mentenanța acestui sistem de alimentare cu apă, dar nici nu dispune de personal calificat și nici nu are voie să angajeze. Contravaloarea la apă se achită la casieria primăriei. Neexistând oameni suficienți pentru monitorizare, se înregistrează și pierderi pe rețea. În plus, se fură și așa ceva, adică apă. Un alt proiect derulat la Belciugatele constă în asfaltarea a 11 kilometri de străzi. Proiectul este derulat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, la acest moment fiind realizat în proporție de jumătate, cu șanse de finalizare în cursul lunii aprilie. Sunt străzi asfaltate în toate satele componente, Belciugatele, Măriuța, Cojești, Cândeasca. Belciugatele este asfaltat aproape în totalitate. Prin acest proiect, se asigură asfaltarea a trei sferturi din strazi.

Fundulea: Documentații pentru accesarea de proiecte

Ligia Bivol, care are calitatea de viceprimar al orașului Fundulea, consideră că, în ansablu, ca primă măsură pentru fiecare administrație publică locală din țară, la acest moment, înseamnă întocmirea documentațiilor pentru a accesa cât mai multe proiecte cu finanțare externă. Spune că este o perioadă propice pentru a se face astfel de demersuri, câtă vreme nu se știe dacă vor mai exista astfel de facilități și pe viitor, însemnând perioada de după anul 2020. „Dacă nu facem acum, nu știu dacă vom mai avea o altă ocazie”. Afirmă că orice reprezentant actual al unei comunități este obligat să facă astfel de documentații. Și în cazul orașului Fundulea situația este identică. „Chiar dacă nu mai suntem noi, vin ceilalți și sunt obligați să ducă mai departe aceste proiecte și să le realizez”e. La nivelul unei astfel de entități administrative, Ligia Bivol spune că sunt o mulțime de lucruri de făcut, însemnând reabilitări, modernizări de străzi, grădiniță, creșă, cămin cultural, chiar inclusiv sediu pentru primărie. La Fundulea, sediul unde funcționează primăria locală este închiriat. Există posibilitatea ca actualul sediu să fie cumpărat câtă vreme se află într-o poziție ideală. Starea sediului unde funcționează Primăria Fundulea se justifică prin faptul că nu se poate investi în reabilitarea și modernizarea acestuia. Ligia Bivol afirmă că se poate depune un proiect pentru accesarea de fonduri europene prin care să se construiască o clădire modernă, cu destinația de sediu administrativ, mai ales că spațiul actual este unul extrem de generos. Se oferă posibilitatea amenajării unui parc, dar și a unei parcări, dacă se proiectează un sediu care să ofere astfel de oportunități.

Stare de disconfort dată de insuficiența aparatului administrativ

Ligia Bivol ocupă postul de viceprimar al orașului Fundulea de mai bine de 3 ani. În toată această perioadă, s-a simțit, în multe cazuri, copleșită. Nu este neapărat vorba că a venit în administrație din alt domeniu de activitate sau că i-a trebuit o perioadă de acomodare. Afirmă că starea de disconfort psihic este dată de faptul că personalul administrativ este unul insuficient. Este nevoie de angajați tineri, bine pregătiți, care să facă față unor cerințe care să acopere necesitățile de zi cu zi. De regulă, la Primăria Fundulea, din calitatea de viceprimar, Ligia Bivol se vede pusă în fața unor situații deloc simple. „Oamenii vin și cer rețele de apă potabilă și canalizare, rețele de alimentare cu gaz metan. Suntem oraș. Avem nevoie de multe, multe”. A ajuns, într-un final, la o concluzie extrem de optimistă: în administrație, se poate face orice. E adevărat, cu nervi, cu stres, fără concedii de odihnă, dar se pot face multe lucruri în favoarea cetățenilor. Are o astfel de gândire pozitivă în urma derulării proiectului „Înfiinţare şi modernizare Şcoala de Arte şi Meserii – Grup Şcolar Agricol Fundulea”. Este vorba de un campus preuniversitar, finanțat din fonduri Regio, valoarea proiectului fiind de 22.788.679,26 lei, din care 17.296.761,47 lei reprezintă valoarea totală eligibilă (fonduri FEDR: 14.702.247,25 lei; fonduri din bugetul naţional: 2.248.578,99 lei; cofinanţarea eligibilă a beneficiarului: 345.935,23 lei). Este proiectul cu cea mai mare valoare de la nivelul judeţului Călăraşi, finanţat în cadrul programului Regio, pentru îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ. E o dovadă că se poate. Proiectul a necesitat mici retușuri, însemnând alimentarea cu gaz metan care a trebuit reproiectată, căci inițial nu s-a ținut cont de aplasamentul gurilor de canal. La acest moment, s-a făcut conectarea la rețeaua de alimentare cu gaz metan a întregului sistem de încălzire.

