Ziua Z – Călărășeni inventivi: Aveau bordel în Olanda, unde activau curve minore, disperate cu bătaia!

În cadrul operațiunii cu denumirea „Ziua Z”, în cursul zilei de 16 mai 2018, sub coordonarea structurii centrale a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au fost efectuate, concomitent, pe teritoriul a 28 de județe, descinderi în 20 de cauze penale, care au vizat destructurarea mai multor grupări infracționale. Operațiunea s-a derulat și la nivelul județului Călărași.

Curve pentru Olanda

Procurorii DIICOT- Biroul Teritorial Călăraşi au efectuat un număr de 5 percheziții domiciliare, în cadrul operațiunii cu numele de cod „Ziua Z”, în municipiul Călăraşi, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. În cauză s-a reţinut că membrii grupului, format din 7 suspecți, au recrutat și transportat în Olanda, mai multe persoane, în scopul practicării prostituţiei. Unele victime erau minore.

Peștii au fost arestați

Patru persoane au fost prezentate instanței cu propunere de arestare preventivă. Au fost arestați, pentru o perioadă de 30 de zile, Simion Cornel, Păun Cătălin și Păun Valentina Roxana, fostă Bogdan. Tăbărășanu Mihaela, suspectă în aceeași cauză, a fost arestată la domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile. Într-o altă cauză, pentru alți doi suspecți, Avram Cosmin Valentin și Voinea Ștefan Eugen, s-a cerut luarea măsurii arestării preventive, cauza urmând să se judece la data de 23 mai 2018. Avram Cosmin Valentin este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat pentru furt calificat, refuz sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. A fost eliberat din penitenciar la 21.08.2017.

Știau să-și facă reclamă

Simion Cornel, Păun Cătălin, Păun Valentina Roxana, fostă Bogdan. și Tăbărășanu Mihaela aveau deschis un bordel, cu fete din Călărași, unele minore,  în Olanda. A fost descoperit de polițiștii din Rotterdam. Poliția olandeză a ajuns într-un imobil de pe strada Zuidhoehk, din Rotterdam, unde a dat peste 9 curve, din Călărași. Casa era închiriată  de un cuplu de români, toți din Călărași, Simion Cornel, zis Mihai, și iubita acestuia, Mihaela Tăbărășanu. Printre locatari erau mai multe fete tinere, căzute în plasa proxeneților. Proxeneții le făcuseră mai multe site-uri, în care fetele apăreau în ipostaze ispititoare. Aveau fotografii cu fetele, serviciile pe care le ofereau și prețul solicitat pentru fiecare serviciu, precum și informația dacă prestau activitățile atât la domiciliul clientului, cât și la locația lor.

Razia poliției din Rotterdam

Datele acestui caz sunt relatate de numeroase publicații. Cosmin Valentin Avram avea în grupare rolul de „lover boy” și se ocupa de recrutarea tinerelor. Fetele ajungeau să se prostitueze din dragoste pentru el. „Îl iubeam pe Cosmin în acel moment. Discutasem ca, din banii pe care urma să îi câștig din practicarea prostituției, să ne cumpărăm o casă și să ne mutăm împreună”, a povestit, la DIICOT, una din tinerele prostituate. Într-o discuție telefonică, Cosmin Valentin Avram povestea mamei sale cum a decurs razia polițiștilor olandezi. „Au fost, au intrat ăia peste noi, ne-au controlat de… de toate, de buletine, de d-alea, de întrebări, ne-a pus translator, ne-a pus d-alea!… Le-a întrebat p-alea: Vă obligă cineva să faceți, să…? Dacă alea zicea: Da, mă obligă!, direct, zang, la zdup, nu știu câte zile, te judeca după 15 ani așa și te judeca și crăpai!”

Strategie „pă hotel”

Tânărul povestește și care e situația în Olanda: „Dacă ești proxenet… de-aia e legal la ei! E legal, e legal, da’ prostituatele trebuie să aibă firmă!”. Razia poliției olandeze la bordelul clandestin i-a făcut pe proxeneții călărășeni să se gândească la o nouă strategie. Fetele se duceau la hotel cu clienții. Era mai scump, dar mai sigur pentru afacere. „Stăm pă hotel aicea și cu asta basta, ești mai sigur, te dă afară, vine garda, te dă afară, te duci, te-ai mutat pă alt hotel și pa. Cu ce dai mai mult aicea, dai trei sute cincizeci de euro pă săptămână”, și-a făcut calculele unul dintre proxeneți.

Investiție în site-uri de anunțuri

A fost momentul în care întreaga afacere din Rotterdam a fost regândită. Investiția ar fi trebuit făcută în promovare pe online. „Ca toți băieții, toți băieții, are d-alde zece site-uri, și zece site-uri făcute bombă și d-asta! Și io stau cu unu, deci aia e, aia, intri pă prima pagina ei are un site, pă a doua pagină are un alt site! Deci pă fiecare pagină, pân la a zecea pagină, ei are câte o femeie pă site!… Trei mii! Și cu cinci, șase site-uri știi cum faci? Ce ai mă, ești nebun? Să faci tu site-urile alea cum trebuie și gândite și socotite… Numai cu cururi, cu țâțe și cu nebunii, ai înțeles? Și tu-mi trimiți doar fotocecurile-lea, îmi trimiți cu, de la trei brunete, patru brunete, câte poți să faci, că fac două într-o zi și două într-o zi, ai înțeles? Că nu pot să le fac toate în aceeași zi!”.

