Acasă | LOCALITĂȚILE CĂLĂRĂȘENE, REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE | Localitățile călărășene, realități și perspective

Localitățile călărășene, realități și perspective

image_pdfimage_print

Dorobanțu: Asfaltul devenit prioritate

Vasile Stoica, edilul comunei Dorobanțu, aflat la al doilea mandat, ne spune că se așteaptă derularea proiectelor depuse la Ministerul Dezvoltării, ca investiții care să schimbe fața localității. Este vorba, în primul rând, de un proiect care prevede asfaltarea străzilor din interiorul localității. Un proiect identic este depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, pe măsura 7.2 – Infrastructura rurală, investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică. Se impune amenajarea unei punți pietonale între satele Vărăști și Dorobanțu, investiție la care s-au realizat proiectarea și expertiza, mai ales că trebuie amenajat un podeț peste balta Andolina, banii urmând să fie atrași tot de la Ministerul dezvoltării. La Compania Națională de Investiții, s-a depus un alt proiect pentru construirea unui cămin cultural. „Nu știu de ce Ministerul Dezvoltării dă bani numai pentru reparații și întreținere. Probabil că nu-și închipuie că în țara asta mai există vreo comună fără cămin cultural”. Nu există o astfel de instituție pe raza comunei Dorobanțu, deși aici se derulează o activitate culturală intensă. Aici funcționează ansamblul folcloric Spicul, care are numeroase participări la festivaluri de gen, inclusiv la nivel internațional.

Birocrația sufocă inițiativa

După 4 ani de mandat, Vasile Stoica a ajuns la concluzia că nu întotdeauna ce îți propui să realizezi ca primar reușești și să realizezi. Sistemul este unul birocratic, greoi. „Se întâmplă să faci și să depui documentația pentru un proiect pe plan local, dar abia după câțiva ani reușești să primești și finanțare sau să-l duci la bun sfârșit”. La nivelul comunei, o astfel de investiție, derulată pe ani de zile, este cea legată de alimentarea cu apă potabilă, lucrare începută de circa 10 ani și închisă abia acum. Probabil că sunt și bani puțini, dar dacă sunt cheltuiți eficient, lucrurile se mișcă. Venit dintr-un sistem privat, Stoica înțelege că munca cu oamenii este extrem de complexă, că trebuie umblat la mentalități și educație. Ne exemplifică cu sistemul de colectare a gunoiului menajer, unde se impune selectarea acestuia pe categorii, fapt care nu este înțeles inclusiv la nivel rural. Mai mult, s-a căutat reducerea cotelor de gunoi menajer, tocmai prin selectarea acestuia, fapt care nu s-a întâmplat, amenzile venite de la instituțiile de profil fiind consistente. Primarul știe că aici trebuie discutat cu cetățeanul. Se așteaptă, de ani de zile, intrarea în funcțiune a Asociației Ecosalubris. În plus, nu există pubele, ceea ce presupune existența unor astfel de fonduri destinate în acest sens.

Corespondență cu Ministerul Dezvoltării

Exist platforme ecologice amenajate la nivelul comunei Dorobanțu. Pe anul în curs, ca bilanț edilitar, Vasile Stoica se mândrește că, la preluarea funcției, în comuna Dorobanțu existau drumuri pietruite în lungime de 11 kilometri, la acest moment, comuna fiind pietruită la nivelul a 98 la sută din lungimea drumurilor. Au mai rămas de pietruit câteva străduțe unde nu mai există locuitori. Acestea nu au fost o prioritate. S-au amenajat drumuri pe o lungime de 50 de kilometri. S-a găsit această soluție și nu asfaltarea străzilor câtă vreme fondurile nu ar fi fost suficiente decât pentru două străzi, restul satului rămânând, în continuare, sub noroi. „Eu zic că e o realizare asta”. Se estimează că asfaltul va ajunge, la Dorobanțu, cât mai curând. Se face corespondență cu Ministerul Dezvoltării, pe această temă. Se așteaptă derularea investițiilor. Din fonduri proprii, o astfel de acțiune nu este permisă, câtă vreme există fonduri doar la nivelul de funcționare. Primarul nu poate angaja cheltuieli care să depășească veniturile. Sunt bani care trebuie dați imediat, la asistenții sociali. Se derulează investiții pentru modernizarea iluminatului public. Nu sunt fonduri pentru schimbarea a 650 de lămpi, așa că lucrarea se va desfășura în sistem multianual. Primarul e mulțumit că s-a încheiat investiția de alimentare cu apă potabilă. Anul ăsta, a fost singura vară când cetățenii au primit apă potabilă non-stop.

