Acasă | LOCALITĂȚILE CĂLĂRĂȘENE, REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE | Raid: Localitățile călărășene, realități și perspective

Raid: Localitățile călărășene, realități și perspective

image_pdfimage_print

Gurbănești: Apă pentru Coțofanca

La Gurbănești, primarul Sandu Manea, aflat la al doilea mandat, ne vorbește cu amărăciune despre investițiile derulate până în prezent, pe raza comunei, investiții făcute din fonduri proprii. Se lucrează la rețeaua de alimentare cu apă, la acest moment conducta principală fiind introdusă în satul Coțofanca, urmând să se execute branșamentele. Acesta este un proiect prioritar. Se cere, la acest moment, sprijinul financiar al Consiliului Județean Călărași, câtă vreme trebuie construită stația de distribuție. S-a lucrat în funție de posibilitățile financiare avute. În plus, proiectarea inițială prevedea construirea stației de distribuție pe un teren descoperit ulterior ca fiind în proprietate privată, așa că s-au derulat noi acte pentru găsirea unui amplasament optim. Toate acestea au necesitat timp, câtă vreme a trebuit să se aștepte aprobarea planului urbanstic general. S-au achiziționat deja bazinele de captare. Până la acest moment, introducerea rețelei de apă potabilă în satul Coțofanca a însemnat cheltuieli de 400.000 lei, investiția totală ridicându-se la suma de 900.000 lei.Bugetul de investiții al comunei este unul nesemnificativ. Pe bună dreptate, primarul Sandu Manea spune că ajungi la Gurbănești numai dacă vrei, satele componente ale acestei comune fiind amplasate pe un drum județean, în mijlocul Bărăganului.

Fără fonduri de investiții

La Gurbănești, din bugetul local, nu se alocă fonduri pentru investiții. Cu banii adunați drept taxe și impozite locale, se asigură derularea activității administrative. Banii pentru rețeaua de alimentare cu apă, pentru satul Coțofanca au fost strânși prin economii bugetare riguroase. În plus, pentru fiecare ban plătit constructorului, primarul are grijă ca lucrarea să fie executată la perfecțiune. „Mă cert pentru fiecare lucru. Dacă se poate, cât mai degeaba!” Sunt numai planuri, în această comună, printre altele urmărindu-se derularea unui proiect de asfaltare, pe o lungime de 9 kilometri, însă primarul e sceptic că vor fi bani care să ajungă și la Gurbănești, câtă vreme comuna, fie ea și ca pondere electorală, este insignifiantă în calculul politic. Asfaltarea satului Gurbănești ar costa 8,2 milioane lei, s-au făcut demersuri la Ministerul Dezvoltării, unele chiar recente, dar sunt numai promisiuni că și această comună va obține fonduri, pentru demararea acestei investiții, începând cu luna septembrie. Se urmărește și accesarea unui proiect pentru construirea unei săli de sport. Sandu Manea, primarul, ne vorbește cu amărăciune despre toate demersurile sale, câtă vreme s-a lovit mai mult de uși închise. „Se uită pe numărul de locuitori și te declasifică imediat”. În toată comuna sunt 1.600 de locuitori și aproximativ 800 de gospodării, în 4 sate: Gurbănești, Coțofanca, Preasna și Valea Presnei.

Fără perspective pentru tineri

În comună, sunt și foarte multe multe așa-numite case de week-end, de vacanță, în general, o treime din locuințe nu au proprietari permanenți. În zonă, nu există prea multe variante pentru derularea de afaceri. Tinerii au plecat din sat, nu sunt condiții care să atragă familii pentru a se muta îîn comună. Variante de a câștiga bani, pentru un trai decent, sunt foarte puține. Un investitor local cultivă, iată, roșii bio, dar nu sunt oameni care să asigure forță de muncă. Există distribuție, produsele fiind livrate pe piețele bucureștene, dar la lucru nu se înghesuie nimeni, toți întrebând cât este salariul și nu spunând ce știu ei să facă. Populația, în general, este îmbătrânită. Nici creșterea animalelor nu este o activitate rentabilă, spre exemplu, kilul de carne de porc, la desfacere, fiind la jumătate din costul de producție. În general, se asigură hrana din gospodării individuale. Litrul de lapte este de 0,7 lei, deci nici creșterea vacilor nu este o activitate rentabilă. Există o mașină care colecteazăm laptele, dar la 20 de litri livrați, venitul înseamnă 14 lei pe zi. Sandu Manea spune că asta se vrea, ca în România să se cumpere totul, orice produs, să fim doar piață de desfacere. „Satele trebuie dezvoltate pentru că fiecare om merită o șansă. Nu trebuie judecate localitățile după numărul de locuitori”.