„Am disperat-o cu bătaia!”

Potrivit anchetatorilor de la DIICOT, rețeaua l-ar fi folosit pe Cosmin Valentin Avram să recruteze tinere dornice să se prostitueze. În momentul în care ajungeau în Olanda, unele din fete își dădeau seama ca este vorba de o capcană și voiau să se întoarcă în țară. Atunci, proxeneții treceau la măsuri dure împotriva lor, potrivit propriilor mărturii, dar și potrivit declarațiilor date de fete în fața procurorilor. În discuțiile telefonice, Cosmin Valentin Avram arăta ce le făcea acestora: „Am disperat-o cu bătaia!”, „S-a umflat organele în ea, cât am bătut-o! Poate moare dracu!”, „Așa merită zdrențele! Așa merită zdrențele!”.

Cum se împărțeau banii

Banii obținuți din practicarea prostituției erau împărțiți între toate persoanele implicate în activitate. Din banii câștigați erau plătite chiria, mâncarea și alte cheltuieli cu casa, restul banilor fiind împărțiți între fetele care practicau prostituția și proxeneți. Doi dintre inculpații din dosar, Mihaela Tărăbășanu și Cornel Simion, zis Mihai, țineau în Olanda și un carnețel în care notau numerele de telefon ale clienților considerați neserioși. În ședința din 22.05.2018, judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București au respins contestațiile formulate în cauză de cei patru inculpați, Simion Cornel, Păun Cătălin și Păun Valentina Roxana, fostă Bogdan rămânând în arest preventiv. Tăbărășanu Mihaela, suspectă în aceeași cauză, a rămas arestată la domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile.




Criminalii din Drajna au fost trimiși în judecată. Aceștia riscă închisoarea pe viață

În cursul zilei de 21 martie 2018 au fost trimiși în judecată cei doi criminali adolescenți, din satul Drajna Nouă, județul Călărași, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat. Este vorba de Simion Andrei și Tănăsie Ionuț Cristian.

Omor cu premeditare

Cei doi au fost trimiși în judecată pentru omor cu premeditare, faptă pentru care Noul Cod Penal prevede închisoare de la 15 la 25 de ani sau închisoare pe viață. Cei doi tineri au măcelărit doi soți, după ce au făcut autostopul, în zona Drajna Nouă, pe DN3A, în cursul serii de 24 noiembrie 2017. Au fost luați la ocazie iar aceștia, în dreptul satului Tudor Vladimirescu, au cerut șoferului să oprească autoturismul. În acel moment, cei doi, care stăteau pe bancheta din spate, au scos cuțitele și au tăbărât pe aceștia. Șoferul, un bărbat de 58 de ani, a fost găsit de polițiști, la fața locului, în stop cardiorespirator, cu gâtul tăiat. Soția acestuia a fost și ea înjunghiată, dar a scăpat cu viață.

prinși după o săptămână

Femeia atacată se numește Violeta Constantin, iar bărbatul acesteia, care nu a supraviețuit, se numește Ion Constantin. Cei doi erau din municipiul Călărași și se duceau în satul Ștefan cel Mare, la casa părintească. Criminalul Cristian Tănăsie este născut la data de 26 iulie 2001, iar Andrei Simion este născut la data de 27 noiembrie 1999. Tânărul de 16 ani era elev al Grupului Școlar Danubius Călărași, în clasa a X-a. Simion, care doar își serbase majoratul, minor la data comiterii omorului, era elev al Liceului Tehnologic Alexandru Ioan Cuza Slobozia. Polițiștii i-au prins după o săptămână de la data comiterii faptei. Existau indicii că aceștia sunt autorii oribilei crime, însă oamenii legii au vrut să se convingă dacă au mai fost și alți complici.

Mobil șocant

Cu o săptămână înainte de crimă, cei doi tineri și-au procurat două cuțite, tip fluture, de la un magazin din Slobozia. Și-au premeditat faptele. Mobilul crimei a fost unul absolut rizibil. Tânărului de 16 ani avea o relație cu o femeie, de pe raza satului Drajna. Femeia este în vârstă de 28 de ani, are doi copii minori, lăsați la părinții fostului soț. Femeia este plecată de-acasă, lucrează, ca menajeră, la hotelul Savoy din Brașov. Femeia se numește Ramona Ghionoiu. Cei doi tineri ar fi urmat să fure o mașină și să fugă la ea, la Brașov. Nu aveau carnet de conducere. Femeia a locuit în sat, iar cu tânărul de 16 ani avea o relație de natură sexuală. Cristian Tănăsie a mai fost la ea, a lucrat, într-un timp, în vacanță, și acesta, ca ajutor de ospătar exact unde femeia este angajată, în Brașov. Țineau legătura pe rețeaua de socializare Facebook. Cei doi tineri au plănuit din timp atacul. Și-au spus că, pentru a ajunge la ea, le este necesară o mașină. Așa s-a derulat crima din data de 24 noiembrie 2017.