Energiile vor fi canalizate spre întocmirea de proiecte

Pentru orașul Fundulea, o asemenea investiție înseamnă o realizare formidabilă. Ligia Bivol afirmă că se așteaptă ca abandonul școlar să descrească. În plus, multe familii nu au posibilitatea să-și lase copiii să facă naveta, așa că justificarea campusului e evidentă. Pentru Fundulea înseamnă, pe altă parte, schimbarea în totalitate a zonei unde a avut loc investiția. După cei mai bine de 3 ani de experiență, Ligia Bivol a ajuns la o concluzie deloc încurajatoare: în administrație, atâta vreme cât salarizarea este proastă, nu vor veni oameni de o calitate profesională de necontestat.” Pe salariile astea, sunt foarte mulți proști care vor veni”. Și ca viceprimar, salarizarea este una îndoielnică. Ligia Bivol a venit în administrație din domeniul resurselor umane, iar veniturile sale au scăzut la jumătate. Situația acesteia este una mai specială și tocmai de aceea își permite să aibă venituri diminuate. În cursul acestui an, asta urmează să se întâmple la Primăria Fundulea: toate energiile vor fi canalizate spre întocmirea de proiecte. „Trebuie să avem în prima fază cererile și documentația, pentru cât mai multe, să vedem ce prindem. Cu cât mai multe, cu atât mai bine! Ideea este să fie atrași cât mai mulți bani din afară. De ce să stăm cu mâna întinsă să ne vină de la guvern, pe programe naționale? Dacă avem această oprtunitate, de ce să nu aducem fonduri europene?”

Borcea: Sufocat de dosare

Pe Aniel Nedelcu, primarul comunei Borcea, l-am găsit în vreme ce se pregătea să dea o fugă până la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, unde urmează să depună ultimele documente pentru accesarea unui proiect pentru finanțarea unei săli de sport în localitate. Ar urma să se finanțeze și reabilitarea de străzi comunale. Biroul primarului e sufocat de dosare reprezentând proiectele demarate în cursul anului 2014. Cuprind avize, de la toate instituțiile, însemnând studii topografice, studii geodezice, urbanism, mediu, pentru asfaltarea a 12 străzi, toate aflate la acest moment în stadiul de ulițe, străzi care nu au altceva pe ele decât pământ. Sunt proiectate să cuprindă șanțuri betonate, rigole carosabile, așteptându-se finanțarea. Pe Programul Național de Dezvoltare Locală se derulează un alt proiect, executat în proporție de 50 la sută, cuprinzând asfaltarea de străzi pe o lungime de 10 kilometri, în ambele sate componente ale comunei, Borcea și Pietroiu. Pe anul în curs, bugetul local va asigura mai multe investiții. În primul rând, se vor aloca bani pentru asigurarea de confort în cadrul sistemului de învățământ. Sume se vor duce pentru achiziționarea de mobilier școlar.

Investiții în rețeaua școlară

Se derulează cursuri și peste program, în sistem after-school, iar aici trebuie făcute investiții tot în dotări, însemnând paturi, saltele, pături. Sunt și clase care sunt foarte înalte, fiind proiectate într-o perioadă când se lucra în acest mod, dar acest lucru duce la pierderea masivă de energie termică. Se caută soluții pentru sistearea acestui fapt, iar Aniel Nedelcu, primarul din comuna Borcea, ne spune că acestea vor fi recompartimentate, prin coborârea tavanului printr-un sistem de pereți falși. Iarna, oricât de mult funcționează centralele de alimentare cu energie termică, astfel de clase nu pot asigura condiții optime pentru derularea procesului educativ. Se vor monta și alte două centrale termice, care să asigure încălzirea altor două corpuri de clase. Centralele folosesc combustibil solid. Se vor amenaja aleile din școli, terenurile de sport. Însă investiția reprezentativă, în acest domeniu, o constituie amenajarea unei săli de sport. Tocmai în această direcție sunt canalizate eforturile primarului Aniel Nedelcu, la acest moment. Sala de sport va aparține de liceul tehnologic din localilate. Nu va fi una competițională, iar acest motiv constituie un regret pentru primar, care se întreabă ce ar fi însemnat să vină echipa de handbal a municipiului Călărași și să dispute partide la Borcea.

