Verdict în cazul „Mită pentru pensie de boală”: Lumea juridică, sub semnul normalității

A fost prinsă în flagrant, la începutul lunii august 2015. Procurorii au acuzat-o de luare de mită în formă continuată. Este vorba de doctorița Mariana Soare, din cadrul Comisiei de Expertiză Medicală şi Recuperare din cadrul Casei de Pensii Călăraşi. În cursul zilei de 20 octombrie 2017, instanța de fond, Tribunalul Călărași, a decis ca aceasta să fie condamnată la o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Doctorița primea mici atenții, din partea persoanelor beneficiare de pensii de boală, însemnând bunuri sau mici sume de bani. Dosarul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, cu sprijinul lucrătorilor Direcției Generale Anticorupție. La întocmirea acestuia a contribuit și Serviciul Român de Informații, prin încălcarea legii câtă vreme nu are asemenea competențe legale. Mariana Soare a fost condamnată la 2 ani de închisoare, după ce i-a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor, din infracțiuni de corupție la Legea nr. 78/2000, în infracțiuni de serviciu, pentru 17 acte materiale. Aceasta va presta și o muncă neremunerată, timp de 60 de zile, în cadrul Primăriei sectorului 2 București. S-a dispus confiscarea sumei de 1.310 lei reprezentând contravaloarea sumelor de bani primite de inculpată în perioada iunie – 20.08.2015, precum şi a unui pachet de cafea Jacobs de 250 gr., aflat la camera corpuri delicte a Tribunalului Călăraşi. Pentru 80 de zile, cât a stat sub monitorizare, doctorița Soare a primit, în medie, drept șpagă, 16 lei pe zi.

Asistenta doctoriței, Julieta Stan, reținută pentru 24 de ore în arestul de la Călărași, începând cu data de 20.08.2015 ora 19:00, până la data de 21.08.2015 ora 19:00, acuzată de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată, a fost achitată. Conform instanței de fond, reținerea acesteia, pentru 24 de ore, s-a făcut în mod abuziv. Cele două angajate ale Comisiei de Expertiză Medicală şi Recuperare din cadrul Casei de Pensii Călăraşi, asistenta Julieta Stan și doctorița Mariana Soare, la data de 21.08.2015, au fost prezentate, de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, cu propunere de arestare preventivă. Instanța a respins cererea, împotriva acestora luându-se măsura controlului judiciar. Măsura a fost contestată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, însă soluția a fost menținută și de judecătorii Curții de Apel București. În cazul asistentei Julieta Stan, prin sentința de achitare dată de judecătorii Tribunalului Călărași, s-au comis mai multe abuzuri, femeia fiind, până la acest moment, declarată nevinovată. A fost obligată să nu părăsească țara, având, de asemenea, și alte obligații impuse de măsura controlului judiciar.

În același dosar, pentru comiterea infracțiunii de dare de mită, au fost judecați mai mulți inculpați, cel mai relevant nume fiind cel al fostului manager al Spitalului Județean de Urgență Călărași, Adrian Comșa. Alături de acesta, pentru aceeași faptă, au mai fost judecați Nicolae Nicolae, Tănase Valentina, Nicolae Gherghina, Mihai Floriana, Cazan Petra, Vasile Eleonora, Rogozea Elena, Vișan Leonaș, Inț Petrică, Jorj Florina, Lazăr Lidia, Cristea Petrișor, Neagu Dorina, Clătișteanu Oița, Necula Sanda, Ilie Marian și Oprea Mariana. Toți au fost achitați în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p, care prevede că fapta nu există. Spre exemplu, Adrian Comșa a oferit o atenție constând într-o cutie de bomboane.

La sfârșitul lunii martie 2014, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași au năvălit și peste Comisia de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa. Au fost reținute 4 persoane, în fapt asistenta, medicul și alte două angajate. Medicul Laura Ionela Bustan şi asistenta Veronica Duţă, de la Cabinetul de Expertiză Medicală Olteniţa, din cadrul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi, şi două infirmiere de la Spitalul Municipal Olteniţa au fost reţinute pe bază de ordonanţă pentru 24 de ore, acestea fiind prezentate Tribunalului Călărași cu mandat de arestare preventivă. La 25.03.2014, Bustan Laura Ionela, Veronica Duță, Marioara Enică și Sofia Mihalache, ultimele două angajate ale Spitalului Municipal Oltenița, au fost arestate preventiv, pentru 30 de zile. Au rămas în arest până la 31.10.2014. Au fost acuzate, conform unei declarații date de procurorul Xenofonte Purcărea, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, de luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu şi infracţiuni de fals. Prejudiciul calculat în cazul acestora a fostd e 6 milioane de lei. Alături de alți inculpați, cele două angajate ale Comisiei de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa au fost trimise în judecată la data de 14.08.2014, în dosarul 1427/116/2014. La 6.10.2014, instanța admite excepția de necompetență materială a procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și pe cale de consecință anulează Rechizitoriul nr. 309/P/2012 din 14.08.2014.

Procurorii călărășeni au făcut publice datele din dosarul pe care l-au instrumentat cu ajutorul angajaților DGA și beneficiind, prin încălcarea legii, de suportul tehnic al Serviciului Român de Informații, prin intermediul publicației Evenimentul Zilei: Reţeaua este formată din cadre medicale din Spitalul Municipal Olteniţa, Spitalul Prof. Dr. Alexandru Obregia Bucureşti, Spitalul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Prof. Dr. Gerota Bucureşti, Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (CEMRCM) Olteniţa şi Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi. S-a demonstrat că unii dintre beneficiarii reţelei au fost „pensionaţi” de celebrul psihiatru Florin Tudose (decedat între timp – n.n.), deşi ei nu îl văzuseră decât la televizor. Unii dintre membrii reţelei încasau, cu ajutorul poştaşilor, bani în numele unora dintre cei pensionaţi. Mai mult, au pensionat „pacienţi” internaţi, pe hârtie, chiar la spitalul Serviciului Român de Informaţii (SRI).

Şefa „reţelei” şi principalul beneficiar al banilor era Laura Ionela Bustan, medic la Cabinetul de Expertiză Medicală Olteniţa. Mâna dreaptă a doctoriţei era Veronica Duţă, asistentă medicală la acelaşi cabinet. Tarifele pentru pensiile ilegale erau: aproximativ 200 lei pentru fiecare pacient – medicul Laura Ionela Bustan şi 50-100 lei pentru fiecare pacient – asistenta Veronica Duţă. În schimbul banilor, Laura Bustan dispunea încadrarea într-un grad de boală, fără ca „bolnavii” să sufere de vreo afecţiune şi fără ca să se deplaseze măcar la cabinetul doctoriţei, din Spitalul Municipal Olteniţa. Intermediari în această afacere, care îşi luau comision, erau infirmierele Marioara Enică şi Sofia Mihalache, dar şi alte cadre medicale din Spitalul Olteniţa: Cristian Paul Andronea, Mădălina Işfan, Nina Gane, Liliana Eftene, Sabina Ştefan, Gama Mirela Daniela Surdu, Constantin Mihalea şi Liliana Bebe Teodoru. Asistenta Teodoru a fost, până în 2012, şi consilier la Primăria Olteniţa, din partea PSD.

În dosar, mai e cercetată şi doctoriţa de medicina muncii Ileana Corina Dima. În referatul cu propunerea de arestare întocmit de procurorii călărăşeni se arată că, în cursul anilor 2005- 2014 în baza unor acte medicale false şi în schimbul unor sume de bani, mai multe persoane au obţinut, fără drept, pensie medicală pentru afecţiuni psihice sau alte boli. Procurorii au estimat că în jur de 230 de falşi pensionari au luat ilegal bani de la bugetul de stat. În acest fel, „pensionarii” au încasat aproximativ 6.000.000 lei ca pensie medicală. Anchetatorii arată că, de-a lungul timpului, cadrele medicale din CEMRCM Olteniţa au creat, împreună cu alţi funcţionari publici din judeţul Călăraşi şi din Bucureşti, o adevărată reţea, bine pusă la punct, ce avea ca scop pensionarea medicală anticipată.

În ancheta ce o viza pe doctoriţa Laura Bustan, procurorii au dat de urma furnizorilor de documente pentru falşii pensionari care proveneau de la Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia”. Aşa s-au descoperit acte medicale falsificate, încă din anul 2005. Cea care le furniza era Speranţa Cernica, fostă asistentă medicală până în anul 2011. Ea întocmea acte medicale în care se atesta că sutele de oameni pensionaţi de boală ar fi beneficiat de tratamente în diferite spitale de stat din Bucureşti. Femeia lucra la laboratorul de analize al spitalului şi a ieşit la pensie, în urmă cu trei ani. După aceea, Speranţa Cernica a plecat în Italia. În locul ei a rămas, însă, fiica, Alexandra Cernica, care a continuat „reţeta” aplicată de mama ei.

Cercetările în acest vast dosar al falşilor pensionari au fost demarate din anul 2012, cu sprijinul SRI, al IPJ Călăraşi – Serviciul de Investigare a Fraudelor şi al Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă – SIPI Călăraşi. Totul a pornit de la o sesizare legată de pensia dublă pe care o încasa un anume Vasile Manea, în judeţele Călăraşi şi Dâmboviţa. Aşa s-a aflat că, în cursul anului 2007, prin intermediul „familiei” Speranţa şi Alexandra Cernica, şi cu ajutorul comisiei doctoriţei Bustan, Vasile Manea a fost pensionat medical. Din anul 2007 până în 2011, pensia acestuia a fost încasată, însă, de familia Cernica. Banii erau ridicaţi de la Oficiul Poştal Sohatu, prin intermediul factorilor poştali Violeta Gheorghe, Elena Cristea şi Silvia Florentina Bran. Poştăriţele le permiteau celor două asistente să-i falsifice semnătura lui Vasile Manea şi să încaseze, lunar, pensia.

Toată această muncă s-a dovedit inutilă, judecătorii decizând că parchetul competent material să instrumenteze acest caz este Direcția Națională Anticorupție și nu Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași. Până la această dată, toți cei acuzați de un prejudiciu de 6.000.000 lei, prin încasarea pe nedrept de pensii de boală, nu au fost trimiși în judecată.

Toate cele trei comisii de expertiză medicală de pe raza județului Călărași au fost în vizorul anchetatorilor. În cazul de la Lehliu-Gară, dezbătut pe larg, asistenta și doctorița au fost acuzate că întocmeau dosare cu boli închipuite, pentru mai multe persoane care să beneficieze fraudulos de pensii de boală. S-a dovedit, ulterior, că nimeni nu a beneficiat de pensie de boală în mod ilegal. Dosarul a fost instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, după ce dosarul inițial a fost întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, având sprijinul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Teritorial Călărași, Serviciului Român de Informații și IPJ Călărași, prin Serviciul de Investigarea Fraudelor. Și în acest caz se precizează implicarea Serviciului Român de Informații, faptă absolut nelegală. Nu au existat declarații conform cărora, la Lehliu Gară, doctorița Corina Ileana Dima și asistenta Paula Achim, să fi solicitat, cu titlu de mită, bani sau alte atenții. Cele două femei au fost condamnate la câte 3 ani de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, asta după ce au stat, vreme de câteva luni, la arestul IPJ Călărași, fără apă sau grup sanitar în cameră. La puțin timp, doctorița Dima a murit.

Cazul de la Comisia de Expertiză Medicală de Recuperare a Capacității de Muncă Lehliu-Gară s-a finalizat, prin decizie a instanței, în cursul lunii septembrie 2015. Decizia este cu totul alta comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în cazul doctoriței Mariana Soare și a asistentei sale, Julieta Stan. Pentru fapte similare, asistenta de la Lehliu-Gară, Paula Achim, a fost condamnată la 3 ani, în vreme ce Julieta Stan a fost achitată. Achitarea asistentei din cadrul
Comisiei de Expertiză Medicală şi Recuperare Călărași survine 2 ani mai târziu comparativ cu condamnarea asistentei de la Lehliu-Gară, Paula Achim. Până în urmă cu 2 ani, instanțele dădeau condamnări pe bandă rulantă în cazul dosarelor instrumentate de Direcția Națională Anticorupție. Între timp, lumea juridică s-a sesizat cu faptul că în cadrul dosarelor instrumentate chiar și de parchetele locale sau județene, implicarea Serviciului Român de Informații era ilegală. Soluțiile dispuse de instanțe, pe baza rechizitoriilor întocmite ca urmare a înregistrărilor puse la dispoziție, către procurori, de către Serviciul Român de Informații, trebuie desființate.

Se constată, conform acestor date, o practică neunitară a instanțelor. Totodată, acuzatorii au ținut să facă publice pretinse fapte de corupție, acuzând medicii din cadrul acestor comisii de expertizare că au falsificat documente și, pe baza acestora, mai multe persoane au fost pensionate ilegal. Problema pensionărilor ilegale a constituit subiectul unui punct de pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în cursul anului 2014, pe mandatul președintelui Traian Băsescu. Urmare a acestui fapt, în teritoriu a fost declanșată o adevărată vânătoare de medici, cei acuzați fiind nu cei care, sub parafă și semnătură, stabileau diagnostice, ci medicii din cadrul comisiilor de expertizare. Adevărul e că fenomenul pensionărilor pe baza diagnosticelor false devenise o problemă extrem de gravă. În Bărăgan, sunt sate unde jumătate dintre locuitori primesc pensii de boală. Un astfel de caz este Ștefănești, din comuna Ileana.  Comisiile de expertiză doar avizează dosarele pe baza documentelor provenind de la medicii specialiști. Proasta salarizare a medicilor, în România, a condus la acest fenomen de masă. Dacă în cadrul comisiilor de avizare a dosarelor s-a intrat în forță, până la această dată nu cunoaștem vreun caz de medic specialist care să suporte rigorile legii pentru emiterea de diagnostice false.




Consiliul Județean Călărași: Suspiciuni de fals și uz de fals pentru ocuparea unei funcții publice de conducere

Afirmă că a îndeplinit condițiile legale pentru a ocupa un post de conducere în Consiliul Județean Călărași, însă, conform unor date publice, acest fapt este îndoielnic. Este vorba de Eduard Grama, personaj venit din mediu privat, în prezent director executiv-adjunct și om de bază al actualului președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță.

Adresă

În cadrul unei adrese, remisă publicației noastre, Consiliul Județean Călărași spune că a organizat un concurs de recrutare pentru ocuparea funcției publice de conducere de director executiv adjunct al direcției Dezvoltare Regională și Relații Externe, în cursul zilei de 8 decembrie 2016. Printre condițiile obligatorii pentru ocuparea unui asemenea post, se specifică faptul că este necesară o vechime minimă de 3 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice. În urma concursului, a fost declarat admis Grama Eduard. Acesta a absolvit, cu diplomă de licență, în anul 2002, Universitatea Titu Maiorescu, cu specializarea finanțe-bănci. I-am solicitat acestuia, pe cale legală, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Consiliului Județean Călărași, Marinela Voivozeanu, să ne specifice firma / firmele unde acesta a fost angajat pe o asemenea specializare, vreme de minim 3 ani, însă Eduard Grama nu a dorit să ne ofere astfel de detalii.

Revisal

Eduard Grama nu apare în Registrul General de Evidență a Salariaților, Revisal, de la aplicarea acestuia și până în 2017. Este vorba de perioada 2012 – 2017. În toată această perioadă, actualul director executiv adjunct al Consiliului Județean Călărași nu are încheiat nici un fel de contract de muncă, nefigurând ca angajat al vreunei instituții publice sau societăți comerciale. La momentul selectării acestuia drept candidat admis pentru postul scos la concurs de Consiliul Județean Călărași, Eduard Grama, de minim 5 (cinci) ani, nu lucra nicăieri în baza unui contract individual. În schimb, din 11.09.2002, figurează ca administrator al firmei Safeba SRL Călărași. Grama, cu un aport la capitalul social mai mare de 50 la sută, apare ca asociat, la această firmă, cu Pătruț Elvira Emilia. Numirea sa ca administrator nu înseamnă în mod necesar și încheierea unui contract individual de muncă, în specialitatea studiilor, declarat la Inspectoratul Teritorial de Muncă al județului Călărași. SC Safeba SRL, în 7 ani de funcționare, a declarat următorul număr de angajați: 2002 – 3; 2003 – 18; 2004 – 16, 2005 – 18; 2006 – 1; 2007 – 0; 2008 – 0. Pentru ultimii 3 ani de funcționare, cifrele de afaceri sunt consistente: 2006 – 8.777.970 lei; 2007 – 6.092.125 lei; 2008 – 6.505.958 lei. În 7 ani de funcționare, Safeba SRL a raportat pierderi timp de 5 ani, în perioada 2002 – 2006. Pentru ultimii doi ani, profiturile sunt rizibile: 2007 – 5.958 lei; 2008 – 3.389 lei.

Insolvențe

E ciudat cu această firmă, cu un singur angajat declarat în anul 2008, raportează o cifră de afaceri de 8.777.970 lei. În schimb, pentru următorii 2 ani, cu un număr de 0 (zero) salariați, raportează un total al afacerilor în valoare de 12.598.083 lei. Safeba SRL apare drept contravenientă, sancțiune aplicată, în cursul anului 2006, de Inspectoratul Teritorial de Muncă al Județului Călărași. Din 2008, dată de la care nu mai depune bilanț, Safeba SRL, administrată de Eduard Grama, declară datorii de 380.512 lei. La Secția civilă a Tribunalului Călărași, este deschisă procedura de insolvență, la cererea creditorilor, la data de 27.11.2009. Se constituie părți creditoare Direcția Generală a Finanțelor Publice Călărași, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Primăria Călărași. În aceeași cauză, figurează tot ca părți creditoare SC Compania de Factoring SRL și Credit Europe Bank SA. Procedura insolvenței în cazul Safeba SRL, cu Eduard Grama drept administrator, s-a încheiat la data de 10.03.2015. Ca administrator și asociat, Eduard Grama nu avea voie să deschidă o altă firmă până la finalizarea procedurilor de insolvență. Art. 283, din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, prevede că atunci când se constată că falimentul sau insolvența se produce din vina administratorilor / acționarilor, aceștia au interdicție de a administra o altă societate până la plata integrală a debitelor.

Pierderi

De altfel, Eduard Grama figurează în cauze civile, pe rolul Judecătoriei Călărași, fiind executat silit. Ultima cauză este înregistrată la data de 23.06.2017, dosar nr. 4149/202/2017, având ca obiect validare poprire, Eduard Grama figurând drept debitor și Consiliul Județean Călărași figurând drept terț poprit. Cu alte cuvinte, se cere obligarea Consiliului Județean Călărași să plătească, din veniturile obținute de Eduard Grama drept salariu, debite restante. În schimb, în aceeași structură a acționariatului, Grama Eduard și Pătruț Elvira Emilia, cu același Grama Eduard figurând drept administrator, la data de 28.06.2004, se înființează firma Pani Pat G & P SRL, cu sediul în municipiul Călărași, bulevardul Republicii, nr. 167. Firma funcționează în perioada 2000 – 2008. În 8 ani de funcționare, are pierderi declarate timp de 5 ani. În anul 2006, la o cifră de afaceri impresionantă, de 14.542.174 lei, declară un profit de 23.577 lei, cu un număr de 5 salariați. În același an înregistrează datorii de 2.845.778 lei. Rata profitului este de 0,16 la sută. Pentru ultimul an în care depune acte contabile, 2008, cifra de afaceri raportată este de 981.560 lei, cu pierderi declarate de 5.607 lei, înregistrând datorii de 314.271 lei, la un număr de 0 (zero) salariați.

Adma fugită la Câmpina

SC Pani Pat G & P SRL figurează în structura acționariatului de la Adma SA, alături de Vlase Marian, domiciliat în comuna Gheorghe Lazăr, județul Ialomița, Andrei Mihai Sorin, domiciliat în Slobozia, strada Ardealului, bloc 4, Turcu Vasilică, domiciliat în Slobozia, bulevardul Unirii, bloc E18, dar și SC Voluntari Imobiliare SRL, acționarul majoritar al firmei. Voluntari Imobiliare este administrată de Vlase Marian, cu următoarea componență a acționariatului: Vlase Marian, Andrei Mihai Sorin și Turcu Vasilică. Voluntari Imobiliare SRL a fost dizolvată la data de 30.01.2012, fiind radiată la data de 15.11.2016. Nu a depus acte contabile. La 17.09.2008, Eduard Grama este revocat din postul de administrator al firmei SC Adma SA, locul acestuia fiind ocupat de Pavel Victoraș, domiciliat în municipiul Slobozia, bulevardul Matei Basarab, bloc M14, sc. C, et. 1, ap. 3, județul Ialomița. Denumirea firmei este schimbată în SC Savlievo Fresh SA, sediul social al acesteia fiind mutat în orașul Câmpina, strada Schelelor, nr. 32, et. 1, bir. 1, județul Prahova. Anul ultimului bilanț depus, 2008, figurează cu următoarele date: cifră de afaceri – 10.520.921 lei; pierderi: 135.071 lei; datorii: 225.965 lei; număr salariați – 12. Firma figurează cu Pavel Victoraș drept administrator, cooptat în acest post în locul lui Grama Eduard, ulterior firma intrând în insolvență

Fără indicii

SC Adma SA, devenită SC Savlievo Fresh SA, cu Eduard Grama deja implicat în alte proceduri de insolvență, din calitatea de administrator, la acest moment condusă de Pavel Victoraș, cere deschiderea procedurii de insolvență, la Tribunalul Prahova, la data de 28.09.2010. Principal creditor figurează tot Credit Europe Bank SA, dar și Autoritatea pentru Valorificarea activelor Statului. Se poate observa, conform acestor date, că Eduard Grama a figurat în activități comerciale, ca administrator, în diferite firme, în perioada 2002 – 2008. Asta nu înseamnă că a figurat în această calitate având încheiat și un contract individual de muncă depus la Inspectoratul Teritorial de Muncă și că obligațiile fiscale aferente unui astfel de contract au și fost plătite către stat. Conform acestor date, nu sunt indicii relevante că acesta a muncit, cu contract individual de muncă, vreme de minim 3 ani, în specialitatea studiilor (finanțe-bănci) astfel încât să poată ocupa, prin concurs, o funcție publică de execuție, în cadrul Consiliului Județean Călărași. Sunt date care relevă că acesta, în ultimii 9 ani, nu a avut calitatea de angajat. Acestea sunt doar câteva date despre oamenii competenți aduși de Vasile Iliuță să dezvolte județul Călărași. Fără să apară cu un loc de muncă în perioada 2008 – 2017, Eduard Grama pare că se mulează pe profilul funcționarului competent, căutat de președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță. În fond, conform acestor date, Iliuță l-a luat de pe stradă!