Bani distribuiți politic

Se urmărește, iată, construirea unei piețe locale, prin care gospodarii să-și desfacă produsele. Din păcate, Gurbănești este o comună care cu greu poate fi găsită pe hartă. „Nu a făcut nimeni mai mult decât mine”, afirmă, amărât, Sandu Manea. Se uită la comunele din jur, toate beneficiare de fonduri uriașe de la bugetul național, pentru proiecte de asfaltări de străzi: „Unii au luat și alții nu. Și noi am depus proiectul în același timp. Și al nostru a fost eligibil. Dar Săruleștiul a primit bani și noi nu. Nu știu care au fost criteriile de selectare…” Sandu Manea știe că e anormal să fie sărite comunele mici de la finanțare, așa că varianta găsită de acesta este gestionarea banilor publici în mod eficient, în sensul că aceștia sunt direcționați spre lucrări de utilitate publică, fără să-și facă prea mari speranțe în accesarea de bani de la bugetul național sau al Uniunii Europene, câtă vreme unul dintre criterii este acela al numărul locuitorilor.

Vâlcelele: Atragerea de noi investiții

La Vâlcelele, noul primar al comunei, Ionel Tatu, spune că vrea să continue ceea ce au făcut și primarii anteriori, în sensul că urmărește atragerea de investiții în așa fel încât viața cetățenilor să nu difere de cea a locuitorilor de la oraș, cel puțin în problema utilităților publice. După o lună de mandat, Ionel Tatu afirmă că deja a demarat lucrări de pietruire pentru străzile care nu beneficiau de un astfel de material, fiind străzi de pământ. Lucrarea se derulează pe o lungime de 10 kilometri, cu fonduri provenite din surse proprii. Ca sumă, este vorba de 50.000 lei, deci efortul bugetar nu este unul care să depășească posibilitățile locale. Lucrarea se derulează în regie proprie, cu utilaje și angajați din cadrul Primăriei Vâlcelele. „Sunt utilajele noastre, dotările noastre, muncitorii sunt angajații noștri”. S-a demarat și procesul de amenajare a scenei din parcul local, aflat în centrul satului Vâlcelele, tot din surse proprii, aici urmând a se desfășura spectacole, cel mai aproape fiind cel legat de zilele comunei, derulate în perioada 9-10 septembrie, la care se adaugă manifestările legate de Ziua Fermierului Călărășean, aflată la ediția a zecea. E o tradiție locală, continuată, iată, și de primarul Ionel Tatu.

Prioritatea este DC 25

Într-o perioadă foarte scurtă, vechile lucrări au fost continuate, iar prioritar pentru comună este reabilitarea drumului care leagă satul Vâlcelele de satul Bogdana, DC 25. Lucrarea este într-un stadiu avansat de execuție, în vreme ce la Dragoș Vodă, comuna riverană, se derulează procedurile de achiziție publică. Pentru partea aferentă comunei Vâlcelele, s-a turnat stratul de uzură și s-au amenajat trotuare pe ambele sensuri de mers, tronsonul fiind în lungime de 1,5 kilometri. Tot în centrul satului Vâlcelele, tot din fonduri proprii, s-a amenajat și un loc de parcare, mai precis în dreptul școlii din localitate, descongestionând traficul în această zonă. În satul component Floroaica, s-au demarat lucrările la biserică, cu fonduri provenite de la Consiliul Județean Călărași, valoarea acestora fiind de 30.000 lei. Cu acești bani, va fi reabilitat acoperișul locașului de cult. Trebuie reabilitată și pictura de pe interiorul bisericii, iar costurile unei asemenea operațiuni sunt deosebite. Sunt lucrări uzuale pentru un edil care vrea să arate că este un om gospodar. În schimb, pentru actualul mandat, Ionel Tatu își propune să reabiliteze căminul cultural, printr-un proiect depus la Compania Națională de Investiții. Un alt proiect prevede construirea unei săli de sport, și acesta fiind depus tot la Compania Națională de Investiții. Se urmărește și asfaltarea străzilor, pe o lungime de 7,8 kilometri, cu fonduri provenite din Programul Național de Dezvoltare Locală. „Sper în ăștia 4 ani de zile să realizez măcar două din aceste proiecte: asfaltarea și reabilitarea căminului cultural”.