Fără străzi impracticabile

Aniel Nedelcu ține cu dinadinsul ca, în comuna Borcea, să nu mai existe străzi impracticabile. Dacă nu pot fi reabilitate prin asfaltare, atunci orice stradă din comună să fie măcar pietruită. La ora actuala, în comuna Borcea sunt 30 de kilometri liniari de străzi asfaltate, în condițiile în care, la preluarea mandatului, în vara anului 2012, asfalt era doar pe drumul național care traversează comuna de la un capăt la altul. Mai sunt de realizat, tot în cursul acestui an, 5 kilometri de rigole betonate, în condițiile în care anul trecut s-au recepționat rigole pe o lungime de 7 kilometri. S-au amenajat și stații de autobuze, acestea au un design deosebit, fiind utile navetiștilor în condiții de vreme neprielnică. La Borcea, însă, una din problemele locale a constituit-o apa potabilă. Pe raza comunei, sunt 5 puțuri de captare. Dintre acestea, unul singur este extrem de vechi, se află pe raza satului Pietroiu și aici nu s-au făcut investiții pentru schimbarea rețelei de alimentare, de la fier la plastic. În condițiile în care rețeaua de alimentare este foarte veche, apa ajunsă la robinete conține urme de rugină. Direcția de Sănătate Publică prelevează, săptămânal, probe. De fiecare dată, această instituție spune că apa poate fi folosită la consumul uman. Urmează să se schimbe și restul de rețea de alimentare cu apă, în satul Pietroiu, pentru a se rezolva și acest aspect.

Apă la costuri uzuale

Pe raza comunei există bazine de captare a apei, unde aceasta este clorinată. Aniel Nedelcu spune că, la Borcea, problema apei potabile are un aspect strict politic. Sunt câțiva cetățeni care se manifestă virulent, dar nu se spune că aceeași situație era și pe vremea când apa era distribuită printr-un operator regional și la prețuri astronomice. Și atunci era vorba de aceeași apă. Sunt momente în care, după intervenții pe sistemele de alimentare, când apa este oprită, imediat după aceea, din cauza presiunii pe conducte, pentru moment apa curge cu impurități. Aniel Nedelcu afirmă că are cu ce să se prezinte în fața cetățenilor. Una dintre promisiunile acestuia a fost cea legată de acest subiect, al apei potabile, care nu mai este distribuită, la prețuri enorme, de operatorul regional, ci prin serviciul local de gospodărie comunală, la prețuri uzuale. Le-a promis cetățenilor și că nu vor mai exista străzi impracticabile, mai ales că satul Borcea se află într-o zonă terasată, acest fapt conducând la imposibilitatea utilajelor de intervenție să ajungă la locul evenimentelor. S-au turnat zeci de basculante de pământ pentru terasarea străzilor, după care s-a venit cu stratul de pietriș și ulterior cu cel de asfalt. Primarul din Borcea spune că prin astfel de fapte s-a dorit un primar cât mai aproape de cetățeni.

Ultimă oră:

Localitățile călărășene, realități și perspective

Spanțov: 8 kilometri de asfalt Două proiecte i-au fost aprobate Primăriei comunei Spanțov, prin Ministerul …

Un comentariu

  1. stefanescu ionel

    la mijlocul acestei luni (noembrie 2017) au inceput lucrarile la racordarea cetatenilor la apa va inchipuiti cum arata comuna dupa ploile venite si cu santurile si gropile neastupate
    lucrarile sint facute de firma sociala asociata primariei condusa de un om al casei gurlui
    daca sa ar face un control la aceasta firma surprizele ar fi mari in ce priveste sifonarea banului public angajarile la negru si conditionarea angajarii de votul dat fireste clanului gurlui
    la statia de pompare unde este zona sanitara au cazat o familie nu cred ca intr o zona sanitara speciala (apa de unde bea o comuna intreaga)poate fi folosita casni In ce priveste reabilitarea scoli caminului si sediului cap daca s ar face un control s ar gasi cum s au licitat lucrarile si cine le au facut si cum s au sifonat banii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raid: Spanțov, Gălbinași, Fundeni, Belciugatele, Fundulea, Borcea

de Marin BADEA