Meca și Kartons

La acest moment, pe strada Varianta Nord, nr. 2, pe sediul vechii firme ADMA SA, figurează SC Meca Impex SRL, cu Stoica Claudiu Daniel drept administrator și asociat unic. Tot aici figurează și firma Papers Kartons SRL, cu Stoica Caludiu Daniel și Grama Mihaela, drept asociați, cu Grama Mihaela drept administrator. Firma este înființată la 15.09.2016.




Dezvăluiri – Oamenii lui Iliuță: Un escroc a ajuns șef peste banii publici ai echipei de fotbal

A fost numit șef peste echipa de fotbal Dunărea Călărași, divizionară B, la jumătatea lunii noiembrie 2016. Este vorba de Leu Lorin Bogdan, cu domiciliul în județul Călărași, strada Viitor, nr. 202, mun. Călărași. Are 40 de ani și e născut în județul Buzău. Se prezintă drept „administrator de firmă cu mai multe domenii de activitate”. Pentru anul 2017, până la această dată, echipa de fotbal a primit suma de 2.210.000 lei, din bugetul public. Adică echivalentul sumei de 500.000 de euro.

Cazul Lestotex

Leu Lorin Bogdan și-a început aventura ca om de afaceri în cursul anului 2004, prin firma SC Lestotex SRL, înregistrată la data de 18.11.2004, cu următoarele date de identificare: număr registrul Comerțului: J51/609/2004, Cod Unic de Înregistrare: 16949770, cu sediul social declarat în municipiul Călărași, strada Viitor, nr. 202. A funcționat până în anul 2007, cu obiectul de activitate – confecții. La data de 29.01.2008, în dosarul nr. 328/116/2008, a depus cerere de insolvență. Înregistra datorii de 492.724 lei, în condițiile în care în ultimul an de funcționare a raportat o cifră de afaceri de 571.208 lei. Înregistra debite către AFPM Călărași, către ITM Călărași și către Enel Energie SA. Mai precis nu și-a achitat obligațiile fiscale către bugetul de stat, dar nici curentul electric consumat. În firmă a figurat ca asociat cu Leu Mariana. La data de 28.12.2006, Leu Mariana își cesionează părțile sociale către Leu Lorin Bogdan. În cazul acestei firme, procedura insolvenței s-a încheiat la data de 13.01.2009.

Urmează Kalebo

Leu Lorin Bogdan se asociază cu Alexandru Virgil, pe firma Kalebo Pekyn SRL, cu sediul în municipiul Călărași, strada Viitor, nr. 202. Este înființată la 9.11.2009, cu următoarele date de identificare: număr Registrul Comerțului – J51/471/2009; Cod unic de Înregistrare – 26178169. Are ca obiect principal de activitate cod CAEN 5610 – restaurante. A funcționat în anii 2009 și 2010. A raportat următoarele cifre de afaceri: 2009 – 40.700 lei, 2010 – 303.906 lei. În același an înregistra datorii de 187.724 lei. A fost radiată la data de 26.10.2016.

Cazul Domadi

Domadi SRL este o firmă înființată în anul 2007, cu următoarele date de identificare: număr Registrul Comerțului –  J40/4627/2016; CUI –  22593910, figurând cu dată a înființării – 17.10.2007. A figurat cu asociați inițiali: Dincă Dorinel Viorel și Ichim Marian. Are ca obiect de activitate codul CAEN 4120 – Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Între 2007 și 2010, firma nu a raportat venituri. Din 2011 și până la data de 19.02.2014, firma a avut activitatea suspendată. Ca asociat unic devine Leu Lorin Bogdan, cetățean român, născut la data de 04.04.1977, în Buzău, jud. Buzău, domiciliat în Călărașii, str. Viitor, nr. 202, jud. Călărași. Firma figurează cu sediul social în municipiul Călărași, strada Alexandru Sahia, camera 1, bl. B5, sc. B, parter, ap. 2, jud. Călărași. Pentru anul 2014, raportează o cifră de afaceri de 219 232, cu un profit de 180 337, la un număr de 0 salariați. Înregistrează datorii de 41.424 lei. La data de 23.3.2016, firma Domadi SRL, devenită SC Geodomadi Construct SRL Călărași, își modifică structura acționariatului. Pe lângă Leu Lorin Bogdan, mai sunt cooptați doi boschetari, Zamfir Mariea și Georgescu Marcel-Viorel. La 11.04.2016, Leu Lorin Bogdan își cesionează în totalitate părțile sociale către cei doi boschetari, retrăgându-se din firmă.  Firma își schimbă sediul social în municipiul București, str. Arh. Ionescu Grigore, nr. 63, bl. T73, sc. B, et. 4, ap. 42, Sectorul 2. Activitatea lui Leu Lorin Bogdan este una specifică unui escroc sadea.

Tir Club

La 16.12.2005, Sâmbeteanu Niculae, Petrache Adrian și Dobre Gheorghe înființează firma SC Tir Club SRL, sediul social al acesteia fiind declarat, ulterior, în municipiul Călărași, strada General Constantin Pantazi, nr. 4, cu următoarele date de identificare: număr Registrul Comerțului – J51/769/2005; Cod Unic de Înregistrare – 18228878, cu obiect de activitate principal: activități de protecție și gardă; activități de întreținere și curățare a clădirilor. La data de 11.09.2012, în cadrul firmei SC Tir Club SRL este cooptat Leu Lorin Bogdan, cetățean român, domiciliat în județul Călărași, strada Viitor, nr. 202, municipiul Călărași, născut la data de 4.04.1977, în mun. Buzău, jud. Buzău. Structura acționariatului firmei este următoarea: Sâmbeteanu Niculae – 7 părți sociale; Dobre Gheorghe – 7 părți sociale, Petrache Andrei -0 7 părți sociale, Leu Lorin Bogdan – 21 părți sociale. Ulterior, ca asociați rămân Leu Lorin Bogdan și Sâmbeteanu Niculae. La 9.01.2014, obiectul de activitate al firmei este completat cu: cod CAEN 4520 – întreținerea și repararea autovehiculelor; cod CAEN 4532 – comerț cu amănuntul de piese și accesorii pentru autovehicule. Printr-un contract încheiat cu SPCTAFL Călărași, SC Tir Club SRL ia în administrare punctul termic situat în municipiul Călărași, Strada Știrbei Vodă, nr. 7, unde deschide un punct de lucru. În 3 ani, firma Tir Club SRL a avut 0 cifra de afaceri, mai precis în anii 2005, 2001 și 2012. Pentru perioada 2006 – 2009, totalul cifrei de afaceri este de 93.680 lei, cu o medie anuală de 23.420 lei.

Clasica escrocherie

După cooptarea lui Leu Lorin Bogdan în cadrul firmei, aceasta înregistrează cifre de afaceri explozive. Pentru anul 2013, cifra de afaceri este de 266.064 lei, cu un profit net declarat de 107.037 lei, la un număr de 0 (zero) salariați. Pentru anul 2014, ultimul în care firma SC Tir Club SRL depune bilanț contabil, cifra de afaceri este de 870.705 lei, cu un profit net declarat de 66.572 lei, la un număr de 7 salariați. Tot la acest an, firma înregistrează debite de 477.079 lei. La 1.03.2016, Sâmbeteanu Niculae și Leu Lorin Bogdan aplică vechea metodă de escrocare a statului. În cadrul firmei sunt cooptați doi boschetari: 1. Georgescu Marcel Viorel, cetățean român, născut la data de 10.11.1967, în municipiul Ploiești, județul Prahova, domiciliat în comuna Rafov, satul Buga, nr. 61, județul Prahova, acesta venind cu un aport de 10 lei, reprezentând 1 parte socială; 2. Zamfir Mariea, cetățean român, născută la data de 6.06.1956, în comuna Berzunți, județul Bacău, domiciliată în comuna Rafov, satul Palanca, nr. 302, județul Prahova, venind cu un aport de 10 lei, reprezentând 1 parte socială. În data de 18.03.2016, cei doi escroci, Leu Lorin Bogdan și Sâmbeteanu Niculae se retrag din structura acționariatului firmei SC Tir Club SRL, aceștia cesionându-și părțile sociale către cei doi boschetari. E schema clasică de eludare a obligațiilor fiscale. Mai mult, în cadrul unei Notificări, cei doi boschetari declară: Noi, GEORGESCU MARCEL-VIOREL si ZAMFIR MARIEA, declarăm că primim cesiunea făcută prin prezenta hotărâre de către SÂMBETEANU NICULAIE și LEU LORIN BOGDAN și că am achitat acestora contravaloarea părților sociale cesionate astăzi, data prezentei hotărâri. Între noi părțile, prezenta convenție de cesionare de părti sociale, hotărâre, își produce efectele începând de astăzi, data semnării. Noi, GEORGESCU MARCEL-VIOREL și ZAMFIR MARIEA, precizăm că am luat cunostință de clauzele actului constitutiv al societății și de toate actele adiționale modificatoare, precum și de situația financiar-contabilă a societății, față de care nu avem nicio obiecțiune și pe care ni le însușim întocmai. Totodată, declarăm că suntem de acord sa preluăm întreg activul și pasivul pe care societatea TIR CLUB S.R.L. îl are atât față de bugetul de stat, cât și față de terți. Numai către SPACTFL Călărași, SC Tir Club SRL are datorii de 30.000 lei. Către SPACTFL Călărași, Sâmbeteanu Niculae a semnat facturi fără să mai aibă calitatea de administrator. Facturile sunt false.

Investitorii strategici

Sediul social al firmei a fost mutat în municipiul București, str. Arh. Ionescu Grigore, nr. 63, bloc T73, scara B, etaj 4, apartament 42. Boschetarul Georgescu Marcel viorel este un „investitor” de profesie, acesta figurănd ca administrator și acționar în mai multe firme preluate prin aceeași metodă: Arform Grafică și Desing SRL; Lucksim Invent SRL; Zemtrum Prime SRL; Promax Industries SRL; Toyvend SRL; Danifri Spedition SRL; Bonedo SRL; Drill Center SRL; Geodomadi Construct SRL; Aditel Construct SRL; Mob Mania SRL. Toate figurează cu aceeași adresă: municipiul București, str. Arh. Grigore Ionescu, nr. 63, Sector 2. Zamfir Mariea figurează și ea ca asociat și administrator, în firme preluate prin aceeași metodă, la: Geodomani Construct SRL; Aditel Construct SRL; Versamod SRL. Numărul de contact al firmei SC Tir Club SRL este și la această dată 0723-987968. Este numărul de telefon la care răspunde Sâmbeteanu Niculae.

Mondo Star și Fast Auto

Cu același Sâmbeteanu Niculae, Leu Lorin Bogdan figurează în alte două firme: Fast Auto Star SRL și Mondo Star Shop SRL. Fast Auto Star SRL a fost înființată în data de 15.03.2016, cu următoarele date de identificare: nr. Reg. Com. – J51/166/2016, CUI – 35804903, cu sediul social declarat în municipiul Călărași, str. Știrbei Vodă, PT 7, biroul 2. Sediul social este declarat în fals. Are ca obiect principal de activitate cod CAEN 4520 – întreținerea și repararea autovehiculelor. Pentru anul 2016, nu a depus bilanț contabil. Modo Star Shop SRL are aceeași dată a înființării – 15.03.2016, cu următoarele date de identificare: nr. Reg. Com. – J51/167/2016; CUI – 35804911. Figurează cu același sediu social. La fel, e declarat în fals. Are obiectul de activitate principal cod CAEN 4791 – comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare. Pentru anul 2016, nu a depus bilanț contabil.

Prăduiala după Iliuță

La 26.10.2015, prin SC Tir Club SRL, cei doi escroci, Leu Lorin Bogdan și Sâmbeteanu Niculae executau lucrări de construcții pentru Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi. La numai câteva luni, după ce au încasat bani publici, găsesc ca soluție de eludare a plăților către bugetul de stat cesionarea părților sociale către cei doi boschetari din județul Prahova. Nu știm valoarea lucrărilor efectuate în cadrul DGASPC Călărași. În cursul anului 2016, după ce escrocul Leu Lorin Bogdan devine președinte al clubului de fotbal Dunărea Călărași, a cărui activitate este susținută din bani publici, prin cele două noi firme înființate în cârdășie cu Sâmbeteanu Niculae, tăbară din npu pe banii publici. La jumătatea lunii noiembrie 2016, Leu Lorin Bogdan este numit, de președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, președinte al clubului de fotbal Dunărea Călărași. Între 11.11.2016 și 28.12.2016, Lux Maxim Construct, aparținând noului șef de la Dunărea Călărași, încasează, de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, suma de 393.614,20 lei, pentru un număr de 18 facturi emise. Cei doi escroci, pentru perioada 11.05.2016 – 27.12.2016, prin firma Mondo Star Shop SRL, încasează, tot de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi, suma de 367.745,20 lei, pentru un număr de 26 de facturi. Din data de 11.11.2016, valoarea acestora este de 117.628 lei. De la numirea escrocului Leu Lorin Bogdan, ca președinte al clubului de fotbal Dunărea Călărași, făcută de președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, acesta a încasat, în nici 50 de zile, suma de 511.242 lei, bani publici veniți de la DGASPC Călărași, unitate aflată în subordinea lui Vasile Iliuță.

Sesizarea parchetului competent

Uitați pentru ce a primit Leu Lorin Bogdan bani publici: capoate – 61 lei/buc.; adidași adulți – 54 lei/buc.; saltele pat – 410 lei/buc.; mușama pat – 49 lei/buc.; pături – 145 lei/metru pătrat.; mușama masă – 12 lei/metru; gazon sintetic – 69,5 lei/metru pătrat ( e 48 lei mp, cu TVA inclus, spre exemplu); reabilitare magazii – 31.587 lei; băncuțe – 880 lei/buc. (288 lei – Dedeman); remorcă auto, cearceaf plic – 27 lei/bucată (16 lei); față de pernă – 29 lei/buc. (23 lei – 2 buc. eMag) etc. Sunt sute de produse luate de la noile firme ale escrocului Leu Lorin Bogdan. omul pus de vasile Iliuță să administreze banii publici primiți de clubul de fotbal Dunărea Călărași. Despre aceste aspecte, Leu Lorin Bogdan nu a dorit să comenteze, la acest moment. prin interpuși, a încercat să ne ofere bani pentru a nu devoala aceste afaceri oneroase. Redacția noastră a sesizat organele abilitate ale statului.




Dezvăluiri: Braconaj de urși și elefanți, pe interceptări, la Pietroiu / Video

E căsătorit din 1992 și are o fată în vârstă de 25 de ani. Cu toate acestea, a fost acuzat, printre altele, că este proxenet, scoțându-și nevasta la produs, în cadrul partidelor de vânătoare organizate în zona Pietroiu, județul Călărași sau în cadrul unor orgii sexuale, pe raza municipiului București.

Proxenetul soției, deși e bolnavă de cancer

Este vorba de un vânător bucureștean, un apropiat al fostului comandant al Poliției Capitalei, chestorul Mihai Pitulescu. E cunoscut drept colaborator al polițiștilor, acesta ajutând la destructurarea unor clanuri bucureștene importante, printre care clanurile Cămătarilor, Cuza și Geamănu. A făcut parte din gruparea care l-a săltat pe Gigi Becali. „În cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea unor posibile infracțiuni de braconaj cinegetic, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor şi proxenetism”, se arată într-un comunicat de presă emis, la data de 11 aprilie 2017, de Inspectoratul Județean de Poliție Călărași. În schimb, acesta, organizator de partide de vânătoare, are soția bolnavă de cancer. Femeia urmează un tratament specific unei astfel de boli, printre care și chimioterapie, încă din luna septembrie 2016. Datele emise de IPJ Călărași pot fi considerate scelerate.

Ce zice IPJ Călărași

Comunicatul emis de IPJ Călărași specifică faptul că la data de 11 aprilie 2017, polițiștii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul I.P.J. Călăraşi, cu suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul I.G.P.R., sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi, au efectuat 8 percheziţii, în Bucureşti și Călăraşi, la locuințele persoanelor ce coordonează activitatea infracţională. În urma perchezițiilor, au fost ridicate 11 arme letale și neletale deținute contrar prevederilor legale, 1.000 de cartușe, 8 trofee cornute, o blană de mistreț, un trofeu de urs, 4 plase monofilament. De asemenea, polițiștii au salvat un căprior ținut în captivitate, contrar prevederilor legale în vigoare. Percheziţiile s-au desfăşurat cu sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Călăraşi şi D.G.P.M.B.

Procurorul de caz: Doina Nuțu

„Ei au încercat să mă agațe în orice fel”, e declarația celui vizat de aceste descinderi, Cătălin Vișoiu. În această cauză s-au mai efectuat percheziții la subprefectul S.A.I., la directorul Arenei Naționale București și la comandantul Penitenciarului Rahova, Eugen Petcu. Nu există flagrant, în cauză existând doar suspiciuni că erau organizate partide de vânătoare fără a se plăti taxele aferente, dosarul fiind construit pe interceptări. Este vorba de partidele de vânătoare derulate, în județul Călărași, în zona Pietroiu, în 22 și 26 septembrie 2016. „Eu nu am auzit până acum braconaj pe interceptări. E greu să probezi și când te prinde cu mortu-n mașină… Există interceptare, îl întreb unde ești. Lasă-mă că sunt la vânătoare, am împușcat un elefant. Și i-am spus lui Manta și lui Iorga, bă, arestați-l p-ăsta, că a împușcat, în județul Călărași, elefant!… Au spus la televizor că împușcam noi, pe fondul forestier Călărași, urși.” La Călărași, dosarul s-a aflat în instrumentarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, procurorul de caz fiind Doina Nuțu, un personaj controversat.

Acuzație: Marian Iorga cerea mită

Cătălin Vișoiu spune că tot cazul e o făcătură a comandantului IPJ Călărași, cms. șef Marian Iorga, aceștia cunoscându-se de mai multă vreme, de pe vremea când polițistul lucra la compartimentul Furturi Auto, în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Aici, Cătălin Vișoiu i-ar fi cerut să rezolve un caz de furt al unor autoturisme extrem de scumpe, Marian Iorga cerând, la schimb, o mită de 20.000 de euro. Cătălin Vișoiu spune că era o practică obișnuită ca Marian Iorga să ceară mită pentru rezolvarea unor astfel de cazuri. „Sunt n cazuri… Eu vorbesc de cei doi prieteni ai mei, Cosmin Cotârcă… împreună cu Bogdan Plăcintă.” Primul a reclamat furtul unui Mercedes GL, cu un preț de catalog de 137.000 de euro. Al doilea autoturism este un BMW X6, cu un preț de circa 100.000 de euro. „Băieții le-au declarat furate și  le-a scos din calculator, ca să poată să fie cumpărător de bună credință, în Germania… Asta e cu Iorga. De-atunci mi-a promis că prima dată când poate să mă facă, mă face! Nu putea să mă facă… vezi-Doamne, mă ținea Pitulescu în brațe.”

Interpușii lui Victor Ponta

Vișoiu spune că 500 de euro este taxa, dată sub formă de șpagă, polițistului Mihai Andrei Manta, din cadrul Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase. Aceeași sumă ar pretinde-o și Marian Iorga, pentru fiecare partidă de vânătoare organizată pe raza județului Călărași. „În Călărași, nu se poate vâna dacă nu cotizezi la ei”. Mihai Andrei Manta este șeful Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. „M-au chemat cei de la DIPI… Au o înregistrare, între Iorga și Gabi Șchiopu, care e șef la SIC, acum, la Capitală: ajută-mă să-l fac pe Vișoiu!… Au găsit o portiță, pe interceptări. 8 luni de interceptări, pentru braconaj!… Braconaj prin interceptări!” Sunt mesaje telefonice, primite prin interpuși, din care ar reieși că Marian Iorga are un comportament deviant pentru că a fost susținut de fostul premier Victor Ponta. „Îl ține Ponta în brațe, așa a zis Manta… tare și răspicat. Că a vorbit Ponta cu Iorga să-i dea postul de șef de serviciu, din luna noiembrie 2017.”

Cazul Ana-Maria Goicea

Iorga a fost acuzat de comportament deviant de o polițistă, Ivona Brânză, aceasta declarând că i-au fost solicitate favoruri sexuale. Cătălin Vișoiu, vânătorul acuzat că-și dădea soția la produs, deși aceasta e bolnavă de cancer, cunoaște aceste aspecte din viața actualului comandant al IPJ Călărași. „Proxenetul s-ar putea să fie dânsul. Proxenet în ghilimele. El e hărțuitor. Eu am sunat la o prostituată… Diferența e că eu am plătit o prostituată, dar dânsul hărțuiește colege. Puteți să vă interesați la postul din Lehliu, la Ana-Maria. Sunt foarte multe colege de-ale dânsului care același lucru au pățit. De exemplu, de la Furturi Auto, când a venit la SIC, la București, a luat tot ce-l interesa, fete. Și când a plecat de la București la Călărași, tot la fel. Le muta după el.” Cătălin Vișoiu arată spre polițista Ana-Maria Goicea, mutată între Postul de Poliție Perișoru, Poliția Orașului Lehliu-Gară și Serviciul AESP din cadrul IPJ Călărași. Mai sunt astfel de cazuri.

IPJ se disociază, fără semnătură

Ramona Tudor, angajată a IPJ Călărași, la solicitarea noastră expresă, ne-a remis un text, nesemnat, spunându-ne verbal că acesta reprezintă punctul de vedere al cms. șef Marian Iorga, referitor la acuzațiile care i-au fost aduse de mai vechea sa cunoștință, Cătălin Vișoiu.  „Referitor la materialul transmis, în care este prezentat punctul de vedere al unei persoane, care, așa cum afirmă, ar avea o calitate în cadrul unei anchete penale, desfășurate sub coordonarea procurorului, vă puteți adresa unității de parchet competente. Precizăm că ne disociem de act gen de materiale pe care le difuzați cu insistență, în mod vizibil tendențios și denigrator, prezentând doar afirmații,  fără a avea un fundament în realitate” e textul emis de pe adresa de email a IPJ Călărași.