5 părți civile

În dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Călărași, sub numărul 436/116/2018, alături de cei doi criminali-autostopiști, Simion Andrei și Tănăsie Ionuț Cristian, figurează, ca părți civile, Constantin Michael George, Constantin Violeta, Constantin Michael Ionuț, Constantin Lucia și Constantin Elena. Gestul celor doi adolescenți a șocat opinia publică.




Camera de Conturi Călărași: Primarii acuză interpretări eronate și prejudicii inventate

A fost dat publicității Raportul privind finanțele publice pe anul 2016, emis de Camera de Conturi a județului Călărași. Au fost verificate un număr de 46 de entități, din care 21 de ordonatori principali de credite (1 – consilii județene; 1 – municipii; 2 – orașe; 17 – comune), 25 de ordonatori secundari de credite și 3 societăți comerciale de interes local.

Plăți nelegale pentru felicitări

Situația prejudiciilor se prezintă astfel: UATJ Călărași (Consiliul Județean Călărași): 1.458.000 lei, din care: Centrul Cultural Județean Călărași – 23.000 lei; Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași – 843.000 lei; Spitalul Județean de Urgență Călărași – 38.000 lei. În cursul anului 2016, conducerea Consiliului Județean Călărași a efectuat plăţi în sumă de 8.000 lei, reprezentând contravaloarea publicării în presa locală a unor mesaje de felicitare adresate de conducere cu ocazia zilei de 8 martie și a sărbătorilor religioase de Paşte și Crăciun. Camera de Conturi Călărași consideră că astfel de anunțuri nu conţin informaţii din categoria celor de interes public și nu au legătură cu obiectul de activitate al Consiliului Județean Călărași. O situație asemănătoare s-a înregistrat UATC Vâlcelele (Primăria Vâlcelele), care a efectuat plăți nelegale, în sumă de 11.000 lei, pentru contravaloarea unor „prestări servicii media”, constând în publicarea unei invitaţii tip pentru ziua comunei Vâlcelele, unei felicitări de 8 Martie, prezentarea primarului localităţii sau prezentarea de evenimente sportive etc.

Scandal la fotbal

Cu privire la Contractul de finanţare nerambursabilă pentru activităţi nonprofit de interes judeţean din anul 2016, încheiat între Consiliul Judeţean Călăraşi şi asociația fotbal club, în fapt Dunărea Călărași, s-au constatat plăţi nelegale în sumă totală de 71.000 lei, astfel: au fost decontate cheltuielile echipei de fotbal seniori, în condiţiile în care obiectul cererii de finanţare şi al contractului de finanţare nerambursabilă prevedea finanţarea activităţilor echipelor de futsal şi fotbal junior; au fost decontate cheltuieli cu transportul, cazarea şi masa, precum şi servicii pentru care nu au fost prezentate documente justificative care să ateste exactitatea şi realitatea sumelor datorate şi dacă aceste cheltuieli fac obiectul contractului de finanţare.

Achiziții cu încălcarea legii

Tot în cursul anului 2016, Consiliul Județean Călărași a utilizat un număr de 14 autoturisme, din care 13 proprietatea entităţii şi 1 primit în baza unui contract de comodat, cu 8 peste limita legală. Din cele 8 autoturisme, 3 au fost achiziţionate în cursul anului şi 2 au fost înstrăinate. 13 din cele 14 autovehicule au fost încadrate în momentul achiziţiei în categoria autoturism M1, doar autovehiculul Dacia Duster a fost încadrat în categoria autoutilitară N1, deşi este destinat transportului de persoane. Pentru utilizarea celor opt autoturisme peste limita legală, UATJ Călăraşi a angajat şi plătit următoarele cheltuieli nelegale: cheltuieli cu carburantul în sumă de 71 mii lei, cheltuieli cu întreţinerea/reparaţiile/piesele auto în sumă de 28 mii lei, cheltuieli cu poliţele de asigurare în sumă de 17 mii lei, cheltuieli cu rovinieta în sumă de 2 mii lei şi alte cheltuieli în sumă de 6 mii lei, valoarea totală a prejudiciului fiind de 130.000 lei. În trimestrul al IV-lea 2016, când la conducerea Consiliului Județean Călărași se afla instalat Vasile iliuță, s-au achiziţionat trei autoturisme peste normativul de dotare de şase autoturisme legal stabilit, respectiv: o autoutilitară (care în fapt este folosită în mod exclusiv pentru transport persoane) Dacia Duster Laureate şi două autoturisme Renault Megane Estate. S-a apreciat că achiziția autovehiculelor menționate mai sus, s-a efectuat cu încălcarea legii, deoarece prin Nota de fundamentare s-a estimat că valoarea cu TVA a acestora este de 243 mii lei (respectiv 203.000 lei fără TVA), iar ulterior valoarea de achiziţie cumulată (fără TVA) a fost de 196.000 lei, iar entitatea nu a iniţiat şi desfăşurat, pentru achiziția celor trei mijloace de transport, procedura simplificată prevăzută de Legea nr. 98/2016, în cazul cumpărării de produse a căror valoare depăşeşte pragul de 133.000 lei (fără TVA). Valoarea plăților nelegale din bugetul județean aferent celor 2 autoturisme peste normativul legal este în sumă de 155.000 lei.