Fără cartier rezidențial

Între satele Floroaica și Vâlcelele, pe un teren pus la dispoziție de primăria locală, s-au parcelat terenuri pentru construirea unui cartier mai răsărit, iar regretul primarului Ionel Tatu este că nu se derulează lucrări de amenajare de locuințe. Există cărți funcțiare pentru suprafețele respective, există utilități în zonă, se plătesc impozite dar, din păcate, nimeni nu mai dorește să investească în amenajarea de locuințe în acel loc. Soluția ar fi una extrem de simplă, în viziunea edilului: dacă unul se apucă de construit, ulterior vor demara și ceilalți construcția de case, în zona respectivă. Terenul respectiv este situat într-o porțiune extrem de pitorească, în fața pădurii care desparte satele componente, Floroaica și Vâlcelele. Zona dispune și de o altă investiție, un loc de joacă pentru copii, de fapt un parc veritabil. „Eu sper să conving pe cineva să înceapă să construiască”. Chiar și primarul se gândește la amenajarea unui spațiu de recreere. Sunt 130 de loturi parcelate. Există utilități, de la rețea de canalizare, de apă potabilă și de electricitate, mai puțin rețea de alimentare cu gaz metan. Pe acest plan, în privința introducerii rețelei de gaz metan, primarul Ionel Tatu spune că este o problemă destul de complicată câtă vreme nici un investitor nu este dispus să cheltuie bani pentru o asemenea lucrare, iar sătenii nu au posibilități să facă racorduri, câtă vreme costurile sunt uriașe pentru un om cu venituri obișnuite, în mediul rural.

Independența: Proiecte reprezentative

Lică Voicu, primarul comunei Independența, după o primă experiență în această calitate, deduce că un edil trebuie să se axeze pe proiecte edilitar-gospodărești care să fie reprezentative pentru o comunitate. În această comună, în ultimii 4 ani, a fost aplicat un proiect uriaș pentru reabilitarea străzilor în satul Vișinii. Alte două proiecte se află, la acest moment, în derulare, unul fiind acela de asfaltare a străzilor din satul Independența și un altul de introducerea a rețelei de alimentare cu apă potabilă. Se lucrează la documentația pentru introducerea de rețea de alimentare cu apă și pentru satul Vișinii, iar cheltuielile sunt cele legate de avize și studii. S-a încercat accesarea de fonduri prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua SA, cu mari speranțe, spune primarul Lică Voicu. A făcut acest demers încă din urmă cu 3 ani, dar lucrurile nu s-au mișcat sub nici o formă. La Vișinii, se reabilitează rețeaua de alimentare cu apă din fonduri proprii, mizându-se și pe sprijinul financiar dat de Consiliul Județean Călărași. Există o estimare a costurilor, rețeaua în satul Vișinii, derulată pe 6,5 kilometri liniari, are o valoare de 1.000.000 lei. Există puțiuri forate, care trebuie decolmatate. Există și recipienți de depozitare. Consumul era unul de tip paușal, cu costuri mici, cu preț fix pentru fiecare gospodărie, fapt care a născut animozități între localnicii care au grădini și cei care folosesc apa potabilă în chestiuni strict uzuale.