Dezvăluiri: Casa de nebuni de pe lângă Parchetul cu minuni

Nu facem decât să cităm dintr-un act emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, considerând că rolul presei este de a prezenta și astfel de aspecte care ajung greu sau deloc în fața opiniei publice. Ne vom abține de la orice fel de comentariu, câtă vreme relatările din cadrul acestei ordonanțe, căci despre așa ceva vorbim, par desprinse dintr-o carte științifico-fantastică sau dintr-o carte scrisă efectiv de un om cu mințile rătăcite. Veți citi despre delațiuni, mită, șantaje, acuzații de hărțuire sexuală, minciuni, despre cum ajung oamenii la pușcărie, despre relațiile dintre magistrații călărășeni, toate acestea într-un material uluitor, de noaptea minții! Vă invităm doar să aveți răbdarea de a parcurge acest text până la capăt. Demența e o boală relativ ușoară comparativ cu ceea ce veți citi. Facem precizarea că documentul nu este clasificat și că  a fost obținut din surse specifice. Luați-vă calmante! Anunțați balamucul!

Bla, bla, bla

…La data de 2.08.2016, La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost înregistrat sub nr. …, ordonanța nr. 381/P/2016 din data de 25.07.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași prin care s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei nr… privind plângerea formulată de Ciobanu Nicolae, șef al Serviciului Județean anticorupție Călărași, împotriva subordonatului său, inspectorul principal de poliție Drăgan Dumitru, pentru fapta de inducere în eroare a organelor judiciare… și împotriva magistratului procuror Nestea Antoaneta Elena, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, pentru instigare la inducerea în eroare a organelor judiciare…

Instigare la dare de mită

Ciobanu Nicolae, care deține funcția de șef al Serviciului Județean Anticorupție Călărași din anul 2012 a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași cu privire la faptul că „pe fondul relațiilor tensionate” dintre el și procurorul Nestea Antoneta Elena din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași (întrucât refuzase să aibă cu aceasta „o relație amoroasă”) și întrucât aceasta aflase despre relația de prietenie dintre el și numitul Alexandru Laurențiu Florin, a dispus în mod abuziv în cauza…, punerea în mișcare a acțiunii penale (la data de 12.01.2016) față de Alexandru Laurențiu Florin („deși acesta a negat comiterea faptei”) pentru instigare la dare de mită (acuzația referindu-se la un angajat din cadrul societății sale (Auto Paint SRL Oltenița), să remită o sumă de bani ca mită comisarului Trifu Ioan din cadrul Comisariatului General pentru Protecția Consumatorilor).

Rănită în amor

Atât procurorul Nestea Antoneta Elena din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași cât și inspecorul principal de poliție Drăgan Dumitru din cadrul Serviciului Județean Anticorupție Călărași, „din răzbunare” (întrucât procurorul fusese refuzat de Ciobanu Nicolae să întrețină „o relație amoroasă” iar lucrătorul de poliție judiciară Drăgan Dumitru își dorea funcția pe care o deține Ciobanu Nicolae), potrivit precizărilor persoanei vătămate, ar fi început să interpreteze și „să construiască probe în acuzarea sa cu scopul bine definit de a fi denigrat și destituit din funcția de șef serviciu” . În baza unor „false informații”, Drăgan Dumitru ar fi depus o sesizare la Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției în baza căreia la data de 5.05.2016 ar fi fost înregistrat dosarul nr. …

Grătar la Căscioarele, cu inculpații

Persoana vătămată Alexandru Laurențiu Florin, audiat la data de 19.09.2016 a declarat că are un prieten care se numește Culea Adrian și care este ginerele lui Ciobanu Niculae. Prin intermediul lui Culea Adrian l-a cunoscut pe Ciobanu Nicolae. Când l-a cunoscut, Ciobanu Nicolae știa care este ocupația lui (a lui Alexandru Laurențiu Florin). Ciobanu Nicolae a apelat la serviciile societății unde acesta era angajat. A venit însoțit de ginerele lui, sau l-a trimis pe acesta cu mașina lui „pentru service auto și altele”. În 2015, la finele anului, Alexandru Laurențiu Florin a fost prezent la întrunirea polițiștilor din cadrul SJA Călărași, organizată în zona Căscioarele, unde a fost invitat de Culea Adrian („Mi-a spus că mergem să mâncăm un grătar”). Când a ajuns s-a întâlnit cu Ciobanu Niculae și alți 4 sau 6 colegi de-ai lui. Alexandru Laurențiu Florin a precizat că, în cauza în care a fost urmărit penal, nu a dat nici o declarație la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași în fața procurorului Nestea Antoneta Elena, fără a fi asistat de avocatul ales. Alexandru Laurențiu Florin a cunoscut pe procurorul Nestea Antoneta Elena cu ocazia cercetărilor, atunci când a fost chemat pentru audiere. Procurorul Nestea Antoneta Elena nu i-a că l-ar cunoaște dinaintea acestui moment iar Ciobanu Niculae nu l-a informat cu privire la faptul că ar avea un conflict „sau altă problemă în legătură cu această persoană”.

Mărturie sinceră

Detaliind împrejurările audierii sale în calitate de inculpat, Alexandru Laurențiu Florin a declarat: „Când am ajuns la procuror pentru a fi audiat ca suspect, fiind însoțit de avocatul meu ales, mi s-a adus la cunoștință de ce sunt învinuit și în legătură cu ce sunt audiat, și anume pentru că în contextul unui control efectuat de comisarii din cadrul OPC Călărași l-am instigat pe Dinescu Mario Mugurel să dea mită comisarilor, ceea ce nu este adevărat. Doamna procuror nu m-a insultat, nu m-a amenințat, dar a cam deviat de la subiect în sensul că mi-a adresat întrebări de genul: dacă vin polițiștii la mine să repare mașinile?. Eu am spus că vin. M-a întrebat dacă vine un polițist cu o mașină neagră, eu trăgând concluzia că se referă la Ciobanu Niculae pentru că acesta are o mașină neagră. M-a întrebat și de grătare, referindu-se probabil la faptul că am fost la un grătar invitat de Culea Adrian, în zona Căscioarele, unde m-a întâlnit cu Ciobanu Niculae. După ce s-a încheiat audierea doamna procuror mi-a spus dacă vreau să-i dau mai multe date despre Ciobanu Niculae, pot să revin la dumneaei și să o fac, dându-mi de înțeles că știe că îl cunosc pe Ciobanu Niculae și că ar fi dorit un denunț din partea mea în ceea ce îl privește”.

Telefoane intime

Persoana vătămată Ciobanu Nicolae a fost audiată în prezenta cauză la data de 16.09.2016. Din cuprinsul acesteia se reține că Ciobanu Nicolae, din anul 2012, ocupă funcția de șef serviciu al SJA Călărași. În anul 2013 a primit de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași delegare pentru a efectua acte de urmărire penală într-o cauză care privea fapte de corupție comise de membrii Comisiei de expertiză medicală. Procurorul care a emis ordonanța de delegare și care a efectuat urmărirea penală în cauză este Nestea Antoneta Elena. Prin ordonanță s-a dispus delegarea SJA Călărași. În timpul anchetei, procurorul Nestea, care știa că e divorțat la momentul respectiv, ar fi angajat conversații telefonice extraprofesionale cu șeful SJA.

Cu finalizare

Referitor la cursul cercetărilor în dosarul privind fapte de corupție comise de șeful Serviciului Județean de Ambulanță Călărași, Ciobanu Nicolae a declarat că a reușit să-l atragă în colaborare pe directorul medical din cadrul acestui serviciu: adică actuala sa soție, Constantin Cristina Georgiana. A prezentat-o pe Constantin Cristina Georgiana doamnei procuror, ca și denunțător / colaborator, fără identitate protejată. procurorul Nestea Antoneta Elena a acceptat-o și i-a consemnat denunțul. Dosarul a fost finalizat cu rechizitoriu. Față de Constantin Cristina Georgiana s-a dispus clasarea pentru că denunțase faptele. Și pe parcursul acestui dosar, Ciobanu Niculae susține că la fel s-a întâmplat, ca în cazul dosarului precedent, „cu glume, cu telefoane seara și discuții despre persoanele din dosar dar discuții care nu au vizat obiectul cauzei.”

Disjungere pe furt de motorină

Prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cu privire la posibile fapte de sustragere de combustibil comise de angajați ai Serviciului de Ambulanță Călărași.

S-a speriat de-un crac

În cursul anului 2014, după finalizarea cauzei… cu întocmirea rechizitoriului, s-a organizat un concurs la Sinaia, de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la care a participat și Ciobanu Nicolae din partea SJA Călărași, iar de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, procurorul Nestea Antoneta și prim-procurorul (de la momentul respectiv) Manea Cornelia. Ciobanu Nicolae susține că într-o dimineață, înainte de începerea seminarului, procurorul Nestea Antoneta l-a întrebat dacă dorește să repete prezentarea cazului pe baza datelor stocate pe laptop. Ciobanu Niculae s-a prezentat în holul hotelului unde se ținea seminarul, Nestea Antoneta Elena invitându-l în camera sa de la parter. Poziția adoptată de procuror când a intrat în cameră, „cu un picior rămas în afara patului iar cu celălat picior în pat, întins” i-ar fi indus ofițerului de poliție o stare de frică. Din acest considerent a mutat unul dintre fotolii: „astfel încât dacă ar fi intenționat să vină spre mine, fotoliul să fie interpus”. După ce au fost parcurse slide-urile pe laptop, iar dumneaei a început să citească cu voce tare prezentarea de pe niște foi pe care le avea, Ciobanu Nicolae a părăsit camera. („Am terminat repede, iar după ce am terminat nu am mai stat deloc și am părăsit camera dumneaei. Doamna procuror a rămas în pat. De atunci am încercat să păstrez distanța”).

I-o trăgea denunțătoarei

La câteva luni după acest „episod”, în timp ce era însoțit de denunțătoarea Constantin Cristina Georgiana, Ciobanu Nicolae s-a întâlnit cu doamna procuror Nestea, pe strada București. În perioada respectivă, Ciobanu Nicolae efectua la nivelul SJA Călărași acte de urmărire penală, în baza procurorului Nestea Antoneta, în disjungerea din dosarul cu Serviciul de Ambulanță Călărași. A doua zi, dimineața, procurorul Nestea Antoneta Elena l-ar fi contactat telefonic și i-ar fi reproșat că „s-a aliat cu Constantin Cristina Georgiana” și l-a întrebat „dacă este frumos să procedeze așa”. Ciobanu Niculae susține că procurorul i-ar fi cerut să se prezinte amândoi, el și Constantin Cristina Georgiana, precum și fostul soț al acesteia, al dumneaei, pentru a-i da explicații referitor la faptul că el și Constantin Cristina Georgiana aveau o relație.

Un șef extrem de fricos

Potrivit afirmațiilor lui Ciobanu Nicolae, procurorul l-ar fi „asigurat ” că îi va da mandat de aducere pentru Constantin Cristina Georgiana în vederea audierii. („A spus că trebuie să o iau chiar din pat să vadă și soțul ei cine o ia de acasă, referindu-se la mine. A spus că îmi va da personal delegare să execut acest mandat de aducere. A spus că mă va audia și pe mine, iar când i-am zis că voi da declarații dacă am calitate în dosar, a spus că va veni cineva de la București să mă audieze… Mi s-a făcut frică pentru că ridica tonul și spunea că se va duce și doamna director medical, adică soția mea, după Alecu la pușcărie, Alecu având calitate de inculpat în dosarul din care s-a format disjungerea”).

L-a înregistrat pe procuror

Ciobanu Niculae afirmă că a fost contactat telefonic de mai multe ori de către procurorul Nestea Antoneta Elena iar una din discuții a fost înregistrată de el.

Plângere la Manea Cornelia

În urma acestor discuții, Ciobanu Nicolae s-a prezentat la primul procuror Manea Cornelia și i-a spus ce i se întâmplă: „adică faptul că doamna procuror Nestea Antoneta îmi reproșează relația pe care o aveam cu actuala soție, i-am dat să asculte și înregistrarea audio a unei astfel de discuții”. Prim procurorul ar fi propus să nu se discute cu procurorul de caz acest subiect, astfel încât „să nu se înțeleagă dintr-un eventual reproș oficial, faptul că se încearcă o stopare a cercetărilor în dosarul disjuns.”

Bani la plic

Referitor la cauza nr. … (a Parchetului de pe lângă tribunalul Călărași), Ciobanu Nicolae a declarat: „În anul 2015 a venit la mine șeful Comisariatului pentru protecția consumatorului Călărași, Ifrim Pascu. Acesta avea un plic și mi-a spus că în plicul acela se aflau niște bani, deși nu se vedea nimic pentru că l-am pus în geam și nu se observau bani. Mi-a spus că plicul acela este de la un coleg, care fusese în control cu un alt coleg, cu Trifu Ioan, a spus că banii aceia proveneau din mită, în sensul că Trifu Ioan îi primise cu titlu de mită, în urma unor controale la agenții economici și îi dăduse și celuilalt coleg. Banii primiți de colegul respectiv de la Trifu Ioan se aflau în plicul respectiv, potrivit afirmațiilor lui Ifrim Pascu. I-am comunicat lui Ifrim Pascu că dacă Trifu Ioan are atribuții de control, competența aparține Direcției Naționale Anticorupție… I-am spus că poate pune prin poștă documentele respective cu confirmare de primire către DNA și că nu trebuie să se deplaseze personal acolo.”

Știa firmele după nume

După 3-4 săptămâni de la această discuție, SJA Călărași a primit de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași ordonanța de delegare în dosarul nr. … privind faptele sesizate de Ifrim Pascu. Ordonanța de delegare a fost repartizată de Ciobanu Nicolae lui Drăgan Dumitru. Ciobanu Nicolae a precizat cu ocazia audierii: „și i-am atras atenția că nu este competența parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași și să-i spună Antoanetei că nu este de competența ei și să-l dea la DNA” (se observă modul de adresare familiar utilizat de Ciobanu Nicolae la adresa procurorului Nestea Antoneta Elena). … Ciobanu a menționat că firmele la care se efectuaseră controale de către angajații OPC în cauza respectivă erau de pe raza Oltenița. Iar el le știa „după nume”, dar nu știa cine sunt administratorii lor.

Uite minciuna

Din declarația persoanei vătămate Alexandru Florin Laurențiu, așa cum am arătat mai sus, a reieșit însă că atunci când l-a cunoscut, Ciobanu Nicolae știa care este ocupația lui iar despre data la care l-a cunoscut pe Alexandru Laurențiu Florin, Ciobanu Nicolae a declarat procurorului: „Pe Laurențiu îl știu de mult timp, de ani de zile. Din 2013 sau 2014 acesta este și prieten cu ginerele meu. Deci Ciobanu Nicolae îl cunoaște pe Alexandru Laurențiu Florin dinainte ca acesta din urmă să se cunoască și împrietenească cu ginerele lui Ciobanu Nicolae.”

Propunere

Ciobanu Nicolae, într-o discuție purtată cu subalternul său, lucrătorul de poliție judiciară Drăgan Dumitru, s-a oferit să-l ajute pe acesta dacă ar fi agreat varianta atragerii la colaborare „pe cineva de acolo”, (de la societățile respective), însă a fost refuzat.

Se muncea când pleca șeful

„Deși în ordonanțele de delegare se dispusese efectuarea activităților de redare a înregistrărilor audio efectuate în cauză sau a altor activități de urmărire, cum ar fi audierile persoanelor, aceste activități se efectuau toate la parchet. În această cauză Drăgan Dumitru a lucrat cu colega lui, Mirescu Luciana, cu care făcea echipă pe investigații. În anul 2015 îl lăsam la comanda SJA Călărași, când eram plecat în concediu, pentru că aveam încredere în el. Am observat ulterior că majoritatea activităților de plasare, montare tehnică, efectuare înregistrări ambientale, erau efectuate în perioadele când mă aflam în concediu și el era la conducere. După ce am revenit din concediul de iarnă, în ianuarie 2016, am început să nu mă mai înțeleg cu Drăgan Dumitru, în sensul că pleca tot timpul de la serviciu, spunând că doamna procuror Nestea are treabă cu el în dosar. L-am verificat pe acesta de mai multe ori.”

O nouă sifonare

Mai mult, în contextul în care a aflat de la o terță persoană despre desfășurarea unor activități de ordin tehnic în cauza nr. …, Ciobanu Nicolae a asigurat-o pe aceasta, neoficial (!!!) că aceste activități nu îl privesc, că nu este implicat (deși a declarat cu ocazia audierii sale că nu știa ce acte de urmărire penală se desfășoară în cauza respectivă.

Marian Iorga speriat că i se pune tehnică acasă

„În perioada când mă aflam în concediu, la sfârșitul anului 2015, începutul lui 2016, în timp ce mă aflam la București, am fost contactat pe telefonul mobil de inspectorul șef al IPJ Călărași, Iorga Marian, care mi-a spus că am ajuns chiar așa de neprofesionist, să-i montez tehnică când este el acasă?, referindu-se la faptul că îl văzuse pe Drăgan în fața blocului lui cu o dubă și cu alți polițiști. Mi-am dat seama că se referea la faptul că se montase tehnică pe unul dintre angajații sau denunțătorii de la OPC Călărași în parcarea din fața blocului acestuia, iar inspectorul șef al IPJ Călărași a crezut că veniseră să-i monteze tehnică la el. I-am spus să stea liniștit, că nu este vizat și că nu am fi chiar atât de neprofesioniști să venim la el când este el acasă.”

Urmărirea subalternilor

Ciobanu Nicolae i-a urmărit într-una din zile pe procuror și pe lucrătorul de poliție: „Într-una din zile l-am văzut pe acesta ieșind de la parchet, după ora 16:00, aproximativ 16:30, împreună cu procuror Nestea Antoneta, s-a urcat în mașina de serviciu, eu i-am urmărit și am văzut că a dus-o acasă pe doamna procuror și el a intrat cu dumneaei în bloc. A doua zi i-am cerut explicații și a spus că a fost cu doamna procuror la poștă, dar a refuzat categoric să-mi dea mai multe detalii, motiv pentru care i-am luat cheile de la mașina de serviciu și le-am dat secretarului SJA Călărași. De atunci a început să se certe cu mine, chiar și față de colegi, în mod constant. Ulterior a solicitat să plece, întâi a cerut la IPJ Călărași, iar ulterior a fost delegat la SJA Ialomița, până la 31 decembrie 2016”.

Răzbunare și gelozie

… Ciobanu Nicolae a fost citat la DNA – Structura Centrală, unde a fost audiat cu privire la presupuse fapte de corupție sesizate de Drăgan Dumitru… În privința acestei sesizări, Ciobanu Nicolae a considerat că: „tot ce s-a întâmplat a fost din răzbunare; Antoneta (mod de adresare familiar) din gelozie, iar domnul Drăgan să devină șef… am tras concluzia că procurorul, deși știa că nu este competent să efectueze acte de urmărire penală în dosarul respectiv cu OPC-ul… intenționat l-a oprit în lucru pentru că erau vizați administratorii unor societăți comerciale de pe raza Oltenița, apropiați mie…”

Bănuit că e sifon

Ciobanu Nicolae, ulterior, a aflat că în cauza respectivă, procurorul Nestea Antoneta Elena ar fi delegat DGA – Serviciul Central să identifice lucrătorul de poliție din cadrul DGA care s-ar fi deplasat la societățile comerciale indicate în cauză pentru a contacta pe administratorii acestora.

Aluzii extraprofesionale

…Întrebat de procuror în ce împrejurări a aflat procurorul Nestea Antoneta Elena despre statutul său marital (și anume că este divorțat), Ciobanu Nicolae a declarat: „De la mine, din discuțiile pe care le-am avut pe parcursul anchetei”. Reiese că cei doi au purtat, cu ocazia relaționării profesionale, și discuții amiabile care priveau aspecte de natură personală. Mai mult, Ciobanu Niculae a declarat că nu i-a solicitat în mod expres procurorului să înceteze cu aluziile extraprofesionale, nu i-a comunicat, când se aflau la Sinaia, refuzul său de a avea o relație de orice fel cu aceasta, în afara relației de serviciu și e precizat că procurorul Nestea, la rândul său, nu i-a solicitat explicit să inițieze o relație cu ea, intimă sau de prietenie în afara serviciului.

Procurorul întreabă

Întrebare adresată de procuror: Procurorul Nestea cunoștea relația de prietenie pe care o aveați dvs, la momentul când dosarul acesta se afla în instrumentarea procurorului, cu Alexandru Florin Laurențiu? Da, știa de la bun început și nu numai de relația mea cu Alexandru. Știa că am o relație cu toți și mai ales când Drăgan a început să mă excludă din dosar, să nu mai am nici o contribuție. Iar cu privire la Alexandru, arăt că obișnuiam la sfârșitul anului să facem o ieșire la grătar cu colegii de la SJA Călărași. La ultima ieșire din 2015, m-a sunat ginerele meu, Culea Adrian, și m-a întrebat unde sunt. I-am spus că sunt ieșit la grătar la Căscioarele, al o baltă de pește, Măgura Nouă. Era în cursul toamnei 2015, cred că prin octombrie. Acesta m-a întrebat ce am la grătar pentru că-i place pastrama de oaie și a spus că vine și el. I-am spus să vină. Când a venit, am văzut că este însoțit și de Laurențiu. Au stat cam un sfert de oră, fără să stea de vorbă cu colegii, doar cu mine. Drăgan a tras concluzia atunci că Laurențiu e prieten cu mine.

– Ați afirmat că procurorul Nestea Antoneta știa nu doar de relația dvs cu Alexandru Florin Laurențiu, ci și cu ceilalți?
– M-am referit la administratorii celorlalte unități controlate de inspectorii OPC. Oltenița este un oraș mic iar eu am lucrat ca polițist, al judiciar, mulți ani de zile.
– De unde știa procurorul Nestea de relația dvs de prietenie cu acești administratori?
– Nu că știa, a anticipat, dar știa de la Drăgan, care a făcut verificări în teren. A avut și ordonanță de delegare să identifice administratorii firmelor. Presupun că a aflat că unii au copilărit cu mine, că la nea Florică denunțătorul umflam tot timpul roțile la mașină.

Dinu l-a turnat pe Trifu

…Dinu Ioan a denunțat conducerii Comisariatului printr-un referat înregistrat cu nr. … faptul că la data de 5.06.2015, după ce a efectuat în echipă cu colegul său Trifu Ioan patru controale la operatori economici din localitățile Oltenița și Mănăstirea, a primit de la colegul său suma de 500 lei. Întrucât comisarul s-a referit la bani „au făcut băieții cinste”, comisarul Dinu Ioan a bănuit că aceștia provin de la unul sau mai mulți agenți economici verificați.