Drepturi salariale considerate necuvenite

În cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași s-a stabilit că în perioada 01.01.2014-31.12.2016 au fost calculate şi acordate necuvenit drepturi salariale reprezentând „spor de condiţii vătămătoare” (spor antenă), pentru salariații din aparatul propriu şi din Centrul de Plasament în Regim de Urgenţă „Sf.Maria” Călăraşi, în sumă totală de 843.000 lei, din care 688.000 lei prejudiciu reprezentând venit brut spor pentru condiţii vătămătoare și 155.000 lei reprezentând contribuţii angajator virate în plus la bugetul de stat.

Prejudiciu la Primăria Călărași

În cazul UATM Călărași (Primăria Călărași), Camera de Conturi a județului Călărași a stabilit prejudicii în sumă de 97.000 lei, din care: Primăria Călărași – 64.000 lei; Direcția de Asistență Socială – 1.000 lei; Liceul Tehnologic Dan Mateescu – 4.000 lei; Liceul Teoretic Mihai Eminescu – 26.000 lei; Serviciul Public Pentru Gestionarea Câinilor Fără Stăpân – 2.000 lei.

Dragoș Vodă: Lacătul pe ușă!

La UATC Dragoș Vodă, s-au constatat prejudicii de 294.000 lei. În cursul anului 2016, s-au achiziționat 4 buc. telefoane Samsung Galaxy S7 şi a 18 buc. telefoane NOKIA 130 Dual Sim Black, în baza unor abonamente cu un operator de telefonie mobilă. Astfel, valoarea abonamentelor la telefonia mobilă a crescut cu 40 la sută și s-a constatat existența unor utilizatori neidentificaţi care sunt beneficiari/utilizatori ai abonamentelor/aparatelor primite de la furnizorul de telefonie mobilă. Primăria Dragoș Vodă a efectuat plata în avans în sumă de 5.000 lei reprezentând 1.000 litri de motorină nejustificată până la sfârşitul anului, la care se adaugă majorări de întârziere de 0,19 mii lei. Pentru plăţile efectuate în sumă de 38.000 lei reprezentând contravaloarea a 8.020 de litri de motorină, înregistrată în fişa de magazie în anul 2017, nu s-au prezentat documente justificative alimentării şi consumului. Pentru combustibilul Benzina EFIX, în valoare totală de 9.000 lei, nu au fost prezentate documente justificative de intrare-recepție și nici documente justificative privind consumul. Valoarea prejudiciului, în acest caz, este de 52.000 lei. Ion Radu Aurel, primarul din Dragoș Vodă, este extrem de revoltat de aceste constatări, pe care le consideră netemeinice. Spune, spre exemplu, că nu-și poate obliga salariații să folosească, în interes de serviciu, telefoanele personale. „Acum trebuie să mergem în instanță și să clarificăm aceste lucruri. Eu sunt sătul de acest mod de lucru, mai ales că situația primăriilor din mediul rural este una catastrofală. Vă spun eu, în luna iunie nimeni nu va mai avea bani de salarii, sunt primării care vor pune lacătul pe ușă, nu vor mai avea bani ca să-și plătească angajații, nu există bani pentru partea de cofinanțare pentru proiecte, nu mai știu unde să mă împart, între tribunale, la proiectant, la constructor, nimeni nu se gândește la toate aceste aspecte. Ce vrea Curtea de Conturi să spună, că am luat eu banii ăștia acasă?”

Auditorul vrea străzi fără acostament

La obiectivul de investiţii: „Lucrări de întreţinere străzi în comuna Dragoş Vodă, judeţul Călăraşi”, cu ocazia verificării la faţa locului, reprezentanţii entităţii auditate nu au putut inventaria faptic lucrările realizate corespunzător suprafeţelor înregistrate în situaţiile de plată, deoarece străzile nu au lungimea/suprafaţa menţionată ca fiind executată. Mai mult, s-a procedat la plata nejustificată a lucrărilor facturate pentru o suprafață de 1.500 mp, deoarece conform Raportului de evaluare întocmit în anul 2016, str. Islazului are lungimea de 449 ml, dar executanul înregistrează lucrări pe o lungime de 639 ml, rezultând o diferenţă de suprafaţă nejustificată de 760 mp (190 ml x 4m), iar str. Independenţei are lungimea de 672 ml, dar executantul înregistrează lucrări pe o lungime de 857 ml, rezultând o diferenţă de suprafaţă nejustificată de 740 mp (185 ml x 4m). Astfel, s-a procedat la plata nejustificată în valoare totală estimativă de 37.000 lei, la care se adaugă majorări de întârziere de 4.000 lei. Ion Radu Aurel spune că auditul s-a efectuat în mod incorect câtă vreme nu a fost luat în calcul acostamentul străzilor respective. Afirmă că, în acest ritm și cu astfel de metode de lucru, considerate total incorecte, este dispus, în viitorul apropiat, să renunțe la funcție, câtă vreme calitatea de primar îi aduce numai deservicii. „Degeaba le explici, pentru că nu vor să înțeleagă. În ritmul acesta, toți primarii plecăm acasă. Mi-au numărat până și plăcuțele indicatoare, de parcă le luam eu acasă!”