Spanțov: Alimentarea cu apă aproape de final

Se definitivează lucrările de alimentare cu apă potabilă, se fac ultimele finisaje, ne spune primarul comunei Spanțov, Niki Gheorghescu. Lucrarea aceasta a constituit adevărata piatră de încercare pentru edil. S-au săpat 4 puțuri de mare adâncime, s-a achiziționat bazinul pentru stocarea apei potabile, însă mai sunt necesare lucrări pentru introducerea conductei principale pe o lungime de 4 kilometri, la care se adaugă și materialele și costurile pentru efectuarea branșamentelor. Se lucrează intens la amenajarea stației de apă. Vechiul bazin colector însuma 330 de metri cubi de apă și era metalic, în vreme ce bazinul nou pentru colectarea aopei potabile are o capacitate mărită, de 400 de metri cubi, dar nici nu este confecționat din materiale care ar putea afecta sănătatea localnicilor, pe termen lung. Lucrarea este realizată în proporție de 95 la sută, urmând să se efectueze branșamentul electric. Se lucrează intens și la introducerea rețelei de canalizare, cu toate că nu mai sunt fonduri, pe anul în curs, care să asigure ritmicitatea activității. Se mai execută lucrări doar în cursul acestei luni. Lucrările la rețelele de apă potabilă și canalizare constituie punctele de reper ale activității de edil, peste comuna Spanțov, pentru primarul Niki Gheorghescu. Însumate, cele două lucrări înseamnă 5 milioane de euro.

Rezolvarea problemelor de ordin social

Au fost executate trotuare și se încearcă definitivarea reabilitării căminului cultural din satul Stancea. Lungimea trotuarelor amenajate este de 1,4 kilometri, pentru care s-a plătit suma de 70.000 lei. Au fost executate din beton. Nu au fost suficiente fonduri încât trotuarele să fie executate prin învelirea lor cu un strat de bitum sau să fie placate cu un strat de pavele. Lungimea de 1,4 kilometri acoperă satele Clinciu și Stancea, iar lucrarea de amenajare a trotuarelor era o necesitate câtă vreme acestea fac legătura cu școala primară din Clinciu și cu școala gimnazială din Stancea, de-a lungul drumului național. Era absolut necesar ca deplasarea elevilor la școală și dinspre școală să nu devină un motiv de expunere la accidente. În plus, străzile din comună au fost amenajate prin acoperirea lor cu un strat de zgură, o soluție extrem de eficientă pentru o comunitate fără posibilități materiale, fapt care a dus la scoaterea din noroaie a drumurilor sătești pe o lungime de 16 kilometri. Problema cea mai mare, însă, în această localitate o reprezintă rezolvarea problemelor de ordin social, câtă vreme 1.700 de persoane, de etnie țigănească, se zbat la limita subzistenței. Primarul Niki Gheorghescu a căutat soluții dintre cele mai diverse. În comună, activează o fundație care asigură, pentru 50 de persoane, o masă caldă. S-au construit și case pentru cei care nu aveau unde să locuiască. Mulți dintre ei, analfabeți, duc un trai în condiții aproape inumane. Primarul a găsit înțelegere la firma Rosal SA București, care a asigurat 80 de locuri de muncă pentru cei din această comună, la o secție de sortare a resturilor menajere. Se asigură salariu fix, pe contracte de muncă, dar și transport între locul de muncă și domiciliu. În această problemă, un sprijin important este asigurat și de cultele religioase.

Bani pentru asfaltări

Se așteaptă finanțarea unei lucrări pentru asfaltarea străzilor pe o lungime de 8 kilometri, cu o valoare estimată de 1,5 milioane de euro. Aflat la al doilea mandat, primarul Niki Gheorghescu a învățat doar atât: că nu e bine să fii primar peste o comunitate săracă. Își mai dorește să amenajeze căminul cultural, să-l transforme complet, acesta este o ruină la acest moment. Amenajarea acestuia presupune mulți bani, iar primarul se gândește să-l transforme într-o sală de spectacole, cu scaune în amfiteatru, instalație de sunet, instalație de lumini, dar și mărirea suprafeței utile a acestuia cu încă două săli pentru repetiții, ședințe sau alte activități culturale uzuale.

Modelu: Străzi în cartierul nou

S-a finalizat lucrarea de amenajare a străzilor în cartierul nou din satul Modelu. Este vorba de drumuri pe o lungime de 4,8 kilometri. S-a lucrat la prima parte, adică s-au amenajat primele straturi, însemnând balastru și piatră, s-au amenajat podețe și intrările în curți, la care se adaugă lucrarea de asfaltare. Din fondurile locale, suma de 2,8 milioane s-a dus în această lucrare. Pe anul în curs, bugetul de investiții și reparații a fost unul destul de consistent, situându-se undeva în jurul sumei de 700.000 de euro. Banii provin din impozite și taxe, nivelul colectării fiind de 80 la sută. S-au mai folosit fonduri pentru igienizarea școlilor, aprovizionarea cu combustibili, pentru sezonul rece, dar și la reparația de străzi. Nu mai sunt bani pentru asistenții personali și indemnizații pentru persoanele cu handicap. Se așteaptă, în acest sens, fonduri de la nivel național. Asta se întâmplă la sfârșitul fiecărui an.