Bucuria de a călca

La data de 2.09.2015, la dosar a fost înregistrat denunțul formulat de Pițu Florea…: „Comisarul Trifu Ioana început să mă amenințe că mă va sancționa cu o amendă foarte mare… a afirmat „De când nu te-am mai călcat!”… iar acesta, când eram singuri în curte chiar mi-a cerut bani fără a preciza vreo sumă… eu i-am înmânat lui Trifu Ioan suma de 100 lei. Trifu Ioan nu a fost mulțumit că suntem doi și să-i mai dau, i-am mai dat 100 lei acestuia după care am încheiat procesul verbal…”

Intervine DIPI

Lucrătorul de poliție judiciară Drăgan Dumitru a declarat că nu cunoaște momentul în care Ciobanu Nicolae a inițiat o relație cu denunțătoarea Constantin Cristina Georgiana (din dosarul cu faptele de corupție de la Serviciul de Ambulanță Călărași), apreciind că e posibil ca aceasta să fi început în timpul cercetărilor efectuate în dosarul în carea aceasta formulase denunț. Ulterior a aflat de la procurorul Nestea Antoneta Elena că-i văzuse împreună prin orașul Călărași pe Ciobanu Nicolae și pe denunțătoarea din dosar, în timpul efectuării urmăririi penale care o viza și pe aceasta. Un ofițer din cadrul Direcției de Informații și Protecție Internă ar fi abordat oficial procurorul de caz propunându-i să sesizeze organul competent în privința acestei relații dintre Ciobanu Nicolae și denunțătoarea din dosarul respectiv, ca relație dintre anchetator și persoană anchetată. Doamna procuror Nestea Antoneta Elena ar fi refuzat „pentru că îi este frică”.

Sifonul cu mașina neagră

În ceea ce privește dosarul nr. … privind faptele de corupție de la OPC Călărași, la momentul când a început investigațiile, Drăgan Dumitru nu știa că SC Alexander Auto Paint SRL îl avea administrator pe inculpatul Alexandru Florin Laurențiu și nu bănuia că acesta ar avea o relație de prietenie cu șeful său, Ciobanu Niculae…
Drăgan Dumitru a declarat că, profitând de faptul că Ciobanu Nicolae a intrat în concediu la sfârșitul anului 2015, a efectuat foarte multe acte de urmărire penală, inclusiv înregistrări ambientale în cauza respectivă, precum și orice alte acte dispuse de procuror… Despre raportul scris a declarat că procuror Nestea Antoneta Elena nu a știut că intenționează să-l formuleze iar datele erau obținute de el în cursul anchetei, fiind comunicate procurorului abia după sesizarea DNA, după aproximativ 2 luni. Suspiciunile sale ar fi devenit serioase însă abia după ce a aflat din înregistrarea ambientală făcută de Dinu Ioan că cineva cu mașină neagră îi avertizase pe cei vizați de urmărirea penală, să se ferească.

Huiduma…

Martora Mirescu Luciana, colega lui Drăgan Dumitru, a declarat că, atunci când a fost chemat de procuror Nestea Antoneta Elena pentru a fi audiat, Alexandru Florin Laurențiu a admis că-l cunoaște pe Ciobanu Nicolae, dar a formulat răspunsuri ironice referitor la faptul că Ciobanu și-ar repara mașina la service-ul lui… În privința procurorului Nestea Antoneta, Ciobanu Nicolae se adresa în discuție cu colegii ireverențios, spunându-i chiar „Huidumă”… Chestionată asupra perioadei care a urmat seminarului organizat la Sinaia pe teme de anticorupție din anul 2015, martora a arătat că nu s-a discutat în cadrul serviciului despre vreun incident petrecut între Ciobanu Niculae și procurorul Nestea Antoneta Elena, însă cu ocazia unei deplasări ulterioare la București, în scop profesional, Ciobanu Niculae i-a spus că procurorul Nestea Antoneta Elena „și-a aruncat cracul acela mare al ei pe pat și șalul”. Martora nu ar fi perceput ca șefului său, Ciobanu Niculae, să-i fi fost frică de presupusele avansuri făcute de aceasta sau să fi fost intimidat de ea, ci „era ironic la adresa ei și o jignea când se adresa referitor la ea”…

Purcărea a aflat de la Manea

Martorul Xenofonte Purcărea, actualul prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, referitor la „problemele” semnalate de șeful SJA Călărași, a declarat că a aflat despre acestea de la fostul procuror Manea Cornelia care discutase cu Ciobanu Niculae.

Raportat la infirmarea ordonanțelor de punere în mișcare a acțiunii penale, martorul a declarat: „La câteva zile după infirmarea ordonanțelor, am chemat-o la mine în birou pe doamna procuror Nestea Antoneta Elena și am întrebat-o ce a făcut în dosarele respective și dacă este conștientă că nu are probe pentru inculparea lor. Mi-a răspuns – Sunt de acord că nu există probe, în privința lui Săvescu, dar în cazul lui Alexandru, eu interpretez că există probe. Nu mi-a venit să cred faptul că făcea o astfel de afirmație și am întrebat-o dacă realizează că se află pe „tărâm penal”. Am întrebat-o dacă a citit Codul Penal și a răspuns că da, l-a citit. După această discuție, la scurt timp, am făcut informarea către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București”…

Hărțuire sexuală

Referitor la aspectele sesizate conducerii parchetului de Ciobanu Nicolae în privința procurorului Nestea Antoneta Elena, martorul a aflat de la colega sa Manea Cornelia că acestea ar implica și o posibilă „hărțuire sexuală”…

Ce declară Cornelia Manea

Martora Manea Cornelia, fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, a declarat: „Cred că în toamna anului 2014, cu ocazia unui seminar organizat de PCCJ pe spețe de corupție, am luat la cunoștință pentru prima dată de la Ciobanu Nicolae despre faptul că procurorul Nestea Antoneta Elena, colega noastră, care era și ea prezentă la eveniment, l-ar fi chemat în camera ei de hotel, sub pretextul de a repeta speța pe care trebuia să o prezinte și ar fi avut o atitudine nefirească, în raport de relația de serviciu dintre cei doi, în sensul că a fost interpretat de el ca fiind un avans. Această discuție s-a purtat după terminarea seminarului, în biroul meu la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași”…

Telefoane din gelozie

Ulterior, în primul trimestru al anului 2015, posibil luna februarie, Ciobanu Nicolae i-a spus că procurorul Nestea Antoneta Elena îi telefonează seara, la ore nepotrivite, inițiind discuții care nu aveau caracter profesional, mai ales după ce îl vedea în mașină cu actuala soție.

Procuror mincinos

Martora a mai declarat, raportat la comportamentul reclamat, că: „Deja nimeni nu-și mai bătea capul cu ceea ce vorbește procurorul Nestea Antoneta Elena la telefon cu polițiștii pentru că era o practică firească atunci când venea din partea ei”. Aceste afirmații sunt contrazise de declarațiile tuturor polițiștilor din cadrul SJA Călărași (exceptând persoana vătămată Ciobanu Nicolae)…

Cauze fără susținere

Abia când și-a încheiat mandatul de prin procuror, martora Manea Cornelia a comunicat procurorului Nestea Antoneta Elena că știa despre comportamentul ei nedeontologic precizând că nu a intervenit pentru ca aceasta să nu interpreteze că se dorește influențarea soluției în dosarele în curs de soluționare la momentul respectiv. Verificând cauzele soluționate de procurorul Nestea Antoneta Elena, martora ar fi constatat că acestea nu sunt susținute de probatoriu, fapt pe care l-a făcut cunoscut și primului procuror Xenofonte Purcărea.

Director medical cu memorie scurtă

Ciobanu (fostă Constantin) Cristina Georgiana, care a avut calitatea de denunțător în cauza privind fapte de corupție comise la Serviciul de Ambulanță Călărași, cauză soluționată de procurorul Nestea Antoneta Elena, a declarat, la data de 20.10.2016 că, în anul 2013, când deținea funcția de director medical la Serviciul de Ambulanță Călărași, a colaborat cu poliția pentru probarea infracțiunilor care făceau obiectul cauzei dar nu mai știe cine din poliție a contactat-o în vederea formulării denunțului. După ce a început o relație cu actualul său soț, procurorul ar fi contactat-o telefonic solicitându-i să se prezinte la parchet pentru a discuta. Martora susține că, la parchet, procurorul a închis ușa biroului „cu cheia sau cu siguranța de la ușă” și ar fi început să o întrebe unde se întâlnește cu Ciobanu Niculae și „cum își permite așa ceva”, referindu-se la relația denunțătoarei cu lucrătorul de poliție. Procurorul Nestea Antoneta Elena a întrebat-o cine „a pus-o” în funcția de director medical la ambulanță și a spus că se va interesa la minister și că nu va rămâne în această funcție. Procurorul ar fi amenințat-o că dacă nu își vede de treaba ei și nu renunță la relația cu Ciobanu Nicolae, o să vadă ce o să pățească. În cadrul discuțiilor purtate, procurorul ar fi jignit-o („și m-a făcut curvă”) și i-a reproșat aspecte legate de viața intimă…

Dată afară

Ciobanu Cristina Georgiana a declarat că a aflat de la actualul manager al Serviciului de Ambulanță Călărași, Manea Marius, că acesta ar fi fost chemat de procurorul Nestea și i s-a cerut să renunțe la ea „spunându-i-se că ar putea păți ca managerul de dinaintea lui, cel care fusese trimis în judecată”. Urmare a acestui fapt, Manea Marius ar fi decis și obținut înlocuirea sa din funcția de director medical…

Intervine șeful de la Salvare

…A fost citat și audiat în calitate de martor numitul Manea Marius. Acesta a infirmat acuzațiile formulate de Ciobanu Cristina Georgiana la adresa procurorului Nestea Antoneta Elena în privința ingerinței acestuia în activitatea managerială de la Serviciul de Ambulanță Călărași: „Arăt că nu este adevărat că mi s-ar fi cerut de către procuror Nestea Antoneta… să renunț la directorul medical Ciobanu, fostă Constantin Georgiana, să o demit pe aceasta din această funcție. Nu este nici pe departe adevărat că aș fi făcut asemenea afirmații în vreo discuție cu Ciobanu Georgiana, din două considerente: în primul rând, nu aveam ce să-i comunic, pentru că nu mi s-a cerut nimic de către procurorul Nestea, și în al doilea rând, Ciobanu Georgiana nu este genul de persoană cu care să porți un dialog. Comisia interministerială a aprobat demiterea acesteia din funcția de director medical, deși nu aș fi avut nevoie de aprobarea acestei comisii, am anticipat reacțiile ei de contestare integrală a deciziei. Decizia a fost motivată, motive pe care consider de prisos să le prezint aici.”

Minciună grevată pe un fapt real

Audiată la data de 10.03.2017, Nestea Antoneta Elena a declarat că „nu este adevărat ce a relatat Ciobanu Nicolae că s-ar fi întâmplat la seminarul de la Sinaia” și că acesta minte când susține că îl suna noaptea sau după program pentru discuții personale… ceea ce insinuează că s-a întâmplat la Sinaia este o minciună grevată pe un fapt real, acela al participării noastre la un seminar pe teme de combatere a corupției la care a participat și doamna Manea, căreia Ciobanu Niculae nu i-a semnalat nimic anormal în privința mea la momentul acela… Doresc să se menționeze expres faptul că nu am dezvoltat vreun sentiment de pasiune față de Ciobanu Nicolae, așa cum susține acesta, iar reproșurile pe care i le-am făcut s-au referit strict la activitatea profesională, la care eu am constatat abateri de la deontologie cel puțin, reproșuri pe care nu le-am făcut în nici un caz din gelozie sau din răzbunare.
Nemulțumirile acestuia ar fi fost generate de faptul că, la un moment dat, anumite persoane i-ar fi semnalat posibile activități ilicite desfășurate de comisarul șef Ciobanu Nicolae…

Era sunată martora și percuta Ciobanu

Referitor la relația sa cu denunțătoarea Constantin Cristina Georgiana, martora a arătat că, atunci când o contacta telefonic direct, era imediat sunată de Ciobanu Nicolae care îi solicita să-i permită lui să țină legătura cu denunțătoarea „pentru că ea este dificilă”.

Știa toată Ambulanța

În disjungerea dispusă în cauza privind faptele de corupție de la Serviciul de Ambulanță Județean Călărași, martora ar fi aflat „de la angajații SAJ că Ciobanu Nicolae ar avea o relație intimă cu Constantin Cristina Georgiana”. Când l-a întrebat pe Ciobanu Nicolae dacă este adevărat, acesta în prima fază ar fi negat, pentru ca ulterior totuși să recunoască că are o relație cu aceasta „dar susținând că relația dintre ei a debutat după condamnarea inculpatului Alecu Dragoș Nicolae, fost director la SAJ.”

A scăpat pentru că avea relații intime cu anchetatorul

Coroborând toate aceste date cu toate informațiile pe care le obținuse în cursul audierilor, „reanalizând comportamentul acestuia de-a lungul timpului în cauzele penale”, martora susține că și-a format „convingerea intimă că numita Constantin Cristina Georgiana, actuala soție a lui Ciobanu Nicolae, a primit calitatea de denunțător pentru a fi protejată de consecințele eventualelor fapte de natură penală pe care le denunța și în care era și ea implicată pentru că participase și ea la toate examenele”. Procurorul a apreciat „că Ciobanu Nicolae nu a avut un comportament deontologic, cel puțin”, în condițiile în care acesta o împiedica practic să ia legătura cu denunțătoarea, sub pretextul că „aceasta ar fi nebună”. Ceea ce i-a reproșat procurorul Nestea Antoneta Elena lui Ciobanu Nicolae a fost faptul că „nu s-a abținut de la efectuarea actelor de urmărire penală, fiind implicat într-o relație sentimentală cu denunțătoarea”…

La petrecere cu inculpatul

În ceea ce privește dubiile asupra corectitudinii lui Ciobanu Nicolae și-n cazul privind comisarii din cadrul OPC Călărași, acestea i-au fost create atunci când a aflat de la lucrătorii de poliție din cadrul SJA Călărași că la o petrecere organizată de Ciobanu Nicolae, undeva în zona Olteniței, ar fi participat și inculpatul Alexandru Florin Laurențiu, ca și cunoscut al lui Ciobanu Nicolae. Referitor la aceste date, martora susține că nu a purtat nici o discuție cu Ciobanu Nicolae în această privință…

Știe foarte multe despre mine…

În timp ce efectua urmărirea penală „în dosarul OPC-ului” martora ar fi fost chemată de primul procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași – Purcărea Xenofonte, care i-a spus să aibă grijă când lucrează cu Ciobanu Nicolae „pentru că știa foarte multe despre mine”.

Fantomele de la parchet

În ceea ce privește bănuielile pe care martora le-a avut „că plângerea făcută în numele lui Alexandru Florin Laurențiu împotriva ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale față de acesta a fost formulată sau/și depusă de Ciobanu Nicolae”, a precizat că dubiile i-au fost create prin faptul că nu s-a stabilit modalitatea de intrare în parchet a persoanei care a depus plângerea și, întrucât nu a primit explicații, a crezut că această plângere a fost adusă de fapt de Ciobanu Nicolae „care nu ar fi fost trecut în registru la audiențe sau la jandarmi”, pentru că este polițist.




R E Ț E A U A

50 de milioane de euro, reprezentând impozit pe profit și TVA neachitate, precum și TVA rambursat prin declararea de operațiuni fictive, este valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat în perioada 2011-2013, de către firma Avicola SA Călărași. Dosarul se află în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție, în acest caz având loc descinderi la data de 28 octombrie 2013. Într-o altă cauză, aflată în instrumentarea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, prin crearea de circuite comerciale si financiare fictive, având drept scop eludarea plăţii impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, reprezentanții grupului Maria Trading au cauzat un prejudiciu adus bugetului de stat de 30 de milioane de euro. În acest caz, s-au efectuat descinderi la data de 17.08.2012. În ambele cazuri, nu există inculpați trimiși în judecată, până la această oră. Într-un alt dosar, recent instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, prin același mod de operare, în fapt crearea de circuite financiare fictive, suma rezultată din circuitul de spălare a banilor este de 14,5 milioane de euro, cu un prejudiciu adus bugetului de stat în sumă de 3,2 milioane de euro. Sunt 3 cazuri aparent distincte, dar care toate au în comun un punct: caracatița libaneză a cerealelor, din județul Călărași.

1 milion de euro este suma vehiculată că ar fi fost plătită cu ajutorul Alinei Bica, la acea dată șefă a D.I.I.C.O.T., de către reprezentanții grupului de firme Maria Trading. Banii, conform unor surse, ar fi ajuns la Elena Udrea. În acest caz, deși descinderile au fost efectuate la sfârșitul anului 2012, nu există nici un dosar prin care cei săltați de mascați și duși la audieri să fie trimiși în judecată. De la momentul descinderilor au trecut, iată, aproape 5 ani. Suma ar fi fost folosită pentru plata unor datorii acumulate, în campania prezidențială din anul 2012, de Traian Băsescu. În 2014, au existat voci care au susținut că grupul de firme Maria ar fi fost interesat să sprijine financiar activitățile derulate de Partidul Mișcarea Populară, cel puțin la nivelul județului Călărași. Între oamenii fostului președinte Traian Băsescu și grupul de firme Maria exista o puternică legătură. Era întreținută și prin fostul secretar de stat la ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu. Acesta este omul care a reușit identificarea terenului de pe raza comunei Nana, achiziționat de familia fostului președinte al României. Redacția noastră a adresat, în repetate rânduri, întrebări către structura centrală a D.I.I.C.O.T. De fiecare dată am cerut să ni se spună stadiul cercetărilor în cadrul acestui dosar și de ce, de atâta timp, cei învinuiți nu sunt trimiși în judecată. Ultimul răspuns, primit în anul 2016, preciza că se efectuează expertize contabile. În luna august, se fac 5 ani de la declanșarea urmăririi penale in personam, în acest dosar.

La sfârșitul lunii ianuarie 2015, Elena Udrea acordă un amplu interviu portalului Hotnews, unde susține că dosarul aflat în instrumentarea procurorilor DIICOT, declanșat de fostul șef Codruț Olaru și instrumentat chiar de prietena sa, Alina Bica, ar fi fost o acțiune a Serviciului Român de Informații, care dorea să elimine grupul de firme Maria Trading de pe piața cerealelor din România. „În primăvara lui 2013, a venit la mine Culiță Tărâță, încă o dată spun Dumnezeu să-l ierte, să-mi spună, el avea afaceri în agricultură… De fapt, îmi spusese el cam toată iarna, dar fiind eu cu campania, nu prea am fost atentă… Să-mi spună că există un dosar împotriva unor parteneri de afaceri, pe care el îi avea și care vindeau cereale, care aveau cumva cel mai bun preț de pe piață, ceva de genul acela, deci oamenii erau dintre cei care afectau interesele marilor traderi de cereale, așa… Nu erau cetățeni români… Și care dosar a fost făcut special pentru a fi ei scoși de pe piață, spunând, invocând interesul generalului Coldea. Dosarul acesta era la DIICOT. La DIICOT, Alina Bica, la vremea-ceea, era doar consilierul procurorului-șef DIICOT, care cred că era Codruț Olaru. Am întrebat-o… A, rugămintea lui, sau dorința lui Culiță Tărâță, Dumnezeu să-l ierte, era să-i spun lucrul acesta președintelui României. …Sursă alternativă de informații! M-am dus la doamna Bica și am întrebat-o dacă poate să fie adevărat ce mi-a spus domnul Culiță Tărâță, Dumnezeu să-l ierte, ca să nu merg să spun un lucru măcar neverificat înainte. Doamna Bica mi-a spus că este adevărat. Că se fac presiuni asupra ei, în acest dosar, în care nu știu cum îl coordona sau ce făcea, în calitate de consilier de… al procurorului general. Și că se mai fac presiuni, nu știu dacă atunci mi-a spus sau ulterior, dar mi-a spus și asta, în dosarul lui Ioan Nicolae”.

La data de 17.08.2012, au avut loc 56 de percheziţii la sediile unor societăţi comerciale precum si la locuinţele învinuiţilor din judeţele Călăraşi, Ilfov, Constanţa, Timişoara, Ialomiţa şi municipiul Bucureşti. Liderii grupării au fost identificaţi ca fiind învinuiţii El Khalil Jihad, 48 de ani şi Youssef Laoun, 38 de ani, ambii având dublă cetăţenie, libaneză şi britanică. Sub coordonarea acestora, membrii grupării au utilizat mai multe societăţi comerciale şi au obţinut beneficii financiare substanţiale, prin crearea de circuite comerciale si financiare fictive, având drept scop eludarea plăţii impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. În perioada 2010 – 2011, învinuiţii au realizat exporturi masive de cereale, prin disimularea provenienţei reale a mărfurilor. Astfel, deşi cerealele proveneau din Turcia/Liban, membrii grupării declarau în fals că acestea sunt produse în România şi le exportau către ţări extra-comunitare în scopul de a obţine de la statul român deduceri nelegale de T.V.A. Învinuiţii realizau operaţiuni de export a unor cantităţi mult mai mari de cereale decât cele menţionate în documentele vamale de export, în această modalitate realizându-se ascunderea sursei impozabile şi externalizarea sumelor de bani reprezentând venituri ale societăţilor exportatoare. La nivelul județului Călărași, aceste firmă exploatează, conform unor date, aproximativ 30.000 de hectare de teren arabil. “Maria Group” are sediul în comuna Chirnogi și este deținută de Sarkis Elias Sarkis, Jihad Ibrahim El Kalil, Youssef Tanios Laoun, Fadi Elias Laoun, Raji Ibrahim El Kalil, respectiv Mazen Gebran Tohme şi Charbel Gebran Tohme.

Charbel Gebran Tohme, un interpus al lui Jihad Ibrahim El Kalil, face parte din structura de conducere a firmei Nutricom SA Oltenița, alături de Jamil Tohme, Dragoș Silviu Cange, Mihai Dumitrică, Samir Gaby Tohme, firma fiind deținută de un offshore din Cipru, Agrigento Holding LDT. În spatele acesteia se ascunde Jihad Ibrahim El Kalil, creierul întregii operațiuni de pe teritoriul României. Legătura dintre aceștia și afaceriștii din agricultură de pe plan local este realizată prin Gheorghe Dume, fost director al firmei Nutricom SA, cel care a predat-o către libanezi, aduși în România de Adrian Năstase, în urma vizitelor repetate în această țară. Tot Gheorghe Dume este cel care exploatează terenul fostului președinte Traian Băsescu, de la Nana, în calitate de arendaș, prin firma Uniprodcom SRL. Prin intermediul firmei Nutricom SA se realiza aprovizionarea cu nutrețuri pentru fermele avicole de pe raza județului Călărași. La 29 octombrie 2013 a izbucnit scandalul legat de SC Avicola Călărași, în urma unor descinderi efectuare de procurorii Direcției Naționale Anticorupție la sediile a peste 100 de societăți comerciale. Printr-un amplu mecanism evazionist, în cadrul căruia au fost utilizate societăți comerciale de tip fantomă (adică societăți comerciale care nu funcționează la sediul declarat, au asociați și administratori cetățeni străini, care nu pot fi găsiți la reședințele declarate), inculpații au derulat operațiuni comerciale cu eludarea normelor fiscale. Astfel, în intervalul 2010-2013, membrii rețelei infracționale au derulat operațiuni comerciale triunghiulare scriptice (în realitate mărfurile fiind valorificate fără forme legale pe piața internă, cu eludarea legislației privind obligațiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit) datorită sprijinului funcționarilor fiscali ai statului român și ai organelor de urmărire penală. Se subînțelege că toți aceștia au fost cointeresați material, lăsându-se mituiți.