Prețuri impuse la apă

Există 860 de branșamente pentru rețeaua de alimentare cu apă în satul Independența, iar lucrarea se preconizează să fie finalizată în cursul acestei toamne, cu toate că termenul limită este primăvara anului viitor. La Independența, s-au forat puțurile de alimentare, sunt două, se lucrează la acest moment la stația de apă, proiectul cuprinzând puțuri, stație de alimentare, bazine de depozitare și 860 de cămine. Lucrarea este executată de un antreprenor călărășean. Bazinul de stocare are o capacitate de 200 metri cubi. Se speră că această capacitate este suficientă pentru deservirea tuturor gosdpodăriilor sătești. Lică Voicu are îndoieli că toate gospodăriile se vor racorda la rețeaua de alimentare cu apă. La acest moment, nu există un cost stabilit al metrului cub de apă. Problema este că Independrnța face parte din ADI Ecoaqua, iar această unitate impune prețuri fixe legate de costul apei potabile, prețuri greu de suportat pentru cei din mediul rural. Lică Voicu spune că are în vedere să se stabilească dacă Independența, în ansamblu, după finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă, se va retrage sau va rămâne în continuare membră a Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Ecoaqua.

Fără rețea de canalizare

Afirmă că în comună mai trebuie derulate investiții, în primul rând cele legate de alimentarea cu apă potabilă în satul Potcoava, la care trebuie adăugată rețea de canalizare pentru toate cele trei sate componente ale comunei. „Dacă ADI Ecoaqua sprijină comuna independența cu proiecte și fonduri pentru aceste investiții, atunci rămânem în această structură. Dacă nu, vom decide în consecință”. Se intenționează ca prețul apei potabile să fie stabilit pe plan local. Primarul este de acord că în comună trebuiau executate mai întâi investițiile legate de alimentarea cu apă și canalizare, nu cele de reabilitare a străzilor. Ne spune că există soluții tehnice astfel încât să nu existe probleme din acest unghi. Din punctul de vedere al acestuia, e mulțumit că s-a găsit finanțare pentru aceste proiecte. Erau străzi, afirmă Lică Voicu, pe care nu puteau pătrunde nici tractoarele. Nu a avut altă soluție, s-a mers în paralele cu cele două investiții, iar rețelele de apă pot fi introduse prin subtraversări. Banii nu puteau fi refuzați, mai ales că Independența a fost o comună care nu a beneficiat de astfel de investiții. Investițiile din ultima vreme au schimbat fața comunei.

Investiții uzuale, dar necesare

Sunt și investiții uzuale, însemnând igienizări de școli și grădinițe. În satul Potcoava, se reabilitează grădinița pentru ca aceasta să obțină aviz de funcționare de la Direcția de Sănătate Publică. Același lucru se urmărește și pentru grădinița din satul Vișinii. Reabilitarea înseamnă curățenie generală, amenajare de grupuri sanitare și montarea instalațiilor de încălzire, în fapt centrală pe lemne. La școala din comuna Potcoava există probleme cu imobilul, sunt două corpuri, iar instituția a fost închisă, fapt care duce la degradarea spațiilor. Chiar și cu pază permanentă, nu există soluții. Așa s-a întâmplat și la școala din satul vișinii, și ea închisă, iar acum se află într-un stadiu precar. S-a încercat protejarea acesteia cu montarea de gratii la ferestre, dar soluția nu a fost una eficientă. Lică Voicu spune că soluția pentru aceste spații este aceea de a le închiria, însă nimeni nu și-a exprimat o astfel de disponibilitate. Lică Voicu spune că astfel de spații se pretează pentru mici fabrici de confecții, fie un atelier mecanic. Nici transformarea acestor spații în cămine de bătrâni nu este o soluție, câtă vreme bugetul local nu poate suporta nici măcar costurile de personal cu astfel de proiecte.

Ultimă oră:

Localitățile călărășene, realități și perspective

Spanțov: 8 kilometri de asfalt Două proiecte i-au fost aprobate Primăriei comunei Spanțov, prin Ministerul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raid: Localitățile călărășene, realități și perspective

de Marin BADEA