Bâlbâielile Camerei de Conturi, la Grădiștea

Pe raza comunei Grădiștea, Camera de Conturi afirmă că, pentru contractul de execuție având ca obiect modernizare străzi, s-a constatat că au fost realizate lucrări de modernizare drumuri pe o suprafaţă de 35.094,20 mp, din care 32.326,70 mp străzi principale şi 2.767,50 mp străzi laterale, constatându-se diferenţa de 1.617,45 mp între suprafaţa măsurată şi suprafaţa decontată de 36.711,57 mp. În acez caz, reaua-voință a auditorilor Camerei de Conturi este evidentă căci, după refacerea măsurătorilor şi luarea în calcul a racordurilor realizate la intersecţia străzilor cu DN31 şi cu străzile laterale, s-a determinat suprafaţa de structură asfaltică de 1.634,41 mp, rezultând un plus de 16,96 mp. Camera de Conturi a stabilit, tot în cadrul investiției privind modernizarea de străzi, un prejudiciu de 1.224.000 lei, stabilind că preţul de vânzare practicat de subcontractant în relaţia contractuală cu executantul lucrării a fost de 210 lei/tonă pentru betonul asfalt BA 16 şi de 195 lei/tonă pentru betonul asfalt BA 22,4, în timp ce preţul de vânzare perceput de executant în relaţia contractuală cu UATC Grădiştea a fost de 315 lei/tonă (cu 105 lei/tonă peste preţul de achiziţie) pentru betonul asfalt BA 16 şi de 310 lei/tonă (cu 115 lei/tonă peste preţul de achiziţie) pentru betonul asfalt BA 22,4. Primarul Constantin Corbu spune că, în acest caz, a fost vorba de o ofertă cost/beneficiu, care cuprinde ansamblul tuturor prețurilor articolelor din deviz, licitația făcându-se pe principiul cost/beneficiu și nu pe principiul prețului cel mai mic. „Am luat în considerare ansamblul tuturor costurilor de deviz, câtă vreme ceilalți ofertanți au venit cu costuri sub 85 la sută din valoarea estimată. Le-am solicitat clarificări, iar licitația a fost urmărită de instituții abilitate. A fost contestată de una dintre firme, dar nu pe prețul asfaltului, ci pentru anumite clarificări de ordin de comunicare”. În acest sens, există ca nrome de aplicare o Notă, emisă de Comisia de Interpretare Unitară a Prevederilor Legale Aplicabile în Activitatea Curții de Conturi, unde se afirmă că este o interpretare eronată făcută de auditori în cazul stabilirii unor prejudicii la entitățile publice verificate, calculate ca diferență între valoarea materialelor în situațiile de lucrări emise de operatorii economici și valoarea la care operatorii economici au achiziționat aceste materiale.

Vlad Țepeș: La judecată

La UATC Vlad Țepeș, valoarea prejudiciilor stabilite, prin audit, este de 336.000 lei, din care: Primăria Vlad Țepeș – 253.000 lei; Școala Gimnazială nr. 1 – 83.000 lei. Spre exemplu, ca urmare a executării documentaţiilor tehnico-economice, conform Contractului de servicii Studii de fezabilitate din anul 2016 şi Contractului de servicii de proiectare din anul 2016, pentru realizarea proiectului de investiţii „Extindere canalizare sat Mihai Viteazu, comuna Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi”, s-a procedat la facturarea şi plata nelegală a unor sume reprezentând servicii de proiectare și inginerie, deoarece nu au fost respectate prevederile legale, potrivit căruia „proiectare şi inginerie: 3,0% din valoarea investiţiei de bază”. S-au efectuat plăți nelegale în sumă totală de 72.000 lei, la care se adăugă majorări de întârziere în sumă totală de 6.000 lei. Constantin Mihalache, primarul din Vlad Țepeș, spune că în mod abuziv s-a raportat acest procent de 3 la sută la HG 363/2010, care nu prevede acest fapt pentru proiectele la rețeaua de canalizare. „Sunt niște tâmpenii, ne vom judeca cu ai, dar oamenii care nu cunosc au impresia că primarul a furat de a rupt”.