Nutricom SA Oltenița este asociatul persoană juridică, aceasta deținând firma Avicola SA Călărași, aceasta fiind controlată de El Kalil Jihad prin intermediul lui Gheorghe Dume, Daher Hanna, Daher Orlando Emil, Rita Daher și Daher Hanna Rabih. În cazul Avicola SA Călărași, modul de operare pentru eludarea obligațiilor fiscale este deja unul clasic: membrii grupării desfășurau activități având ca scop principal reducerea substanțială a obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Concomitent, erau evidențiate cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale ori erau evidențiate alte operațiuni fictive. De asemenea, sustragerea de la efectuarea verificărilor fiscale, reprezenta o altă modalitate de evaziune fiscală. În același timp, persoanele suspectate au procedat la stabilirea cu rea-credință a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, în special sume datorate cu titlu de TVA. Membrii rețelei au derulat operațiuni comerciale triunghiulare scriptice (în realitate mărfurile fiind valorificate fără forme legale pe piața internă, cu eludarea legislației privind obligațiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit ș.a.), în care au fost implicate societăți comerciale pe care membrii grupului le-au folosit pentru reducerea masei impozabile. Astfel, aceștia declarau scriptic fictiv raporturi comerciale intracomunitare și menționau, tot fictiv, că operațiunile ar fi fost susținute și prin realizarea de tranzacții bancare în „buclă”. În realitate operațiunile comerciale erau folosite pentru tranzitarea succesivă a conturilor societăților în circuitul comercial, după care se reîntorceau la societatea inițiatoare, scopul fiind ascunderea circuitului real al mărfurilor. De asemenea, pentru eludarea sistemului de taxe și impozite, impus de legislația financiară a statului român, reprezentanții societăților menționate recurgeau la „reglarea” balanței de TVA sub forma corelării valorii achizițiilor cu livrările efectuate, uzând de interpunerea unor circuite comerciale frauduloase în care au fost angrenate societăți comerciale cu un comportament de tip „fantomă”, controlate prin interpuși. Valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat în perioada 2011-2013 a fost estimată la peste 50 de milioane de euro, reprezentând impozit pe profit și TVA neachitate, precum și TVA rambursat prin declararea de operațiuni fictive.

Pe Gheorghe Dume, omul de bază al libanezului El Kalil Jihad, îl găsim ca asociat, prin intermediul fiului său, Justin Gabriel Dume, și la SC Euroavi SA Dragalina, firmă care se ocupă cu abatorizarea păsărilor și care a fost călcată de mascați la sfârșitul săptămânii trecute. Este a treia operațiune prin care în jurul lui El Kalil Jihad se derulează operațiuni complexe pentru devoalarea unor activități de criminalitate organizată fără precedent. În cazul Euroavi s-au derulat 43 de percheziții în județele Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa şi în municipiul Bucureşti. Din cercetări a rezultat că, în perioada 2010 – 2015, reprezentanții acesteia ar fi conceput și implementat un mecanism de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, prin efectuarea de livrări intracomunitare fictive de mărfuri. Cei în cauză sunt bănuiți că ar fi folosit documentaţie falsă (facturi fiscale, documente de transport), utilizând societăți comerciale de tip „fantomă” din afara statului român (Bulgaria și Cipru). Astfel, aceștia ar fi livrat fictiv produse alimentare către aceste firme fantomă, însă în realitate le-ar fi vândut prin intermediari, cu documente fictive sau „la negru” pe teritoriul României, eludându-se în acest fel T.V.A. datorată bugetului de stat. Prejudiciul total adus bugetului de stat este în valoare de aproximativ 14.500.000 de lei, iar suma rezultată din circuitul de spălare a banilor este de 65.000.000 de lei. În anul 2016, nivelul fraudei pe TVA, în România, atingea suma de 8 miliarde de euro, cea mai mare din Uniunea Europeană. Procentual, vorbim de aproximativ 40 la sută din valoarea TVA colectată anual de statul român.

În jurul firmei Euroavi, în fapt o firmă de abatorizare a puilor, acționarii acesteia au creat o altă întreagă rețea de firme. La 2015, Euroavi SA avea active imobilizate, adică terenuri, construcții, utilaje, de 24.111.846 lei, adică de 5,5 milioane de euro. E greu de crezut că un grup de fermieri, crescători de păsări, ar fi deținut o astfel de sumă pe care s-o investească într-o firmă de abatorizare. Păienjenișul din jurul acesteia e greu de urmărit. Bioavilex SRL e una dintre firme, unde asociați figurează Dochița Ion și Dochița Floarea. Are ca obiect de activitate codul CAEN 4722 – Comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne, în magazine specializate. Natura Avis Prod SRL, cu sediul în comuna Grădiștea, îi are ca asociați pe SC Avicola Dragoș Vodă SA și Stan Mariana, cu administratori Stan Mariana și Justin Gabriel Dume, fiul lui Gheorghe Dume, arendașul lui Traian Băsescu și o piesă importantă din circuitul creat de El Kalil Jijad pe raza județului Călărași. Tot Justin Gabriel Dume figurează ca asociat în diferite combinații cu Ion Dochița, inclusiv în afacerea reprezentată de Euroavi, firmă devoalată ca fiind creatoare de circuite financiare fictive, ca în toate celelalte cazuri reprezentate de grupul de firme Maria Trading și Avicola Călărași. Bărăganu Cooperativa Agricolă, cu sediul în municipiul Călărași, îi are ca asociați pe cei care compun, în parte, structura acționariatului firmei Euroavi SA: Ilisei Gabriela, Dochița Ion, Ilisei Puiu, Dume Justin Gabriel, Burzo Lorin Silviu și Burzo Ioan. Are ca obiect de activitate codul CAEN 1012 – Prelucrarea și conservarea cărnii de pasăre. Pilis SRL, cu sediul în Călărași, îl are ca asociat pe Ilisei Puiu și ca administrator pe Ilisei Rodica Georgiana. Prod Vet SRL Dragoș Vodă figurează cu asociații Dume Justin Gabriel și Dochița Ion. Euroavi Vânzări SRL figurează cu Alex Impex Com 2004 SRL, Avicola Dragoș Vodă SRL și Avicola Ciocănești SA ca asociați și cu Dochița Ion ca administrator. Acestea sunt câteva din firmele create în jurul abatorului Euroavi SA, firmă care, în anul fiscal 2016, a raportat o cifră de afaceri de 148.941.797 lei, cu o pierdere de 1.860.428 lei. Din anul 2008, Euroavi SA a raportat profit în 2009 (557.604 lei), 2012 (5.207.960 lei), 2014 (910.671 lei), 2015 (611.224 lei).

Prin interpuși, pe raza județului Călărași, alte firme sunt sub comanda inițiatorilor grupului de firme Maria Trading. Firmele, în fapt, sunt interconectate. Al Padrino Impex SRL Oltenița figurează cu Daher Nadine Hanna ca asociat și cu Daher Rabih Hanna, Daher Nadine Hanna și Daher Hanna Edmond ca administratori. Se ocupă cu intermedieri în comerțul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile și cu semifabricate. Nelly Impex SRL figurează cu Daher Rabih Hanna și Daher Elie Gerges ca asociați și ca administratori. Are același domeniu de activitate: intermedieri în comerțul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile și cu semifabricate. Euroagro Invest SRL figurează cu Daher Nelly Hanna ca asociat și cu Daher Rabih Hanna și Daher Nelly Hanna ca asociați. Și aceasta are tot același obiect de activitate. Daher Rabih Hanna figurează ca asociat la firma evazionistă Avicola Călărași, pe care D.I.I.C.O.T. a identificat-o cu un prejudiciul adus bugetului de stat, prin crearea de circuite financiare fictive, în suma de 50 de milioane de euro. La firma Gut SRL, cu sediul în Călărași, str. I.L. Caragiale, nr. 23, ca asociați figurează Daher Rabih Hanna și Ioniță Alexandru. Are ca obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez). Din aceeași încrengătură de firme face parte și SC Valyprest SRL, aceasta figurând cu Ioniță Valeria ca asociat și cu Ioniță Alexandru ca administrator. Prin SC Valyprest SRL, coordonată de Ioniță Alexandru, s-a încercat una din multiplele manevre prin care terenurile aflate în administrarea Agenției Domeniului Statului, să rămână tot în exploatarea grupului de pretinși afaceriști proveniți din Liban. În ultimii 3 ani, SC Valyprest SRL a raportat 0 cifră de afaceri, iar pentru anii 2012 și 2013, cumulat, cifra de afaceri abia atinge suma de 10.000 lei. În schimb, s-a prezentat la o licitație organizată de ADS, la data de 14.04.2016, prin care a încercat să câștige dreptul de arendare a terenurilor Femei nr. 4 din fosta IAS Mircea Vodă, acestea fiind exploatate de SC Aldis AP SRL Călărași.

Este vorba de 1887 de hectare, teren care a trecut în exploatarea libanezului Daher Rabih Hanna, în momentul în care acesta a achiziționat portofoliul de acțiuni de la firma Aldis AP. Contractul de arendare dintre ADS și firma Aldis AP, deținută la acest moment de unul dintre acționarii firmei evazioniste Avicola SA Călărași, a fost reziliat de partea română la sfârșitul anului 2015, datorită neîndeplinirii obligațiilor contractuale privind plata redevenței și a obligațiilor privind dovada deținerii efectivului de animale. SC Valyprest SRL, controlată de Alexandru Ioniță, asociat cu Daher Rabih Hanna la firma Gut SRL, s-a prezentat la licitația organizată de Agenția Domeniilor Statului și a oferit o redevență de 3.200 de kilograme de grâu la hectar, record absolut în România, în condițiile în care pe terenurile fostei IAS Mircea Vodă, sunt sole unde se recoltează maxim 2000 de kilograme de grâu la hectar. Ulterior ADS încheie un contract de concesiune cu SC Albatros SRL Călărași. Uluitor este că deși între ADS și Albatros SRL există un astfel de document, a cărei nelegalitate nu a fost constatată de nici o altă instituție a statului, până la acest moment, Judecătoria Călărași, prin Ionel Dincă, acesta fiind bănuit drept turnător, fapt consemnat în 2005, dă o decizie uluitoare într-un proces intervenit între Albatros SRL și Aldis AP, având ca obiect ordonanță președințială, impunând ca Albatros SRL să înlăture orice tulburare de posesie reclamantei și, dacă este cazul, să restituie bunul posedat de aceasta, respectiv terenul în suprafață de 1741 ha agricol și 9,01 ha neagricol, acesta constituind obiectul contractului de concesiune intervenit între ADS, ca proprietară a terenului și firma Albatros SRL. E greu de priceput cum se poate da o astfel de sentință judecătorească în condițiile în care între părți nu există nici un fel de angajament, iar litigiul nu există între Aldis AP și Albatros SRL, ci între Aldis AP și Agenția Domeniilor Statului.

Nervi, timp pierdut, procese, anchete derulate pe o mare perioadă de timp, acțiuni ale oamenilor legii extrem de costisitoare pentru statul român, peste toate acestea suprapunându-se procurori corupți, funcționari ANAF mituiți, judecători în prag de pensionare care vor să-și asigure o vouchere de vacanță dând sentințe ridicole, un batalion întreg de avocați, în vreme ce România pierde, anual, din evaziune fiscală și spălare de bani miliarde de euro. Acestea sunt numai trei aspecte la scară macro surprinse pe raza județului Călărași, nefinalizate până la acest moment. Cazurile grave de evaziune fiscală și spălare de bani sunt identificate de structurile centrale ale statului, în vreme ce procurorii călărășeni se bat de muscă și caută să identifice comerțul sătesc cu țigări nefiscalizate. În vreme ce Direcția Generală Anticorupție, de la Călărași, nu numai că nu a reușit să finalizeze vreun dosar important în anul 2016, dar organizează simpozioane unde împarte căni cu mesaje alarmiste despre ce ți se poate întâmpla dacă te lași mituit. Dosarele grele de evaziune fiscală sunt instrumentate de procurori ani la rândul, în vreme ce astfel de cauze duse în fața unui complet de judecată, cu sute de firme și sute de persoane implicate, ar avea termen final de pronunțare imediat după apocalipsă.




Ștefan cel Mare: Prăduială de sute de mii de euro pe terenurile nimănui

815.012 lei este prejudiciul imputat numai în cazul unei ferme agricole de pe raza comunei Ștefan cel Mare, județul Călărași. Sunt indicii conform cărora la mijloc avem de-a face cu comiterea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

DNA a intrat pe fir

Această sumă este imputată numai unui singur fermier, Aurel Petruș, reprezentantul firmei Eco Vial Prest SRL Ștefan cel Mare. Pe raza comunei Ștefan cel Mare, în aceeași situație mai sunt aproximativ 30 de persoane fizice sau juridice, valoarea prejudiciului atingând, astfel, sume colosale, de ordinul sutelor de milioane de euro. S-au emis acte administrative de stabilire a prejudiciilor, încă din anul 2015. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Călărași este instituția emitentă. În acest caz, au fost sesizate și organele de cercetare penală, în fapt Direcția Națională Anticorupție. „Avem numai probleme cu APIA. Nu mai e nimic întâmplător. Hai că a fost una întâmplătoare, dar dacă după aceea toate decurg numai spre nereguli…” Numărul actelor de impunere, în cazul firmei Eco Vial Prest SRL, este de 8. Pe raza comunei, prin intermediul Primăriei Ștefan cel Mare, mai multe terenuri au fost date spre închiriere către fermieri.

La mica înțelegere

Terenurile au destinație de pășune. Nicolae Pandea, primarul, recunoaște că a dat spre închiriere terenuri fără ca acestea să fie în posesia Primăriei comunei Ștefan cel Mare. Faptul este fără precedent. „Noi acolo unde au ei terenul ăsta din islaz, pentru care noi încă n-avem ordinul prefectului, n-avem acte de proprietate, a fost o groapă de-mprumut a autostrăzii, când s-a-nceput autostrada. Și ne-a lăsat niște movile de pământ acolo. N-au mai venit. Cum au făcut cam peste tot. În unele părți au lăsat dealuri, în altele au lăsat gropi. Și terenul ăla stătea nefolosit acolo. Firma respectivă a zis: Cum să-l lăsam așa?! Haideți să facem ceva cu el! Nu dorea nimeni să-l ia!” În cazul terenului dat spre exploatare, prin încălcarea legii, către firma Eco Vial Prest SRL, Nicolae Pandea, primarul comunei Ștefan cel Mare, spune că este vorba de o suprafață mică, de până în 23 de hectare. Aurel Petruș, reprezentantul firmei Eco Vial Prest SRL, spune că este vorba de o suprafață aproape dublă.

Venituri nelegale la primărie

În total, Primăria Ștefan cel Mare a dat spre închiriere, fără nici o bază legală, o suprafață de circa 160 de hectare de islaz. La nivelul acestei instituții, nu există decât o hotărâre de consiliu local prin care se stabilește prețul de închiriere pentru niște terenuri nu se aflau în posesia acesteia. Nu există hotărâri prin care aceste terenuri să fie scoase spre închiriere. Ani de zile, s-au încasat bani pentru terenuri care nu se aflau în proprietatea Primăriei Ștefan cel Mare. S-a cerut suma de 230 de lei pe fiecare hectar închiriat. Primăria Ștefan cel Mare a realizat, în acest mod, venituri nelegale de 36.800 lei anual. Nicolae Pandea recunoaște că nu a existat nici o formă legală de cedare a terenurilor respective. „Nefiind în domeniul public sau privat al localității, noi nu putem să-l scoatem la licitație, că nu-l avem în inventar.” Explicațiile acestuia sunt halucinante: „Și-atunci… dacă el vrea, altul nu e… hai să facem o convenție!” Mai mult, terenul respectiv se află pe raza teritorial-administrativă a județului vecin, Ialomița.

Cu Vasile Iliuță la ministrul Daea

Deși exploatează cam o treime din islazul comunei Ștefan cel Mare, firma Eco Vial Prest SRL nu deține animale. Nici măcar câini. Pe terenurile exploatate nelegal, fermierii au solicitat subvenții de fonduri europene. „În 2015, n-a vrut să le mai dea subvenția, deși aveau contracte din 2010. Aceste contracte se făceau anual. Reprezentanții APIA știau situația terenului, știau că noi nu avem acte pe teren. Au acceptat acele contracte de folosință… care au fost valabile vreo 4-5 ani. În 2015, n-au mai fost valabile!” Această speță a fost tema unui memoriu depus de fermierii de pe raza comunei Ștefan cel Mare la Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Din datele noastre, Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, s-a deplasat personal la ministrul Daea, cerând nu numai rezolvarea acestui caz de o ilegalitate flagrantă, ci și schimbarea întregii conduceri a Agenției de Plăți şi Intervenţie pentru Agricultură Călărași. S-a deplasat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în data de 5 iunie 2017. Chestionat în acest sens, acesta nu ne-a oferit nici un fel de răspuns.

Ciprian Pandea aruncă pisica

Ciprian Pandea, liderul Organizației județene a Partidului Social Democrat, nimeni altul decât fiul primarului comunei Ștefan cel Mare, Nicolae Pandea, a negat că l-ar fi însoțit pe șeful Consiliului Județean Călărași la ministrul Petre Daea. „Nu, nu am fost. Ce să facă ministrul? Păi nu e treaba ministrului. Nu are nici o treabă ministrul în treaba asta!” Ciprian Pandea, acesta fiind, în prezent, și subsecretar de stat în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului, declară că totul este un zvon: „Știu și cine a spus treaba asta: Marian Dinulescu.” Dinulescu este omul de încredere al lui Vasile Iliuță, acesta ocupând și postul de vicepreședinte al Consiliului Județean Călărași. „Eu nu am ce să fac în privința asta, asta o s-o rezolve cine trebuie s-o rezolve.” Pandea recunoaște că s-ar putea vorbi de comiterea unor fapte de natură penală în cazul în care se adeverește că ar fi fost la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să ceară demisia conducerii APIA Călărași. „3 ani de zile, 4 ani se dă subvenție, după aia, înainte de alegeri, nu se mai dă subvenție. Astea-s prostii!”

Precizări de la ministrul Petre Daea

Conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu neagă că ar fi avut loc o întâlnire între ministrul Petre Daea și Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, însoțit de Ciprian Pandea, președintele Organizației județene a  Partidului Social Democrat. Nu ni s-au mai oferit alte detalii.

Cazul Trident Star

Reprezentanții APIA Călărași se apară și afirmă că, în 2015, a fost un ordin prin care s-a cerut verificarea tuturor contractelor încheiate de societățile comerciale cu primăriile de pe raza județului Călărași. „Au fost verificate contractele încheiate de toate primăriile din județ, nu numai Primăria Ștefan cel Mare. Politicul nu are nici un fel de treabă în acest caz.” O speță asemănătoare a fost găsită și pe raza comunei Dichiseni, unde firma Trident Star SRL, administrată de Nicolae Briceag, a exploatat, fără acte, suprafețe întinse din islazul comunal. În acest caz, suma imputată este de 1.500.000 lei.




Averile magistraților – 3 – Judecătoria Călărași

1. Nedelcu Liviu Petronel

Trei terenuri extravilane are în proprietate Nedelcu Liviu Petronel, judecător în cauze mixte. Două dintre acestea sunt dobândite prin succesiune, acesta având o cotă de 3/8 din 1.000 mp situați în municipiul Călărași, și 3/6 dintr-o suprafață de 2 hectare situate pe raza comunei Modelu. Nedelcu Liviu Petronel mai deține, prin soție, o cotă din suprafața de 48.400 mp de teren extravilan, pe raza municipiului Călărași, teren dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate. Soții Nedelcu dețin 5 imobile, din care două obținute prin cumpărare (apartament 97 mp, achiziționat în 1997, municipiul Călărași, apartament 37 mp, anul cumpărării – 2007, situat în municipiul Călărași), iar celelalte 3 prin succesiune (cotă 3/8 apartament 68 mp; cotă 3/6 din 1/3 casă 308 mp; cotă 3/6 din 1/2 casă 196 mp). Nedelcu Liviu Petronel deține un autoturism marca Ranault, cu an de fabricație 2003. Deține două conturi: 39.495 lei (Alianz Țiriac Pensii Private), 50.645 lei (CEC Bank). Acesta mai declară următoarele sume: 17.404 lei (BCR), 15.218 lei (BRD), 4.961 (Raiffaisen Bank), 6.245 lei (Raiffaisen Bank), 30.021 lei (Raiffaisen Bank); 7.568 lei (Allianz Țiriac pensii Private). Veniturile din salarii ale soților Nedelcu sunt consistente: Nedelcu Liviu Petronel, ca judecător, a câștigat, pentru anul 2015, suma de 62.946 lei, în vreme ce soția acestuia, Nedelcu Monica, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, a declarat venituri din salarii de 145.757 lei. Cei doi au luat, de la stat, în anul 2015, suma de 208.718 lei, adică peste 46.000 de euro. Au mai obținut venituri din arendă, suma totală a acestora fiind de 2.500 lei. E interesant faptul că Nedelcu Liviu Petronel e judecător în cauze mixte, civile și penale, în vreme ce soția acestuia, din calitatea de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, semnează rechizitoriile de trimitere în judecată.

2. Stanciu Mariana

Stanciu Mariana, ca judecător în cadrul Judecătoriei Călărași, în anul 2015 a obținut venituri în sumă de 130.429 lei (10.869 lei / lună). Soțul acesteia, ca angajat al Primăriei Călărași, pentru același an declară venituri de 18.000 lei (1.500 lei / lună). Cei doi dețin un apartament situat în municipiul Călărași, cu o suprafață de 55 mp, dar și un autotursim marca Toyota Avensis, cumpărat în 2013. Declară un depozit bancar de 80.000 lei (BCR), dar și un credit, contractat în 2013, cu data scadentă 11.12.2016, în sumă de 30.000 lei (BCR).