Grădinițe noi

Se lucrează și la rețeaua de canalizare a comunei. Se introduce rețea de canalizare pe o lungime de 14 kilometri. Sunt studii si se așteaptă finanțarea, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pentru asfaltarea de drumuri pe o lungime de 7 kilometri, cuprinzând șanțuri dalate și traverse. Există un proiect pentru construirea unei noi grădinițe, în locul grădiniței nr. 2, care nu mai e funcțională. Sumele sunt de 1,4 milioane, la care se adaugă amenajarea unei alte clădiri, cu 4 săli de clasă, valoarea investiției fiind de 2,3 milioane lei. După 4 mandate, gheorghe Dobre a ajuns la concluzia că administrația se derulează din ce în ce mai greu, birocrația sufocă inițiativa, iar fundurile comunei se cu și spre alte localități, spre cele care nu dețin obiective economice. Sunt localități unde situația este disperată. Nu mai există, la acest moment, nici măcar fonduri pentru salarii.

Amenajări din forțe proprii

Gheorghe Dobre afirmă că se duc atât de mulți bani la drumurile din comună pentru că nu există finanțare externă, totul făcându-se prin forțe proprii. Suma alocată inițial a fost de 3,4 milioane lei, din care valoarea lucrărilor executate este de circa 1 milion, diferența urmând să fie investită în prima parte a acestui an. Banii sunt pentru înființare de drumuri în cartierul nou, cum este cunoscută zona în Modelu, unde s-au construit 230 de case. Cartierul este locuit, iar primarul Dobre se declară mulțumit de lucrările executate până acum. Spune acesta că a reușit ca, din iarna asta, locuitorii acestei zone să fie descălțați de cizme. Pentru satul Radu Negru, cunoscut drept Gambeta, nu sunt alocate fonduri din bugetul local. Se fac demersuri pentru accesarea de finanțări în baza unor proiecte. Radu Negru este un așa-numit sat sezonier. Numărul locuitorilor permanenți este de 130. Casele sunt folosite fie ca mici gospodării, pe perioada sezonului cald, fie sunt case de week-end. Străzile principale sunt acoperite cu zgură. S-au amenajat străzile în zonele locuite, mai ales cele care duc spre biserică și spre drumul național. Există apă, există iluminat public, mai ales că așezarea este relativ nouă.

Căsuța Poveștilor Pescărești

Prioritățile, însă, sunt în Modelu, cea mai mare comună din județul Călărași, raportat la numărul populației. Școala nr. 2 trebuie anvelopată și ea, ceea ce înseamnă o eficientizare a consumului de gaze naturale. Studiul se va face în cursul lunii februarie, în ideea că, odată deschise sesiunile de accesare de fonduri nerambursabile, să se depună proiectul pentru reabilitarea acestei instituții de învățământ cu bani veniți prin Programul Național pentru Pescuit. Între timp, s-a reabilitat căminul cultural, denumirea oficială a acestuia fiind Căsuța Poveștilor Pescărești, chiar dacă pescarii din zonă nu se înghesuie câtă vreme, afirmă mucalit primarul Gheorghe Dobre, aceștia au contract cu furnizorul de electricitate, Enel. Dar bucuria primarului a fost aceea că a putut accesa aceste fonduri care au fost folosite la reabilitarea clădirii. Căminul cultural a fost făcut de fosta cooperativă agricolă de producție din localitate, dar se afla în patrimoniul local. Acum se pot organiza spectacole, serbări școlare, dar se intenționează să se proiecteze și filme artistice, pentru copii, printr-o cooperare cu Centrul Cultural Județean Călărași.

400 de case noi

În urmă cu 12 ani, existau 2 străzi asfaltate în comună, Plopilor și Culturii, ultima amenajată de fostul Combinat de Celuloză și hârtie. Gheorghe Dobre știe că Modelu s-a dezvoltat în toată această perioadă. În 12 ani, s-au construit 400 de case noi, ceea ce înseamnă un adevărat sat. Fondurile provin din afară, Gheorghe Dobre știe că toate aceste locuințe au fost construite fiindcă a existat posibilitatea ca oamenii să poată lucra în străinătate. Partea tristă a acestui fapt este că munca în străinătate, indiferent dacă e făcută de bărbat sau de femeie, duce la destructurarea familiilor.

Ultimă oră:

Localitățile călărășene, realități și perspective

Valea Argovei: Ultimele avize Costel Boitan, primarul comunei Valea Argovei, ne spune că se află …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Localitățile călărășene, realități și perspective

de Marin BADEA