Lehliu: Sute de cartele SIM pentru 12 angajați

Probleme legate de achiziționarea de telefoane și cartele SIM se înregistrează și la UATC Lehliu. În anul 2016, UATC Lehliu a derulat două contracte în paralel pentru servicii de telefonie cu acelaşi furnizor: – un contract din anul 2015, iniţial pentru 36 cartele SIM/numere de telefon activate, abonament servicii de internet şi date, iar în anul 2016 pentru un număr de 86 cartele SIM/numere de telefon (prin acte adiţionale la contractul de bază); – un contract din anul 2015, iniţial pentru 74 cartele SIM/numere de telefon activate, abonament servicii de internet şi date, iar în anul 2016 un număr de 98 cartele SIM/numere de telefon (prin acte adiţionale la contractul de bază). Entitatea avea aprobate prin organigramă doar un număr de 12 posturi. Plăţile totale pentru perioada 2015-2016 sunt de 64.000 lei. Încheierea contractelor s-a efectuat fără viză CFP şi fără referat de necesitate. Echipamentele nu se regăsesc în patrimoniul U.A.T.C Lehliu.

Nana: Tuburile prefabricate nu au ieșit la socoteală

502.000 lei este valoarea prejudiciului stabilit la UATC Nana, după cum urmează: Primăria Nana – 496.000 lei; Școala Gimnazială nr. 1 – 6.000 lei. Din verificările efectuate la proiectul „Podețe pe străzi în comuna Nana, judeţul Călăraşi”, finanţat prin „Programul de dezvoltare a infrastructurii în spaţiul rural”, pentru care a fost încheiat contractul de execuţie lucrări din anul 2008, s-au constatat următoarele: – UATC Nana a decontat facturi ale căror situaţii de lucrări conţineau 101 tuburi prefabricate din beton, mai multe decât cele din Proiectul Tehnic întocmit de către proiectant şi decât cele din Propunerea financiară înaintată de executant, care precizau 87,264 tuburi prefabricate din beton; – Executantul lucrării a facturat către UATC Nana mai multe tuburi prefabricate din beton decât cele montate pe teren la cele 17 podețe finalizate. Astfel, din cele 101 tuburi prefabricate din beton decontate conform situaţiilor de lucrări, pe teren sunt montate efectiv 62 bucăţi, valoarea prejudiciului adus bugetului local și implicit celui de stat fiind de 112 mii lei, din care 74 mii lei reprezentând 39 bucăţi tuburi prefabricate din beton nepuse în operă şi 38 mii lei penalităţi de întârziere.

Balamuc cu facturi

Tot la Nana, Urmare semnării Contractului de finanțare nerambursabilă între UATC Nana și Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în baza HG nr. 1.588/2009 a fost atribuit contractul de lucrări din anul 2010, la prețul de 258 mii lei fără TVA. Contractul a fost cesionat de către societatea contractantă (câștigătoarea procedurii „cerere de oferte”) unei alte societăți, contrar prevederilor legale. Pentru lucrările executate aceasta a emis 2 facturi, prima factură în sumă de 151 mii lei, pentru care a fost ordonanțată și plătită suma de 151 mii lei, iar cea de-a doua factură în sumă de 169 mii lei, care nu a fost înregistrată în evidențele contabile ale UATC Nana și nici plătită. Ulterior s-a procedat la atribuirea unui alt contract de lucrări, la prețul de 345 mii lei, în baza căruia a fost emisă o singură factură pe întreaga valoare a contractului, din care a fost ordonanțată şi plătită suma de 317 mii lei. Toate documentele puse la dispoziția echipei de audit relevă faptul că lucrările au fost prestate de către prima societate și nu de către cea de-a doua societate (PV de recepție parțială, PV a lucrărilor ce devin ascunse, liste cu cantități de lucrări, PV la terminarea lucrărilor – semnate de beneficiar, constructor și diriginte de șantier). Astfel au fost efectuate cheltuieli nelegale după cum urmează: – prejudiciu cert adus bugetului local și implicit bugetului de stat în sumă de 328 mii, din care 148 mii lei reprezentând plata fără contraprestație și 180 mii lei majorări de întârziere; – abatere de la legalitate în sumă totală de 169 mii lei, reprezentând plata fără contraprestație către semnatara celui de-al doilea contract de achiziție, în contextul în care lucrările au fost executate de către prima societate și nu au fost decontate acesteia.

Tămădău Mare: Nu corespunde stratul de beton

La obiectivul de investiţii „Asfaltare străzi şi drumuri în comuna Tămădău Mare” s-a constatat că au fost plătite lucrări pentru „Rigole pereate”. La articolul de deviz „CA01J1 – Turnare beton 5-20 cm” a fost confirmată şi decontată cantitatea de 539,9 mc beton, pentru care s-a consumat cantitatea de 593,85 mc beton de ciment B200. În urma verificării efectuate pe teren s-a constatat că rigolele pereate din beton au fost executate pe ambele laturi ale drumului DC 52 pe o lungime de 2.000 m, acestea având o lăţime de doar 1,2 m şi o grosime a stratului de beton de 0,1 m. În consecinţă, volumul total al betonului de ciment turnat a fost de 240 mc (2.000 m x 1,2 m x 0,1 m), fiind astfel mai mic cu 299,9 mc decât cantitatea înscrisă în situaţia de plată decontată în baza facturii, fapt care a condus la plata nejustificată a sumei de 143.000 lei.