3. Ionescu Oana

Șase conturi și un depozit bancar declară Ionescu Oana: 20.688 lei (Raiffaisen Bank), 5697 lei (BRD), 99,98 lei (Raiffaisen), 2.839 lei (Finnans Bank), 2.144 lei (Raiffaisen), 1000 lei (Finnans Bank). Valoarea depozitului bancar este de 113.107 lei (Raiffaisen Bank). Din activitatea de judecător, Oana Ionescu declară, pentru 2015, un benit de 120.656 lei, în vreme ce soțul acesteia, angajat al unei multinaționale, pentru același an declară venituri de 130.767 lei. Pasive financiare: 71.249 lei – Bank Post, credit 2006 – 2031; 1.819 lei – Raiffaisen Bank, 280 lei – Finnans Bank, 2.639 lei – Raiffaisen Bank. Oana Ionescu deține un apartament, situat în municipiul Călărași, în suprafață de 57 mp, achiziționat prin credit contractat în 2006. Deține și un autoturism marca Toyota Corolla.

4. Dincă Ionel

Judecătorul Ionel Dincă, pentru anul 2015, are un venit declarat de 137.738 lei, în vreme ce soția acestuia, pentru aceeași perioadă, declară venituri de 47.274 lei. Are următoarele pasive financiare: 37.347 lei (Volksbank – 2007), 19.666 lei (Volksbank – 2013), 4.684 lei (Banca Transilvania), 9.145 lei (BRD). Deține un autoturism marca BMW – 2006, dar și o barcă cu motor, achiziținată anetrior anului 1990. Soții Dincă declară o singur proprietate imobiliară, un apartament în municipiul Călărași, în suprafață de 60 mp, cumpărat în 1993. Din 2002, Ionel Dincă deține și o suprafață de 4 ha teren extravilan, pe raza județului Ialomița, teren primit drept donație făcută de părinții acestuia.

5. Călin Silviana Camelia

Călin Silviana Camelia deține un apartament, pe raza municipiului București, de 30 mp, cumpărat în anul 2013, prin licitație. În conturi are următoarele sume: 1.550 lei (Raiffaisen Bank), 7.116 euro (Raiffaisen Bank), 2.531 euro (Unicredit Țiriac Bank). Pentru aceeași perioadă – 2015, declară venituri salariale de 68.989 lei, la care se adaugă suma anuală de 17.850 lei drept pensie întreținere.

6. Achim Nella Olimpia

Cu dată a completării 23 mai 2016, Nella Olimpia Achim, judecător în cadrul Judecătoriei Călărași, are declarația de interese completată fără să declare că deține calitatea de asociat sau acționar etc. Deține următoarele terenrui: 5/8 din 976 mp (Călărași, intravilan), 5/8 din 4,5 ha (Călărași, extravilan), 5/8 din 3.000 mp (Călărași, extravilan), 5/8 din 3.800 mp (Modelu, intravilan), 5/8 din 10.643 mp (Otopeni, extravilan), 5/8 din 5678 mp (Otopeni, extravilan). Terenurile sunt dobândite prin contract de vânzare-cumpărare și ulterior moștenite. În aceeași cotă de 5/8 deține un apartament în municipiul Călărași (100 mp), dar și o casă de vacanță (Bușteni, județul Prahova), achiziționată în 2005. Deține un cont, de 40.000 euro (BCR). Are următoarele venituri: 127.024 (salarii), 8.400 lei, 960 euro (chirii), 10.000 lei (arendă). Nu știm care mai sunt raporturile acesteia cu SC Moara Spicul Bărăganul SRL. Firma nu a mai declarat venituri din anul 2010, însă înregistrează, an de an, pierderi: 2012: – 97.446 lei; 2013: – 96.988 lei; 2014: – 88.581 lei; 2015: – 4.576 lei; 2016: – 26.226 lei. Sunt indicii nesigure conform cărora Nella Olimpia Achim ar deține în proprietate și un club spa aflat, la acest moment, în construcție. Informația e extrem de îndoielnică.

7. Enescu Elena-Dana

Soțul acesteia, Enescu Mircea, este proprietarul unui apartament, situat în municipiul Călărași, în suprafață de 53 mp. Deține un autoturism Honda Accord, achiziționat în anul 2013. În cursul anului 2015, a obținut suma de 5.000 de euro, din vânzarea unui alt vehicul. De la stat, soții Enescu, pentru 2015, au obținut venituri totale de 245.147 lei (20.429 lei / lună), astfel: Enescu Elena Dana – 135.662 lei, Judecătoria Călărași, Enescu Mircea – 109.485 lei, ADR Sud Muntenia.

8. Georgescu Georgiana Gabriela, Marin Cornel, Toma Bianca, Stamate Octavian

Nu sunt date despre următorii magistrați din cadrul Judecătoriei Călărași: Georgescu Georgiana Gabriela, Marin Cornel, Toma Bianca. Declarația de avere a judecătorului Octavian Stamate nu are cine știe ce relevanță.




Șoc și groază: DNA o ia în barbă! Directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Gabriel Mușat, a fost achitat!

La data de 1 iulie 2015 procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție au dispus trimiterea în judecată, din calitatea de inculpat, a președintelui Agenției de Dezvoltare Regională Sud Muntenia, Liviu Gabriel Mușat, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție.

Inculpați

În cauza aflată, la fond, pe rolul Tribunalului București, cu nr. 24754/3/2015, tot în calitate de inculpați, figurează Vasile Silvian Ciupercă, la acel moment președintele Consiliului Județean Ialomița, Cezar Gheorghe Vâlcan, director executiv al Direcției de Achiziții și Patrimoniu din cadrul Consiliului Județean ialomița, Mariana Vișan, director adjunct în cadrul ADR Sud Muntenia, Marius-Dragoș Constantinescu și Elena Corina Trandafir, administrator al firmei Consult Invest SRL, toți aflați sub măsura controlului judiciar. Tot în calitate de inculpați figurează, în cadrul acestui proces, și Mihai Ionuț Ionescu, consilier al Corpului de Control din cadrul Ministerului Sănătății, Marinela Neacșu, consilier juridic – Direcție Achiziții și Patrimoniu din cadrul C.J. Ialomița, Maria Dinu, funcționar C.J. Ialomița, Nicolae Cristian Râureanu, șef serviciu juridic, Cornel Anghel, Eugeniu Golovei, Dragomir Scripcă, expert în cadrul Biroului Județean Ialomița al ADR Sud Muntenia, Vasile Ciocănel și SC Consult Invest SRL Slobozia.

Acuzații

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că inculpatul Ciupercă Vasile Silvian, în luna ianuarie 2014, și-a folosit influența și autoritatea conferită de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a unui folos necuvenit, respectiv asigurarea postului de manager interimar în cadrul Spitalului județean Ialomița. Întrucât dorea înlăturarea din funcție a managerului căruia urma să îi expire mandatul și pentru a nu-i mai da acestuia posibilitatea să se înscrie la concursul pe postul de conducere, în luna ianuarie 2014, dar înainte de expirarea contractului de management, inculpatul Ciupercă Vasile Silvian a inițiat demersuri la Ministerul Sănătății, în vederea demarării unui control la Spitalul Județean de Urgență Slobozia. În urma respectivului control se dorea și înlăturarea, consilierul juridic al Spitalului Județean Slobozia. În aceste condiții, începând cu data de 20.01.2014, la S.J.U Slobozia s-a desfășurat un control efectuat de către o echipă mixtă formată din reprezentanți ai Corpului de Control al Ministerului Sănătății și ai Consiliului Județean Ialomița.

Din rechizitoriu

În paralel, pentru a consolida imaginea de manager interimar a persoanei pe care o susținea, pentru a contracara nemulțumirile din rândul angajaților legate de numirea acestuia, de a prezenta o imagine de echipă între Consiliul Județean și Spitalul Județean Slobozia, cât și implicarea acestei noi echipe de management în dotarea spitalului cu un aparat medical de radiologie digitală, Ciupercă Vasile Silvian a dispus alocarea de fonduri suplimentare Spitalului Județean, în vederea achiziționării acestui aparat medical. În acest caz, acesta s-a folosit de autoritatea conferită de funcția de președinte al Consiliului Județean Ialomița și de ordonator principal de credite, pentru a aloca fonduri spitalului în momentul în care persoane pe care o susținea fusese numită manager interimar și doar pentru a-și susține decizia de numire a acestuia la conducerea spitalului și pentru a-i crea acestuia o poziție favorabilă

Abuz

Având în vedere că, în urma controlului s-au constatat nereguli în procesul de achziții publice care ar fi dus la sesizarea organelor de urmărire penală, în perioada martie-aprilie 2014, după efectuarea acestui control, de către Corpul de Control al Ministerului Sănătății, inculpatul Ciupercă Vasile Silvian l-a determinat pe Ionescu Mihai Ionuț, consilier din cadrul ministerului, să-și exercite atribuțiile de serviciu în mod defectuos, prin întocmirea raportului de control neconform realității. Astfel, au fost eliminate din cuprinsul acestui raport dispoziții și pasaje ce ar fi dus la sesizarea organelor de urmărire penală, aducând-se atingere activității de control al Ministerului Sănătății și încrederii publice. În perioada martie-aprilie 2014, l-a determinat pe același consilier, să întocmească, în fals, raportul de control, prin omisiunea, cu știință, de a însera anumite împrejurări care ar fi putut duce la tragerea la răspundere penală, disciplinară sau administrativă a celor supuși controlului, inclusiv a persoanei pe care o susținea în poziția de manager interimar.

Documente false

Inculpatul Ciupercă Vasile Silvian, în perioada decembrie 2013-iulie 2014, i-a determinat pe inculpații Mușat Liviu Gabriel, președinte al A.D.R. Sud Muntenia, Vișan Mariana, director adjunct în cadrul aceleiași instituții și pe Scripcă Dragomir, expert în cadrul Biroului Județean Ialomița al aceleiași agenții, să-și îndeplinească defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul amânării nejustificate, a vizitelor de monitorizare și a constatării neconcordanțelor în vederea remedierii lor, cu scopul sprijinirii intereselor inculpatei Trandafir Elena Corina, beneficiar și/sau consultant în cadrul unor proiecte cu finanțare europeană derulate de S.C. CONSULT INVEST S.R.L., proiecte depuse la A.D.R. Sud Muntenia, astfel încât beneficiarii acestor proiecte să nu suporte corecții financiare. În perioada decembrie 2013-iulie 2014, Ciupercă Vasile Silvian a acordat sprijin inculpatei Trandafir Elena Corina, prin obținerea amânărilor nejustificate a vizitelor de monitorizare, urmare a intervențiilor sale realizate la nivelul ADR Sud Muntenia, pentru ca beneficiarul proiectului ” Pensiunea Amara” să întocmească în timp util documente false justificative (proces-verbal de custodie materiale) astfel încât acesta să nu suporte corecții financiare în sumă de 33.739,41 lei, din fonduri cu finanțare europeană, obținute pe nedrept.

Contracte de consultanță

În perioada 2010-2014, inculpatul Ciupercă Vasile Silvian și-a folosit influența și autoritatea conferite de funcția de președinte al Consiliului Județean Ialomița și de funcția de președinte al unui partid, filiala Ialomița, în scopul obținerii pentru SC Consult Invest SRL, reprezentată de Trandafir Corina Elena, de contracte de consultanță și servicii de proiectare oneroase cu primăriile comunale de pe raza județului Ialomița, contracte încheiate cu încălcarea dispozițiilor O.U.G. nr.34/2006. În perioada aprilie-mai 2014, inculpatul Ciupercă Vasile Silvian, abuzând de funcția deținută de președinte al C.J. Ialomița, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a pretins suma de 5.000 de lei și a primit suma de 3.000 de lei de la Ciocănel Vasile, în schimbul și în legătură cu prelungirea termenului contractului de concesiune pentru un teren în suprafață de 191,75 ha, pe care acesta din urmă îl avea încheiat cu Consiliul Județean Ialomița. Banii respectivi au fost primiți cu titlu de sponsorizare a Muzeului Județean Ialomița, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Ialomița.

Licitație

Interesul lui Ciupercă Vasile Silvian de sponsorizare a Muzeului Județean Ialomița, era acela de a mări bugetul acestei instituții aflate în subordinea sa pentru a aloca de la bugetul consiliului județean sume mai mici, de a folosi acești bani în interesul propriu și al persoanelor private care aveau încheiate cu Muzeul Județean contracte de prestări servicii și de executare a unor lucrări publice. În perioada aprilie-mai 2014, președintele Consiliului Județean Ialomița, Ciupercă Vasile-Silvian, împreună cu membrii comisiei de licitație, printre care Vâlcan Cezar Gheorghe, Dinu Maria și Neacșu Marinearvest SRL Timișoara, în detrimentul bugetului C.J. Ialomița, prin atribuirea, în mod fraudulos, a contractului de concesiune a unei suprafețe de 495,6583 ha, teren agricol, aparținând domeniului privat al județului Ialomița, pe o durată de 30 de ani, în urma licitației din data de 14.04.2014.
Astfel, spun procurorii Direcțiai Naționale Anticorupție, Ciupercă Vasile Silvian, împreună cu Vâlcan Cezar-Gheorghe, director executiv al Direcției de Achiziții și Patrimoniu din cadrul C.J. Ialomița, Neacșu Marinela și alți funcționari din cadrul Consiliului Județean, a acționat pentru identificarea unor soluții pentru ca SC GREEN HARVEST SRL Timișoara să fie declarată câștigătoare a licitației, deși oferta acesteia nu era cea mai mare, criteriu de bază în acordarea contractului de concesiune.

Înțelegeri frauduloase

Prin atribuirea în mod premeditaarvest SRL, factorii de decizie din cadrul C.J. Ialomița, Ciupercă Vasile Silvian, Vâlcan Cezar Gheorghe și Neacșu Marinela au prejudiciat bugetul C.J. Ialomița cu suma de 5.947.899,6 lei ( diferența de prețul redevenței oferit de primul ofertant și cel oferit de al doilea ofertant, între ofertanți existând înțelegeri frauduloase cu privire la prețul oferit și hotărârea de retragere, diferență calculată, pe toată durata contractului de 30 de ani) și asigurându-se un folos necuvenit pentru societatea cu care a încheiat contractul de concesiune.

Năucirea DNA

Asupra acestei spețe, judecătorii Tribunalului București au dat o primă soluție, aceasta putând fi atacată cu apel. Soluția a fost emisă la data de 26.05.2017. Pentru fostul președinte al Consiliului Județean Ialomița, Vasile Cristian Ciupercă, acuzat de luare de mită, două infracțiuni de folosirea influenței și autorității conferite de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a unui folos necuvenit, abuz în serviciu asimilat faptelor de corupție, două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, instigare la fals intelectual, complicitate la folosirea, cu rea-credință, de documente, declarații false, inexcacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri europene, soluția este de achitare pe linie. Soluția în cazul directorului Agenției de Dezvoltare Regională Sud Muntenia, Liviu Gabriel Mușat, acuzat de abuz în serviciu asimilat faptelor de corupție, este tot aceea de achitare. Instanța a motivat sentința prin faptul că infracțiunea nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege. Aceeași soluție a fost pronunțată și în cazul Marianei Vișan, director adjunct în cadrul ADR Sud Muntenia, acuzată de instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție.

Achitare în linie

Soluții de achitare, pentru toate capetele de acuzare, au mai primit: Ionescu Mihai Ionuț, Vâlcan Cezar Gheorghe, Neacșu Marinela, Dinu Maria, Constantinescu Marius Dragoș, Scripcă Dragomir, Trandafir Elena Corina, ultima sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu asimilat faptelor de corupție. În cauză s-au pronunțat următoarele condamnări: Trandafir Elena Corina, angajată a firmei Consult Invesr SRL Slobozia, pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea şi prezentarea, cu rea-credinţă documente, declaraţii false, inexacte sau incomplete, obţinându-se pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o încercare de 4 ani de la rămânerea definitivă a sentinței, urmând să presteze op muncă neremunerată timp de 60 de zile în cadrul Direcţiei de Administrare a Domeniului Public Slobozia sau Liceului Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” Slobozia; Anghel Cornel – 3 ani de închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 4 ani; Golovei Eugeniu – 2 ani și 2 luni de închisoare cu suspendare; SC Consult Invest – 176.000 lei amendă. S-a dispus restituirea tuturor bunurilor ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la sediul ADR SUD Muntenia din 29.10.2014 – biroul inculpatului Muşat Liviu Gabriel. S-a dispus și restituirea către Mușat Liviu Gabriel, la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, a bunurilor ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 29.10.2014.




Veselie pe mandatul lui Vasile Iliuță: Spitalul Județean cumpără hrană pentru bolnavi de la magazinele de cartier

Cu 1,37 lei pe kilogram, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată, a achiziționat cartofii Spitalul Județean de Urgență Călărași, în perioada 1.0.1.2017 – 15.04.2017. Prețul final a fost de 1,5 lei pe kilogram.

Rulaj zilnic de 858 lei

Marfa fost livrată de firma călărășeană Streliția SRL, achiziția fiind una directă. S-a livrat cantitatea totală de 9,8 tone. De la aceasta au mai fost achiziționate următoarele produse: mere (1,962 lei/kg), ouă (0,436 lei/buc.), pătrunjel (1,06 lei/legătura), ceapă (1,47 lei/kg), leuștean (1,47 lei/legătura), păstârnac (3,92 lei/kg) etc. SC Streliția SRL livrează, de ani de zile, produse alimentare la Spitalul Județean de Urgență Călărași. Firma are un singur angajat declarat pe anul 2015. Are sediul social în mun. Călărași, strada Macului, bloc I21, scara 1, parter. Ca administrator figurează Jenica Grapă. Are obiectul principal de activitate cod CAEN 4711 – comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Cum ar veni, e un magazin de cartier. De aici, iată, se aprovizionează Spitalul Județean de Urgență Călărași cu alimente necesare pentru hrana celor bolnavi. Pentru anul fiscal 2015, Streliția a raportat următoarele cifre: cifră afaceri – 313.295 lei; profit – 23.910 lei. Zilnic, are un rulaj de 858 lei. Profitul net zilnic: 85,11 lei. Cam cât o tarabă din piața agroalimentară Big.

Cât costă cartofii?

La AFC Dunărea Călărași, club finanțat tot din bani publici, cartofii au fost achiziționați cu un preț variind între 1,6 și 1,7 lei pe kilogram. Cantitățile cumpărate, în primele 3 luni ale anului, nu sunt semnificative. Majoritatea produselor agroalimentare, în cazul AFC Dunărea Călărași, sunt cumpărate de la supermarketul Kaufland. În perioada 1.01.2017 – 15.04.2017, s-a cumpărat cantitatea totală de 768 de kilograme de cartofi. La Direcția Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi, cartofii sunt achiziționați direct de la producător, cu un preț final de 1,35 lei. Sunt livrați de PFA Găișeanu Ștefan, sat Poiana, nr. 61, comuna Poiana, județul Dâmbovița. Anual, se livrează cantitatea de 52.500 kilograme. Tot acesta este cel care livrează și ceapă, la un preț final, pe tot anul, de 1,7 lei/kg. Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Călărași, pentru Cantina de Ajutor Social, nu are un distribuitor stabil în cazul acestui produs. Cartofii vin de la o firmă de distribuție din municipiul Constanța, SC Monteriat 2016 SRL sau sunt luați de la firme locale, de genul SC Marchidan Impex SRL. Prețul variază între 1,3 și 1,5 lei/kg. În județul Călărași, SA Agrozootehnica Independența a livrat cartofi la 0,5 lei/ kg, în vreme ce kilogramul de ceapă avea un preț de 0,7 lei.

Apropiatul primarului Daniel Ștefan Drăgulin

SC Marchidan Impex SRL este o firmă care livrează în mod constant produse alimentare pentru Direcția Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi și pentru Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Călărași. Figurează cu 46 de salariați, pentru anul 2016, având sediul social în mun. Călărași, Aleea 5 Călărași. Anul trecut a avut un rulaj de 4.059.169 lei, cu un profit net declarat de 41.150 lei. Asociatul unic este Ene George. firma are ca obiect principal de activitate codul CAEN 4711 – comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. La direcțiile subordonate Consiliului Județean Călărași sau Primăriei Călărași, aceleași firme locale, de ani de zile, livrează produse aleimnatre: Marchidan Impex, Gigi & Co, Călifarul Negru SRL, Rams Com SRL. Procedura este una extrem de dubioasă. Spre exemplu, la data de 5.01.2017, Marchidan Impex SRL depune o ofertă de preț pentru produse alimentare (adresa nu are număr de înregistrare) și în exact aceeași zi Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Călărași emite o adresă, nr. 58/5.01.2017, prin care SC Marchidan Impex SRL este anunțat că oferta respectivă a fost declarată câștigătoare. E un apropiat al primarului Daniel Ștefan Drăgulin.

Întâmplare la Vâlcelele

Califarul Negru SRL este o firmă înființată în anul 2013. Pentru anii 2013 și 2014, figurează cu 0 salariați. În anul 2015, figurează cu 1 salariat. Este o altă firmă care livrează cantități impresionante de produse, dintre cele mai diverse, către Direcția Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi. Firma are ca obiect de activitate codul CAEN 4639 – comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun. Figurează și cu un al doilea obiect principal de activitate: cod CAEN 4520 – întreținerea și repararea autovehiculelor. În schimb, începând din acest an, în structura unităților care fac livrări de produse alimentare, în cadrul DGASPC Călărași, apare și firma Florina SRL. Nu știm dacă e numai o întâmplare faptul că aceasta figurează cu sediul social în localitatea Vâlcelele, județul Călărași, comună controlată de actualul președinte al Consiliului Județean călărași, Vasile Iliuță. SC Florina SRL Vâlcelele, pentru anul 2016, figurează cu 0 salariați. A avut o cifră de afaceri declarată de 1.015.064 lei, cu un profit net uluitor: 4.342 lei. Figurează cu datorii totale de 581.283 lei. Are ca obiect de activitate codul CAEN 5630 – băuturi și alte activități de servire a băuturilor. Ca unic asociat și administrator figurează Gheorghe Florica.

Măncare de la cârciumă, pentru orfani

Odată cu accederea în fruntea Consiliului Județean Călărași a lui Vasile Iliuță, brusc SC Florina SRL, în fapt o cârciumă, se apucă să livreze produse alimentare către DGASPC Călărași, instituție aflată în subordine. Uitați ce livrează, de miliarde de lei vechi, SC Florina SRL Vâlcelele, către DGASPC Călărași: carne miel – 28,65 lei/kg, fără TVA (300 kilograme); prăjitură cu cremă și glazură; miere; zahăr pudră; varză murată; varză albă; turtă dulce; stafide; roșii; pufuleți; pesmet; brânză Almette; eugenie ambalată; drojdie; căpșuni; brocoli congelat; portocale; zahăr pudră; usturoi granulat; unt; spanac verde; ruladă; praf de copt; prăjitură Măgura; pernițe Viva; figurine de ciocolată; ketchup; icre; hamburger de vită; halva; fursecuri; fulgi de porumb; frișcă Hulala; dovlecei; condiment universal etc. Lista e imensă. Gheorghe Florica a avut o cârciumă pe raza satului Vâlcelele, în prezent imobilul fiind demolat. Este sora lui Marian Gheorghe, șeful arestului din cadrul IPJ Călărași. Cumnatul lui Vasile Iliuță este cel care, în urmă cu mai mulți ani, a produs un accident rutier, în zona podul 4, accident în urma căruia fiul lui Gheorghe Florica a decedat.




Ștefan-Vodă: Droguri și acte de pedofilie, în casa de vacanță

S-a sinucis după ce i-a tras nevestei cinci gloanțe în cap. Crima s-a petrecut la București, în sediul unei agenții de voiaj. Sinuciderea a avut loc în satul Ștefan Vodă. Aici, cei doi dețineau o casă de vacanță. Este vorba de soții Iancu, decedați la începutul săptămânii trecute. El era din sat.

Casă a ororilor

Aici, soțul criminal, Sorinel Florinel Iancu, este descris drept un individ care avea apucături ciudate. Mulți se feresc să vorbească. Alții îl știu ca pe un om care era extrem de taciturn. „Astea-s bârfe. Moarte fără bănuială și nuntă fără ceartă nu există.” Venea rar la Ștefan Vodă. Folosea locuința din sat drept casă a ororilor. Fete, uneori abia trecute de 10 ani, erau ademenite de acesta, pentru a întreține relații sexuale. Se afirmă că era un pedofil notoriu. Una din fetele ademenite de acesta îi era nepoată. Avea 14 ani. „Am auzit și noi, acuma, vorbea lumea, s-a auzit asta.” Nepoata e spoitoriță, iar la acest moment are 17 ani și deja s-a măritat. Nu erau grade de rudenie între ei. Faptele s-au petrecut în urmă cu 3 ani. Locuia chiar peste stradă de acesta. E cunoscută drept Daniela. „Fata n-a zis nimic, el n-a zis nimic.” Deseori, era dusă cu mașina de acesta. Era dusă pe litoral.

Abuzată la 10 ani

Concluzia e una: „Și dacă făcea așa, ce-i face, îl omoară iar?” O altă fată e cea a lui Marin Mustățea, ne spune un alt sătean. E vorba de Georgiana, și ea fiind măritată, la acest moment. Provine dintr-o familie cu mari probleme financiare. Era dusă la acesta, de la 10-11 ani, de mamă, Leana a lui Mustățea. E alcoolică. Se ducea la acesta sub pretextul că urma să se joace cu fata lui Sorinel Florinel Iancu. La acest moment, Georgiana are 18 ani, în vreme ce fata criminalului are 9 ani. „Avea momente, poate se și droga.” La agenția de turism, Iancu era angajat pe autocar, transporta turiști în Turcia. „Da, se ducea la el.” Leana a lui Mustățea se află la un alt vecin, Nelu Pomană. Din curtea acestuia, peste sat, curg manele. E ora 9:00. Nu neagă că o ducea pe Georgiana să întrețină relații sexuale cu Sorinel Florinel Iancu. „Nu știu nimica, nu știu ce făcea acolo.” Venea la acesta până să plece la liceu. „Era copilă. Ăla venea rar, venea o dată la o lună.”

A aflat soția

Soția acestuia, Mirela Iancu, a cerut să divorțeze, cu câteva săptămâni înainte să fie ucisă, fiindcă aflase că acesta întreținea raporturi de pedofilie, la casa de vacanță din satul Ștefan Vodă. Mirela a aflat despre trecutul tumultos și negru al soțului. Florin este acuzat de rude că şi-a bătut joc de mai multe copile, printre care şi nepoatele sale. „Umbla cu fetițe, cu astea, s-a supărat soția pe el, s-a supărat rău de tot.” Un alt vecin, rudă cu acesta, spune că Sorinel Florinel Iancu a abuzat mai multe copile, dintre care două din sat, nepoata Daniela și vecina Georgiana, dar și de alte 3 verișoare ale unui alte rude apropiate. Toate erau chemate sub pretextul că urmau să se joace cu fata acestuia. „Le abuza, le dădea droguri, le lua la București, că noi suntem amărâți. Le momea.”

Mâncare și dulciuri

Despre apucăturile bolnave ale acestuia, rudele copilelor batjocurite au aflat târziu. „Ce plângere să mai fac la poliție?” Toți au aflat prea târziu că acesta siluia fetițe. Acestea nu au spus nimic de teamă. „Le amenința cu pistolul, că le împușcă. Și de frică nu au spus.” Un tată e și acum revoltat: „Când am aflat, nu a mai dat p-aici.” A venit, în schimb, după ce și-a asasinat soția, dar numai pentru a se omorî. A fost găsit de șeful de post. Faptele de pedofilie, în mediul rural, sunt frecvente. Cazuri asemănătoare, pe raza județului Călărași, s-au descoperit la Ștefan cel Mare, Ulmu, Perișoru, Tudor Vladimirescu. Se profită de faptul că fetițele provin din familii extrem de sărace. Primesc la schimb sume derizorii, dulciuri sau mâncare. Unele devin prostituate de la vârste extrem de fragede. Polițiștii, în cele mai multe cazuri, fie nu se implică, fie nu au habar. În alte cazuri, chiar ei sunt cei care le abuzează.




Averile magistraților – Partea 2: Tribunalul Călărași

11. Liliana Ileana

179.061 lei este venitul anual încasat, ca salariu, pentru anul 2015, declarat de Liliana Ileana, judecător în cadrul Tribunalului Călărași. Lunar, aceasta a semnat ștatul de plată pentru suma brută de 14.922 lei, echivalentul a 3.315 euro. Spre comparație, Președintele României, pentru aceeași perioadă raportată, a avut un venit brut de 133.879 lei, însemnând 11.156 lei lunar, echivalent cu 2.479 euro. Din activități derulate la Inspectoratul Județean de Jandarmi Călărași, soțul acesteia a obținut venituri salariale de 68.980 lei, însemnând 5.748 lei lunar. Pentru anul 2015, cei doi soți Ileana au luat bani, drept salariu, în valoare de 248.041 lei, semn că nu e deloc rău să obții venituri de la stat. Cei doi au mai obținut venituri din închirierea unui apartament situat în Călărași, acestea fiind de 14.704 lei anual, 1.225 lei lunar, la care se adaugă venituri din activități agricole în valoare de 2.600 lei anual. Declară 3 terenuri extravilane, pe raza comunelor Cuza Vodă (0,75 ha), Modelu (2,53 ha) și Grădiștea (1 ha). La acestea se adaugă și 3 terenuri în intravilanul municipiului Călărași, achiziționate prin contract de vânzare-cumpărare (744 mp – 2009, 25,26 mp – 2001, 283 mp – 2000). Împreună cu soțul, Liliana Ileana are cotă parte dintr-un apartament de 78 mp, pe raza municipiului Călărași, în vreme ce soțul e proprietarul unei case de 257 mp, dobândită în anul 2000, în baza unui contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere. Autoturism declarat: Toyota Avensis, cumpărat în anul 2011. Mai declară un depozit bancar, deschis la Raiffaisen, în valoare de 90.664 lei, dar și un fond de investiții (BCR Pensii) de 21.118 lei. Pasivele financiare acumulate: 35.695 lei (Primăria Călărași, credit scadent în 2021), 55.343 lei (Unicredit – scadent 2015), 17.000 lei (Alpha Bank, scadent în 2019), dar și descoperiri de card în sumă totală de 35.270 lei.

12. Gheorghe Stoian

Judecătorul Gheorghe Stoian are două terenuri, ambele obținute prin moștenire, în anul 2007, unul intravilan (850 mp) și altul extravilan (2,52 ha), însă declară trei apartamente, din care unul în Călărași (55 mp) și două în București, achiziționate în 2006, respectiv 2014 (36 mp, respectiv 32 mp). E proprietarul a două autoturisme Renault, achiziționate în 2005 și 2012. Are pasive financiare în favoarea BCR, valoarea acestora fiind de 62.250 lei, credit scadent în 2018, respectiv 130.000 lei, credit scadent în 2029. Pentru anul 2015, declară următoarele venituri: 109.561 – salariu; 27.395 lei restanțe salariale; 6.023 BEJ, din calitatea de președinte. Soția acestuia are venituri normale: 21.900 lei (asistent șef secție Spitalul Județean Călărași), 3.300 lei (asistent farmacie Levadeiafarm SRL, firmă situată pe raza satului Gâldău, cifrele de afaceri ale acesteia nefiind spectaculoase).

13. Vica Oprișan

Judecătorul Vica Oprișan are 3 apartamente pe raza municipiului Călărași, dobândite în 1991 (50 mp), 2000 (61 mp) și 2005 (48 mp). Are în prorpeitate un autoturism Fiat Panda, achiziționat în anul 2004. Pentru anul 2015, declară venituri salariale totale de 78.009 lei, la care se adaugă suma de 1.614 lei, provenită dintr-un contract de arendă încheiat cu o firmă de pe raza comunei Roseți.

14. Aurica Hodel

Aurica Hodel este proprietara unei suprafețe de 15 ha teren arabil pe raza comunei Ștefan Vodă, aceasta fiind achiziționată fracționat, în perioada 1991 – 2012. Aurica Hodel și Arnold Hodel, soțul acesteia, dețin două apartamente, unul pe raza municipiului Călărași (90 mp, cumpărat în 1992), iar celălalt în municipiul București (50 mp, cumpărat în 2005). Cei doi dețin 3 autoturisme: Grand Cherokee (2007), Alfa Romeo (2003) și BME (2011). În 2014, au vândut un teren intravilan, suma încasată fiind de 15.000 euro, dar și bunuri mobile, cu o valoare declarată de 30.000 lei. Soțul acesteia, Arnold Hodel, este titularul unui depozit bancar, deschis la Banca Românească, valoarea acestuia fiind de 115.000 lei. Soții Hodel, în anul 2015, au obținut următoarele venituri: 164.939 lei, din activitatea de judecător (Aurica Hodel), 12.000 lei (pensie Arnold Hodel), 4.200 euro (chirie), 20.000 lei dividende, din cadrul firmei Salciaserv SRL, bani luați de soț. În ultimii 4 ani, firma nu a avut angajați. Salciaserv SRL, pentru anul 2014, declară 121.206 lei cifră de afaceri și 37.045 lei profit brut, în vreme ce pe anul 2015 are 79.610 lei cifră de afaceri și 11.080 lei profit brut. Arnold Hodel, soțul Auricăi Hodel, a figurat în mai multe cauze pe rolul Tribunalului Călărași, cele mai multe pentru anularea unor procese verbale de contravenție, în contradictoriu cu CNADNR, toate soluționate favorabil. Tot pe rolul Tribunalului Călărași se află și dosarul nr. 945/116/2013, cu parte figurând firma SC Roky 2004 SRL, firmă aparținând soțul acesteia. Dosarul a fost înregistrat la data de 8.04.2013, iar drept creditori figurează: DGFP Călărași, CAS Călărași, ITM Călărași, CEC Bank, Primăria Călărași. Firma nu mai are activitate declarată din 2011, când a înregistrat următoarele cifre: 0 salariați, 36.000 lei cifră de afaceri, -30969 lei profit. Arnold Hodel figurează și ca administrator al SC Agromec Jegălia SA, aflată tot în procedură de insolvență, tot pe rolul Tribunalului Călărași, având data înregistrării la 31.01.2011, cu următorul termen de judecată la data de 30.08.2017, proces care, iată, durează de mai bine de 6 ani. Drept creditori figurează: DGFP Călărași, AVAS, Consiliul Local Jegălia, CEC Bank.

15. Sevastița Stoian

Pentru anul 2015, Sevastița Stoian, judecător, declară venituri salariale în sumă de 88.264 lei, la care se adaugă suma de 45.472 lei, reprezentând restanțe drepturi sdalariale, în vreme ce soțul acesteia, de la Conpet SA, declară venituri salariale de 49.100 lei. Cei doi soți dețin 3 autoturisme (Seat – 2008, Daewoo Matiz – 2001, Dacia Duster – 2014), două terenuri intravilane, din care unul în comuna Ciulnița, județul Ialomița (500 mp), dobândit prin cumpărare în 2014, la acestea adăugându-se un apartament, pe raza municipiului Slobozia, de 79 mp, achiziționat în anul 2007. Au următoarele pasive financiare: 247.109 lei, CEC Bank, credit scadent în 2026; 39.000 lei, CEC Bank, scadent în 2019; 77.236 lei, RCI Leasing România IFN, scadent în 2019; 40.000 lei, CEC Bank, scadent în 2020.

16. Rodica Radu

A realizat venituri salariale, în cursul anului 2015, în sumă totală de 172.248 lei (14.353 lei lunar), în vreme ce soțul acesteia, tot ca bugetar, angajat al ADR Sud Muntenia, în calitate de expert, a raportat un venit anual de 45.103 lei (3.758 lei). Declară în proprietate un autoturism Mazda (2007), un apartament de 56 mp, dobândit prin cumpărare, în anul 2000, în suprafață de 56 mp, dar și cota parte de teren aferent acestuia.

17. Mioara Cristiana Ghiță

Soții Ghiță, Liviu și Mioara Cristina, declară venituri substanțiale, pentru anul 2015. Ca judecător, aceasta a avut un salariu anual de 159.311 lei, în vreme ce Liviu Ghiță a raportat venituri de 36.265 lei, din următoarele activități: servicii medicale de urgență (Spitalul Județean Călărași), servicii medicale (Centrul Sera, din cadrul DGASPC Călărași), servicii medicale (Centrul județean de resurse și asistență educațională Călărași), activitate didactică (Școala Sanitară Postliceală Danubius). Uită să declare, pentru anul 2015, veniturile obținute din cadrul firmei Cabinet Medical dr. Ghiță Liviu SRL. Firma este înregistrată cu numărul J51/106/2002, în cadrul Registrului Comerțului, CUI 14563420. În ultimii 5 ani a figurat cu 4 salariați. Tot pe ultimii 5 ani, profitul net declarat este de 609.368 lei. Pentru anul 2015, a fost declarat un profit net de 176.215 lei. Liviu Ghiță este și medic pediatru, în cadrul Spitalului Județean de Urgență Călărași. Nu știm când are timp să deruleze toate aceste activități. Mai mult, a fost nevoie de o subscripție publică pentru a se vărui 3 saloane, chiar pe secția de pediatrie, unde activează dr. Liviu Ghiță, în condițiile în care veniturile acestuia sunt enorme. Banii strânși din subscripție au fost de circa 4.500 lei. Soții Ghiță figurează cu două credite, 35.000 lei, cu data de scadență depășită, respectiv 70.000 lei, credit luat de la Volksbank și scadent în 2018. Cei doi dețin următoarele autoturisme: Nissan Primera (2007), Opel Frontera (1997), două bărci (Sport – 1980, Clasic 430 – 2000). Dețin 4 imobile: Călărași, casă locuit, 215 mp, construire 2008; apartament Călărași, 77 mp, donație 2009; apartament Călărași, 65 mp, cumpărare 2002; apartament București, 50 mp, cumpărare 2015. În cursul anului 2014, au vândut un alt apartament, pentru suma de 15.000 euro, situat în mun. Călărași, strada Mușețelului, nr. 62.




Dezvăluiri – Țara procurorilor tâmpiți: Instanța a respins cererea de arestare a „grupul infracțional organizat” de la Remat Călărași

În această dimineața, în jurul orei 3:00, instanța din cadrul Tribunalului Timiș a respins cererea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism de arestare preventivă a „grupului infracțional organizat” din cadrul firmei călărășene Remat SA. Decizia nu este definitivă.

Descinderi

La data de 03.05.2017, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, au efectuat un număr de 63 de percheziții pe raza municipiului București și a județelor Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Prahova, Mehedinți, Călărași, Arad, Teleorman, Dâmboviţa, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, format din 40 de suspecți, specializat în săvârşirea infracţiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave,fals intelectual şi uz de fals. Pe raza județului Călărași, procurorii au reținut că a existat un al treilea palier al grupului infracțional organizat, constituit din reprezentanții firmei de colectare a deșeurilor, Remat SA. Ion Găbreanu, directorul acestei firme, a fost prezentat drept șeful acestuia.

Operațiune prin Bursa de Mărfuri

S-a reţinut că membrii grupului infracţional, format la nivelul companiei de stat CFR Marfă, au subevaluat bunurile din patrimoniul societății, cu prilejul operațiunilor de vânzare-cumpărare a 2450 de vagoane destinate casării, facilitând astfel traficarea în folosul firmei Remat SA Călărași a diferenței rezultate între valoarea reală și cea subevaluată a bunurilor casate. Subevaluarea s-a efectuat prin ofertarea pe Bursa de Mărfuri București, în baza unei proceduri de licitație deschisă, a 2.450 de vagoane pe roți, la preț de fier vechi, deși, în conformitate cu standardele în materie, deșeurile metalice provenite din casarea materialului rulant se încadrau în categoria “deșeu fier vechi greu” și “deșeu fier vechi special” (oțel), categorii de deșeuri cu o valoare de piață net superioară. Procurorii au acuzat o înțelegere secretă intervenită între șefii companiei CFR Marfă și cei ai firmei Remat SA Călărași, în cadrul derulării acestei afaceri.

Ce spun procurorii

S-a constatat că, deși oferta de vânzare inițiată de către reprezentanţii societăţii de transporturi feroviare pe Bursa de Mărfuri viza cantitatea generică de 49.000 tone fier vechi, ulterior contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu ofertantul firmei de colectare a menționat vânzarea fierului vechi provenit din casarea a 2450 de vagoane. Prețul de achiziție a fost de 120 euro/tona de fier vechi, în condițiile în care prețul mediu practicat pentru “deșeu fier vechi greu” era de 175,88 euro/tonă, iar pentru “deșeu fier vechi special” (oțel) era de 218,90 euro/ tonă. A rezultat că prin această manoperă s-a realizat practic o subevaluarea a bunurilor cu 82,42% în cazul “deșeurilor fier vechi special” (oțel) și cu 46,56% în cazul “deșeurilor fier vechi greu”.

Prejudiciu

În vederea preluării deșeurilor rezultate din casare, se arată într-un comunicat emis de procurorii DIICOT, firma Remat SA a desemnat la nivelul fiecărei comisii de casare constituite la nivelul sucursalelor societăţii de transport, câte un reprezentant care conform ”Convenției comune de lucru” au întocmit împreună cu reprezentanții comisiilor de casare documentele aferente procesului de casare, respectiv procese verbale de predare-primire, procese verbale de tăiere, note de cântar etc, documente în care, cu știință, s-a omis menționarea cantităților de deșeuri de oțel și de fier greu. De asemenea, unii dintre reprezentații firmei de colectare a deşeurilor au exercitat, la nivel local, constrângeri asupra membrilor comisiilor de casare, amenințând cu intervenția pe lângă conducerea CFR Marfă în vederea destituirii din funcție, în cazul în care nu se conformau planului infracțional. În cauză, procurorii au reținut un prejudiciu de 6.313.748,52 euro.

19 rețineri

În aceeași zi, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru o perioadă de 24 pentru Mihuţ Constantin Crăciun (fostul director general al CFR Marfă), Bărculeţ Pavel (director economic-financiar la data comiterii faptelor, devenit apoi director general al CFR Marfă), Ciobanu Daniel (directorul operaţiuni dezvoltare în 2016, devenit director al departamentului vânzări – trafic), Enache Florin-Claudiu (directorul departamentului vagoane), Alupoaie-Dragoescu Constantin-Nicolae (directorul trafic), Niculescu George (şeful serviciului exploatare vagoane), Tudor Eugen (director al departamentului vânzări-trafic), Maşcovescu Mircea Ion (fost manager al Centrului Zonal de Marfă Timişoara), Corodan Gelu- Ioan (CFR Timişoara), Filip George-Corneliu, Luca Ovidiu-Dumitru (CFR Cluj), Mutaşcu Mihai (sucursala Banat-Oltenia), Derscaru Cristian-Valeriu (sucursala Timişoara), Gheorghiţoiu Constantin (CFR Banat-Oltenia), Drăgan Alexandru, Voica Maria (sucursala Banat-Oltenia), Găbreanu Ion (director general REMAT Călăraşi), Rădulescu Stănel (Remat) şi Moţi Doru (Remat).

Telefoane sub ascultare

Pentru al treilea palier infracțional, cel de la Călărași, cum este denumit de procurori, s-a reținut că este onstituit din reprezentanții S.C. Remat S.A. Călărași, beneficiara contractului nr. V.1.5/709/2016 încheiat cu CFR Marfă. Documentul a fost semnat de către directorul general Ion Găbreanu, contabilul șef Elena Ana și responsabilul de contract Stănel Rădulescu, aceștia acționând din dispoziția și sub coordonarea acționarului și administratorului de fapt Tawil Abbas, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori. Din valorificarea mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză de către judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Timiș, s-a desprins cu evidență faptul că activitatea SC Remat SA Călărași este coordonată în fapt de acționarul Tawil Abbas, acesta fiind implicat în mod direct în derularea contractului încheiat și în valorificarea ulterioară a deșeurilor metalice rezultate din casarea vagoanelor.

Negocieri Remat – Tenaris

Recizitoriul arată că, din această perspectivă, sunt emblematice convorbirile telefonice dintre inc. Tawil Abbas și reprezentantul principalului client al societății – SC Silcotub SA ZAalău – de unde rezultă destinația finală a cantităților de oțel preluate de SC Remat SA Călărași de la S.N.T.F.M. ”CFR MARFĂ” S.A. Se constată astfel că oțelul este produsul cel mai puternic negociat între părți, caz în care SC Remat SA ajunge să vândă oțelul către SC Silcotub SA cu prețul de 255-260 dolari/tonă. Aspectele rezultate din interceptările convorbirilor telefonice se coroborează cu mențiunile facturilor încheiate între SC Remat SA Călărași și SC Silcotub SA. Astfel, la data de 07.12.2016, la ora 14.20, Tawil Abbas a fost sunat de către numnitul Alex Teșoi, reprezentantul Silcotub, și din discuțile purtate între aceștia a rezultat că prețul pentru tona de oțel, este de 250 dolari/tonă. În timpul discuțiilor, cei doi au folosit sintagma ”pentru greu special, 250 de dolari pe tonă!„ și pentru ” mediu, dacă e mediu din ăla industrial……240 dolari pe tonă!”, făcând referire la tabla obținutăm din valorificarea vagoanelor.