Budești: Se impută dulciurile copiilor

Din creditele bugetare aprobate la capitolul bugetar 67.02 „Cultură, recreere şi religie”, UATO Budeşti a efectuat nejustificat plăți din bugetul local pentru achiziţia de dulciuri, bunuri care nu au legătură cu activitatea entităţii şi/sau cu atribuţiile organelor administraţiei publice locale. Produsele nu au fost procurate în vederea realizării unor acţiuni aprobate printr-o hotărâre a Consiliului local al oraşului Budeşti. Dulciurile achiziționate au fost în valoare de 20.000 lei în anul 2016 și de 38.000 lei în anul 2015, plăți pentru care au fost calculate majorări de întârziere în sumă de 7.000 lei. Sumele respective, ne spune Lucia Lefter, care a ocupat postul de primar al orașului Budești, până în iunie 2016, au fost stabilite prin hotărâre de consiliu local. De acești bani s-au achiziționat produse, de regulă fructe și dulciuri, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pentru copiii angrenați într-o formă de învățământ. Și alte primării, de pe raza județului Călărași, au efectuat astfel de achiziții, fără, însă, să fie consemnate drept prejudicii, de Camera de Conturi Călărași.




Săndulița: Noi date din cazul Elodia de Sărulești

E dispărut din 25 aprilie 2017 și de atunci nimeni nu mai știe nimic. Este vorba de Urluescu Virgil, un paznic de baltă de pe domeniul controversatului om de afaceri Robert Răduță, situat pe raza comunei Sărulești. La data dispariției, era îmbrăcat într-un pantalon de trening, o bluză albastră și era încălțat cu papuci.

Cele două piste

În schimb, figura ca martor principal într-un caz de crimă, anchetatorii călărășeni citându-l, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, chiar în ziua dispariției. Cu exact un an în urmă față de data dispariției lui Urluescu, unui tânăr, prins la braconaj, aflat în mijlocul bălții, i s-a pulverizat spray paralizant în față. Acesta s-a înecat. Dosarul în cauză nu este nici acum finalizat. În cazul dispariției lui Urluescu, anchetatorii au mers inițial pe două piste. Prima dintre ele este aceea a unui asasinat, cu ascunderea cadavrului. După semnalarea dispariției lui Urluescu, de către concubina acestuia, Alina Enăchescu, anchetatorii nu au găsit la fața locului urme care să confirme ipoteza unei noi crime. Cu toate acestea, lacul Sărulești a fost periat de scafandri profesioniști și de către lucrătorii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Barbu Știrbei Călărași. Mașina folosită de Urluescu a fost găsită pe marginea bălții. De-a lungul lacurilor din zona Sărulești, calea de acces este DJ 303, cu ieșire la DN 3, spre București – Constanța, în dreptul localității Călăreți și cu ieșire la DN 31 Călărași – Oltenița, în dreptul localității Mănăstirea.

Martorul cu un ușor retard

În noaptea dispariției, sunt indicii conform cărora polițiștii din zonă au afirmat că a avut loc o nouă crimă, pe domeniul omului de afaceri Robert Răduță. Un alt martor al dispariției, care afirmă că a auzit țipete venind dinspre baltă, în noaptea în care Urluescu nu a mai fost de găsit, se teme să vorbească. Omul este cunoscut cu un ușor retard și este îngrijitor de capre. Dosarul se află în instrumentarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, fiind instrumentat de același procuror ca și cazul tânărului omorât anul trecut, după ce i s-a pulverizat spray paralizant în față, în timp ce se afla în mijlocul bălții. Este vorba de Cornelia Manea. Pe aceasta, concubina lui Urluescu, Alina Enăchescu, a acuzat-o că nu-i oferă detalii legate de instrumentarea dosarului privind dispariția paznicului de baltă. Urluescu Virgil, domiciliat, fără forme legale, pe raza satului Săndulița, în vârstă de 35 de ani, e un recidivist cunoscut în zonă. A fost la pușcărie pentru infracțiuni de furt calificat. La acest moment, singura ipoteză plauzibilă pe care merg anchetatorii este aceea că Urluescu Virgil a fugit, pur și simplu.

Au refuzat detectorul de minciuni

Sunt indicii conform cărora, în ziua dispariției, când urma să fie reaudiat de procurori, în cazul asasinatului petrecut în urmă cu un an, acesta ar fi urmat să fie reținut și prezentat cu mandat de arestare preventivă, în fața judecătorilor. Nu numai că acesta era martorul principal al acelei crime, dar și principalul suspect. Urma să fie arestat și judecat pentru crimă. Dar și să declare cine au fost complicii acestuia la asasinarea tânărului din Ciorogârla, SAI, prins la braconaj, în urmă cu un an. S-a speriat de această perspectivă și a preferat varianta dispariției, fugind pur și simplu. În acest demers, cu siguranță că a existat o înțelegere prealabilă între acesta și mai mulți complici. E puțin probabil ca acesta să fi fugit numai într-o pereche de pantaloni de trening, o bluză și niște papuci. Cineva i-a oferit și banii necesari pentru a fugi din țară, iar singurul care putea să-l ajute cu așa ceva este chiar patronul Răduță. Ca fost recidivist, perspectiva de a sta la pușcărie între 15 și 25 de ani a cântărit greu în decizia luată de a fugi, fără să spună nimic rudelor. Alina Enăchescu nu are date despre acesta de la data dispariției. Știe, în schimb, că anchetatorii au dorit să apeleze și la audierea martorilor, dar și a omului de afaceri Robert Răduță, ajutați de detectorul de minciuni. Toți au refuzat această variantă.




Călărași: Liceul Tehnologic Dan Mateescu și-a amenajat locul pentru fumat în… pod!

În podul Grupului Școlar Dan Mateescu, din Călărași, și-a amenajat directoarea acestei unități de învățământ un loc pentru fumat. Este vorba de Nicoleta Radu, aceasta predând limba și literatura română.

Salvați la oral

Se refugiază în pod de fiecare dată când simte nevoia să tragă o țigară. Are amplasate scaune, din care unul este folosit pe post de măsuță pentru cafea. În tot acest timp, numai la disciplina matematică, anul trecut, au fost 29 de corigenți, la Grupul Școlar Dan Mateescu. Unitatea aceasta este considerată o adevărată fabrică de diplome. La fel ca în cazul UASMV. Daniela Smâdu este cea care a semnat în calitate de profesor examinator. Din 29 de elevi, unul singur nu a reușit să promoveze examenul de corigență. Toți ceilalți 28, deși au obținut note sub 4 la examenul scris, au fost salvați de examinarea orală. Lupașcu Ciprian Andrei, la acel moment elev în clasa a IX-a, deși obține nota 3 la examinarea scrisă, reușește să… împuște nota 7, la examinarea orală. Cam la fel se petrec lucrurile și în toate celelalte cazuri.

Fără normă didactică

Frățilă Cristinel Mădălin, la data de 1.09.2016, elev în clasa a IX-a, la examenul de corigență obține nota 4 la scris și nota 4 la oral, fiind declarat repetent. Este singura excepție din lunga listă de elevi corigenți. În schimb, în catalog apare ca promovat în clasa următoare, a X-a, asta deoarece directoarea  Nicoleta Radu a constatat că în cazul în care Frățilă Cristinel Mădălin nu promovează, nu mai poate acoperi normele didactice ale unor apropiate, iar clasa nu mai are numărul minim de elevi prevăzut în regulamentele școlare. Faptele îmbracă aspecte de ordin penal. În 2016, înscrierea la această unitate de învățământ s-a făcut pentru: 28 locuri – comerț; 28 locuri – construcții, instalații și lucrări publice; 28 locuri – electromecanică, 28 locuri – estetica și igiena corpului omenesc. Anul trecut, nici un elev de clasa a XII-a nu o obținut notă de trecere la examenul de bacalaureat. La fel s-a întâmplat și în anii precedenți.

Muștruluială pentru ADHD

Profesorii de-aici au un mod original de a discuta cu elevii. Doi elevi diagnosticați cu Attention Deficit Hyperactivity Disorder, sunt scoși în fața clasei, la o ședință de consiliu profesoral, și sunt muștruluiți zdravăn. „Dacă tu faci ceva și nu știi de ce-ai făcut, înseamnă că ori ai o problemă aci (arată la cap – n.n.), ori ne minți.” Asta reproșează directoarea Nicoleta Radu celor doi elevi. Sindromul ADHD poate avea cauze genetice, poate fi dobândit ca urmare a unor leziuni cerebrale sau poate avea cauze provenind din mediul familial sau social. Boala se manifestă prin lipsă de atenție, impulsivitate și hiperactivitate. Conform Ministerului Sănătății, în România, 682 de copii, cu vârste peste 15 ani, sunt afectați de acest sindrom. Cifrele sunt pentru anul 2016. În mod neoficial, se estimează că numărul copiilor cu ADHD trece de cifra de 200.000.

Puși să smulgă iarba

„De ce-ai făcut? Dacă ți se pune din nou pata?… Sunteți voi, câțiva, care vreți să distrugeți…” Ca soluție pentru acești copii este găsită alternativa de a fi mutați. Ca pedeapsă, au fost exmatriculați timp de două zile și ca supliment de pedeapsă au fost puși să smulgă iarba din curtea școlii. În schimb, alți elevi, deși nu dau cu lunile sau cu anii pe la școală, obțin note de trecere, dar nu apar nici absenți. Este vorba mai ales pentru elevii înscriși la cursurile serale, mulți dintre ei fiind plecați la muncă, în străinătate.

Cică nu fumează în pod

Contactată, directoarea Nicoleta Radu ne declară: „Podul liceului nu e loc pentru fumat”. În schimb, ea e cea care se refugiază, extrem de des, pentru a se încărca cu nicotină.