Stenograme

La data de 08.12.2016, la ora 13.28, Tawil Abbas a primit un mesaj de la postul telefonic cu nr. 0722289130, cu următorul conținut ; ”Alex tesoi acceptat 255 pt greu/special și 180 pentru șpasn!”, rezultând astfel că de la numitul Alex Teșoi, a primit pentru oțel, denumit ”greu!”, un preț de 255 dolari/tonă. Într-o altă convorbire din data de 09.12.2016, orele 12.05, Alex Teșoi a purtat o discuție telefonică cu Tawill Abbas în care au discutat despre prețuri și estimări pentru livrări. În timpul convorbirii, cei doi interlocutori au convenit asupra unei comenzi de 1500 de tone, din care 300 de tone de “special” și 1200 de tone de “greu”, stabilind ca prețul pe tona de “greu” să fie de 255 de dolari, iar la tona de “ special”, un preț de 260 de dolari. Procurorii au anexat la dosar mai multe stenograme reprezentând înregistrarea unor convorbiri telefonice sau derulate în mediul ambiental, însă patronul firmei Remat SA, Tawil Abbas, nu numai că nu a figurat printre cele 19 persoane care au fost prezentate de procurorii DIICOT cu propunere de arestare preventivă, dar are doar calitatea de martor în dosar. În plus, din documentele puse la dispoziție de procurori, rezultă fără echivoc că în cauză nu este vorba de o înțelegere infracțională, ci doar de derularea unor activități comerciale.

Prețuri

Acest lucru se arată și într-un comunicat de presă emis de către reprezentanții firmei Remat SA Călărași, unde se specifică faptul că Bursa Română de Mărfuri a organizat, începând cu sfârșitul anului 2015, procedura de licitație deschisă cu ofertă în plic închis, urmată de ședința de licitație cu strigare, prin care CFR Marfă oferea spre vânzare fier vechi provenind din tăierea a 2450 vagoane pe roți proprii, care îndeplinesc condițiile de casare. Ca urmare a lipsei ofertanților, procedura de licitație deschisă a fost repetată lunar până la data de 22.08.2016, când firma Remat a adjudecat licitația în baza ofertei depuse. „Precizăm că prețul mare de vânzare solicitat (pentru o marfă nepregătită), a determinat SNTFM CFR Marfă SA să repete de cel puțin 6 ori procedura de licitație din lipsă de ofertanți”. Remat SA a fost singura firmă ofertantă, achiziționând marfa la un preț de 120 de euro / tonă (0,5424 lei/kg), prețul fiind cel stabilit de CFR Marfă, ulterior firma Remat SA Călărași cheltuind 0,18 lei/kg pentru dezmembrare, cântărire, depozitare și transport. La data adjudecării licitației, prețul unei tone de fier vechi pregătit, pe piața din România, varia între 165 – 175 euro pe tonă (0,745 lei / kg – 0,791 lei/kg), adică exact același lucru susținut și de procurori, în cadrul rechizitoriului, numai că aceștia nu fac diferența între fier vechi și fier vechi pregătit.

Alt fâs

Tawil Abbas este unul din marii jucători pe bursă în domeniul colectării și valorificării deșeurilor feroase și neferoase, familia acestuia activând în domeniu din anul 1964. Derulează afaceri în domeniu în 25 de țări. Nu este prima dată când au loc percheziții la acest grup de firme. În iulie 2015, Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române a anunţat că poliţiştii au efectuat percheziţiile în cazul mai multor firme, printre care şi Tawil Group, cu domeniul de activitate în comerţul cu produse feroase. Potrvit procurorilor, Tawil Group s-ar fi aprovizionat cu fier de la mai multe persoane fizice şi juridice, fără documente legale, iar pentru a justifica stocul de marfă deţinut, ar fi înregistrat achiziţii fictive în valoare de 59 de milioane de euro, de la 47 de societăţi comerciale cu comportament de «tip fantomă» .Poliţiştii au descins în 23 iunie 2015 în opt judeţe, iar 116 persoane au fost duse la audieri, fiind suspecte de evaziune fiscale şi spălare de bani, prejudicul produs fiind de 10 milioane de euro. Potrivit Poliţiei Române, la acea dată, peste 600 de poliţişti au descins în Bucureşti, Ilfov, Călăraşi, Giurgiu, Vâlcea, Teleorman, Argeş şi Dâmboviţa.

Acuze retrase

Acțiunea polițiștilor de la acea dată, îndreptată împotriva grupului de firme Tawil, printre care și firma călărășeană Remat SA, a fost un mare fâs. S-a suspicionat faptul că ar fi existat înțelegeri între compania Tawil și reprezentanții unor firme de tip fantomă, pentru spălarea de bani, fapt care s-a dovedit ulterior a fi mincinos. După audierea reprezentanților acestor firme, lucrurile s-au lămurit, datele reținute fiind că nu au existat vreodată astfel de înțelegeri.

5 ore de audieri

La Tribunalul Timiș, ședința de judecată prin care se cerea arestarea celor 19 inculpați a început în jurul orei 17:00, judecător fiind chiar președintele acestei instituții, Adriana Stoicescu. Audierile au durat 5 ore. În această dimineață, în jurul orei 3, instanța a decis arestarea pentru 30 de zile a fostului director general a CFR Marfă, Mihuţ Constantin Crăciun, a lui Pavel Bărculeţ (director financiar), Daniel Ciobanu (director operațiuni dezvoltare) și a lui Enache Florin-Claudiu (director vagoane). Maşcovescu Mircea Ion, Mutașcu Mihai, Corodan Gelu-Ioan, Niculescu George, Rădulescu Stănel Luca Ovidiu-Dumitru au primit arest la domiciliu. Reprezentanții firmei Remat SA au fost puși sub control judiciar.




Averile magistraților – Partea 1: Tribunalul Călărași

Mulți dintre magistrații călărășeni raportează averi impresionante. Declarațiile de avere ale acestora, date publicității pe siteul Consiliului Superior al Magistraturii, cuprind bunuri și sume economisite, de-a lungul timpului, acestea părând, la prima vedere, uluitoare.

1. George Cătălin Șerban

Președintele Tribunalului Călărași, George Cătălin Șerban, pare cel mai bogat magistrat călărășean. Pentru perioada 2008 – 2015, acesta declară sume economisite, sub formă de titluri de stat, achiziționate prin Banca Comercială Română, în sumă de 4.044.776 lei (aproape 900.000 de euro). George Cătălin Șerban, pentru 2015, are un venit declarat de 157.952 lei, însemnând un salariu lunar de 13.162 lei. Venituri consistente are și soția acestuia, Angelica Șerban, acestea fiind provenite din serviciile de notar public, pe raza municipiului Călărași. Împreună cu soția, George Cătălin Șerban deține 3 apartamente, două în Călărași și unul în București. Cele din Călărași sunt achiziționate în 2007, respectiv 2011, iar apartamentul din București, cu 3 camere, este cumpărat în cursul anului 2014.

2. Mihaela Aurelia Cocoranu

Mihaela Aurelia Cocoranu, judecător în cadrul Tribunalului Călărași, pentru anul 2015, declară venituri din salarii în sumă de 209.659 lei. Tot pentru același an, soțul acesteia, Tudor Cocoranu, raportează un venit, din cadrul Enel Energie SA București, de 45.369 lei, la care se adaugă suma de 5.700 lei reprezentând ajutor de șomaj prin AJOFM Călărași. La Raiffeisen Bank, Mihaela Aurelia Cocoranu deține un fond de investiții în suma de 474.174 lei, acumulat pe parcursul anilor 2012, 2013, 2014 și 2015. Mai declară următoarele depozite bancare: 59.239 lei (BCR), 86.171 lei (Banca Transilvania). În coproprietate cu soțul, deține un apartament de trei camere, pe raza municipiului Călărași, dar și un imobil, dobândit prin cumpărare, în cursul anului 2013, pe raza municipiului București, cu o suprafață construită de 145 mp. Declară și un autoturism, marca Renault Megane, cumpărat în 2002.

3. Nicoleta Dumitru

Nicoleta Dumitru, vicepreședinte al Tribunalului Călărași, pentru anul 2015, are venituri din salarii în sumă de 172.429 lei. Soțul acesteia, Alexandru Dumitru, comisar în cadrul Oficiului Județean pentru Protecția Consumatorului, are venituri declarate de 24.200 lei. Cei doi dețin două autoturisme Wolksvagen, achiziționate în anii 2007, 2009, două case de locuit, pe raza municipiului Călărași, prima prin construire, iar a doua prin moștenire, dar și un apartament în București, de două camere, cumpărat în anul 2014. Declară un pasiv de 33.000 lei, în favoarea CEC Bank, cu derulare pentru perioada 2014 – 2029.

4. Gabriela Tănase

Președintele secției penale din anul 2015, pentru Tribunalul Călărași, judecătorul Gabriela Tănase, declară venituri salariale în sumă de 169.784 lei. Din servicii stomatologice, soțul acesteia are venituri declarate, pentru 2015, în sumă de 200.004 lei. Soțul acesteia are și pensie din cadrul Ministerului Apărării Naționale, în sumă anuală de 16.440 lei. Dintr-un contract de arendă, veniturile familiei Tănase se completează cu suma de 6.000 lei. Declară două autoturisme, Peugeot, cumpărat în 2003, și Opel Corsa, achiziționat în cursul anului 2011. Ca bunuri imobile, famila Tănase deține o casă de locuit, pe raza municipiului Călărași, cu suprafață desfășurată de 200 mp, dar și două apartamente în București, ambele de 41 mp.

5. Cornelia Iordache

Președintele secției civile, tot din cadrul acestei instituții, pentru anul 2015, judecător Cornelia Iordache, din indemnizație și drepturi salariale restante, are venitul anual de 227.173 lei. Dintr-un contract de prestări servicii, soțul acesteia, Cezar Iordache, declară un venit anual de 24.000 lei. Cornelia Iordache a mai obținut venituri de la Biroul Electoral Județean Călărași, reprezentând indemnizație și hrană, în sumă de 10.989 lei. Cornelia Iordache deține un apartament, situat în municipiul Călărași, achiziționat în anul 1998, iar soțul acesteia, Dragoș Iordache, este titularul unei case de locuit, cu o suprafață desfășurată de 179 mp. Soții Iordache dețin un autoturism, achiziționat în leasing, marca Renault Megane, dar și o autoizotermă Dacia papuc, luată în 2002. Înregistrează un contract de credit, în favoarea BCR, în sumă de 81.400 lei, pentru perioada 2005 – 2025.

6. Petronel Alexcsandru

Pe siteul Consiliului Superior al Magistraturii, ultima declarație de avere înregistrată de judecătorul Petronel Alecxandru este datată 2009. A fost dată în calitate de judecător la Judecătoria Constanța. La 11.06.2009, înregistra venituri anuale de 66.441 lei, iar soția acestuia avea sume anuale declarate ca venituri de 22.571 lei. Nu există alte date.

7. Neluța Marinica Tudorache

Neluța Marinica Tudorache, judecător în cadrul Tribunalului Călărași, figurează, tot pe același site, cu ultima declarație de avere depusă la data de 2.11.2010. Raportează venituri de 79.072 lei, în vreme ce soțul acesteia, Mirel Tudorache, declară, ca salariu lunar, un venit de 354 lei. Cei doi dețin, pe raza municipiului Călărași, un apartament de 92 mp, dobândit prin vânzare-cumpărare din fondul locativ de stat, datorând Consiliului Local Călărași, în baza unei sentințe judecătorești, pentru apartamentul amintit, suma de 133.394 lei, credit scadent în anul 2027. Daclară ca bun un autoturism marca Volkswagen, luat în 2003. Neluța Marinica Tudorache face, la acest moment, obiectul unei cercetări disciplinare, fiind suspendată din funcție în urma unei decizii a Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia se aplică din data de 28.03.2017 și până la data soluționării definitive a procedurii.

8. Enache Traian

Judecătorul Enache Traian declară, în 8.06.2015, două terenuri intravilane, 450 mp în municipiul Călărași și 1000 mp, în satul Cuza Vodă, dar și 1,31 hectare teren arabil, pe raza comunei Lupșanu. Deține o casă de locuit, în Călărași, în suprafață desfășurată de 113 mp, cumpărată în anul 1995, un apartament, tot în municipiul Călărași, de 98 mp, cumpărat în anul 2003, dar și două apartamente în București, unul de 70 mp, achiziționat în anul 2004, celălalt având o suprafață de 66 mp, fiind cumpărat în anul 2012. Deține trei autoturisme: Skoda Superb (leasing) – 2005, Opel Astra Clasic (credit) – 2006, Ford Fiesta (cumpărare la mâna a doua) – 2010. Are două depozite bancare, 20.000 lei, la Banca Transilvania, 70.000 lei, la BCR. Înregistrează și două credite, către Primăria municipiului Călărași, pentru perioada 2003 – 2023, în sumă de 143.035 lei, celălalt fiind în favoarea Unicredit Țiriac, contractat în 2014 și scadent în 2017, suma fiind de 39.000 lei. Judecătorul Traian Enache, pentru anul 2015, raportează venituri salariale de 208.342 lei (17.361 lei lunar), în vreme ce soția acestuia, Vasilica Enache, din activități contractuale cu Gimnaziul Carol 1, are venituri anuale declarate de 55.389 lei. Ca membru al Biroului Electoral Județean, Traian Enache a obținut suma de 5.454 lei.

9. Ileana Alexcsandru

Ileana Alexcsandru, soția judecătorului Petronel Alexcsandru, judecător în cadrul Tribunalului Călărași, figurează cu ultima declarație de avere depusă din calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Călărași, pe data de 14.06.2013. Declară venituri salariale de 56.478 lei, în vreme ce, pentru același an, soțul acesteia, cu ultima declarație de avere depusă în anul 2009, figurează cu venituri salariale, în anul 2013, în sumă de 72.155 lei. Cei doi soți nu dețin, la acest an, bunuri imobile. Figurează cu un autoturism marca Opel Vectra, achiziționat în anul 2007. Figurează cu următoarele credite: 15.000 lei (Banca Transilvania), 15.000 lei (Banca Transilvania), 10.000 lei (BRD Finance), 13.205 lei (Banca Transilvania), 14.992 lei (Banca Transilvania), 7895l lei (BRD), 22.525 lei (Banca Transilvania), 3.642 lei (Unicredit Țiriac).

10. Nicoleta Petronela Constantin

Nicoleta Petronela Constantin, tot în calitate de judecător, are venituri declarate, pe anul 2015, în sumă de 187.216 lei. Soțul acesteia, Florian Constantin, pentru același an declară venituri de 8.492 lei, 442 lei și 3.649 lei, obținute de la firmele Condrag Agregate SRL și Revasort Logistic SRL, în baza contractelor de muncă. Florian Constantin este nimeni altul decât fostul asociat de pe firma Digital Trust, unde a figurat în această calitate alături de Aurel Dobre și Liliana Dobre. Firma a intrat în insolvență. Până la declanşarea procedurii de insolvenţă, Dobre Liliana şi Constantin Florian s-au retras din structura acţionariatului, conform datelor puse la dispoziţie de Oficiul Registrului Comerţului, Dobre Aurel rămânând cu calitatea de asociat-unic. Conform unor date, mijloacele fixe ale firmei “Digital Trust”, au fost înstrăinate, pe sume modice, fiind direcționate către firma “Reton” SRL Călăraşi, cu sediul social în strada IL Caragiale, nr. 89, la care în calitate de asociat unic figura exact Constantin Florian. La data de 10.02.2010 s-a declanșat procedura falimentului în cazul firmei Digital Trust, aceasta nefiind finalizată nici până la această dată, figurând pe rolul Tribunalului Călărași cu termen pentru data de 25.04.2017. Constantin Florian, alături de Aurel Dobre, figurează ca reprezentant legal. Numai către Primăria Călărași, Digital Trust figurează cu o datorie de 187.662 lei. Florian Constantin figurează și ca reprezentant legal al firmei Revasort Rapis SRL, cu sediul în Călărași, strada Mărășești, nr. 39. Firma este înființată în anul 2010. A avut următoarele cifre de afaceri: 2011: 1.969.622 lei, profit 6.947;2012. 5.787.512 lei, profit 153.274 lei, 2013: 5.336.015 lei, profit – 379.505 lei; 2014: 467.027 lei, profit – 155.502 lei; 2015: 131.862 lei, profit 90.615 lei, la un număr de 0 angajați. Firma a depus cerere de faliment la data de 19.06.2014, figurând pe rolul Tribunalului Călărași, cu următorul termen de judecată la data de 25.04.2017. Drept creditori, printre alții, figurează ANAF Călărași și Primăria Călărași. Același Constantin Florian figurează și ca reprezentant legal al firmei Alcazar Construct SRL, și aceasta având deschisă procedura de insolvență, la cererea debitorului, tot pe rolul Tribunalului Călărași, cu data de deschidere 23.04.2013. Înregistrează debite la ANAF, la ITM și la Primărie Călărași. Figurează cu rumătoarele date contabile: 2010 – cifra afaceri 201.508 lei, profit 196 lei; 2011 – cifră afaceri 1.269.511 lei, profit 11.860 lei; 2012 – cifră afaceri 170.014 lei, profit – 111.374 lei; 2013 – cifră afaceri 132.515 lei, profit 3.533 lei. Tot din calitatea de reprezentant legal, Constantin Florian a cerut și falimentul firmei Reton SRL, cu părți civile creditoare ANAF, ITM, OCPI, Primăria Călărași etc. Procedura insolvenței a fost declanșată la data de 6.02.2013, cu următorul termen de judecată, pe rolul Tribunalului Călărași, la data de 27.06.2017. În ultimii 4 ani de activitate, Reton a figurat cu următoarele cifre: 2010 – 8.102.568 lei rulaj, 470.805 profit; 2011 – 11.922.036 lei rulaj, 109.437 lei profit; 2012 – 10.796.115 lei rulaj, -1.423.342 profit; 2013 – 38.212 rulaj, -1.087.324 lei profit. La acest moment, una dintre firmele de la care soțul magistratului Nicoleta petronela Constantin declară că a obținut venituri, în anul 2016, SC Revasort Logistic SRL, se află pe numele fiicei acestora. Firma este înființată în anul 2011 și are următoarele cifre financiare declarate: 2012 – 278.725 lei rulaj, 45.638 lei profit; 2013 – 1.630.989 lei rulaj, 10.943 lei profit; 2014 – 3.176.110 lei rulaj, 189.085 lei profit; 2015 – 8.204.903 lei rulaj, 700.807 lei profit. Florian Constantin figurează și pe firma Electric Proiect SRL. Este înființată în anul 2006. În ultimii 3 ani declarați, are următoarele cifre contabile: 2013 – 295.220 lei rulaj, 186.281 lei profit; 2014 – 612.425 lei rulaj, 22.190 lei profit; 2015 – 452.300 lei rulaj, 107.959 lei profit. În cazul soțului magistratului Nicoleta Petronela Constantin, datele reprezentând asocieri pe firme și cele de afaceri sunt extrem de încurcate. Mai figurează la Dual SRL, dar sunt date conform cărora a figurat și într-o asociere pe firma Contrust SRL, la acest moment și aceasta aflându-se în procedură de faliment, cu Aurel Dobre și Lenuța Iosif drept asociați. Cei doi soți, Florian Constantin și Nicoleta Petronela Constantin, au fost executați silit, în baza seninței emise de Judecătoria Prahova, în dosarul nr. 8692/281/2011, fiind creditori ipotecari într-un proces cu Raiffeisen Bank, unde debitoare figura firma Contrust SA Călărași.




Wanted: 8 călărășeni dați în urmărire generală

8 călărășeni sunt căutați de polițiștii călărășeni, fără prea mari șanse de a fi găsiți, aceștia având mandate definitive de executare de pedepse în regim privativ de libertate. Sunt tâlhari, proxeneți, criminali.

1. Chelu Adrian

În 2.2.2015 a fost condamnat Chelu Aurel, pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat în dauna Regionalei de Transport Feroviar de Călători București. E născut la Oltenița, la data de 10.08.1958. Are mandat de executare a pedepsei cu închisoarea pentru 2 ani și 4 luni, la care se adaugă un rest de pedeapsă de 646 de zile de închisoare. A fost judecat în lipsă. Ca semnalmente, Inspectoratul Județean de Poliție Călărași oferă următoarele date: 1,63 m înălțime, 51 de kilograme, constituție normală, păr grizonat drept, ochi negri. Sentința a rămas definitivă prin decizia emisă de curtea de Apel București la data de 30.06.2015. Regionala de Transport Feroviar de Călători București s-a constituit parte civilă pentru suma de 2750,69 lei, cu titlul de daune materiale. Chelu Aurel fusese eliberat condiţionat prin Sentinţa penală nr. 203/26.03.2010, pronunţată de Judecătoria Slobozia. În 05.05.2005 a suferit prima condamnare, pe raza județului Giurgiu, acesta suferind condamnări repetate, tot pentru furt, pe raza municipiului București. Este dat în urmărire generală.

2. Lupu Petrișor

Lupu Petrișor este născut la data de 2.1.1982. Ultimul domiciliu declarat îl are în municipiul Călărași. Are de ispășit o condamnare de 17 ani de închisoare pentru complicitate la omor calificat. Semnalmente: 1,78 metri, 73 de kilograme, constituție atletică, păr șaten, ochi albaștri. A făcut parte din așa-numitul clan Budrigan-Zăbălaru, în prezent destructurat de polițiștii călărășeni. În vara anului 2006, în urma unei altercații între membrii acestui clan și un grup de spoitori din cartierul Livada, Călărași, are loc uciderea lui Constantin Petrică, acestuia aplicându-i-se mai multe lovituri de cuțit. A fost condamnat definitiv prin sentința cu numărul 3967/2013, emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

 

3.Ghencea Cristinel Ionel

Ghencea Cristinel Ionel, în dosarul nr. 473/116/2010, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare, soluție dată de Tribunalul Călărași și menținută, prin decizie definitivă, de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin respingerea recursului, la data 24.05.2013. Este cunoscut și sub apelativul Chirmuș. Acesta a încercat să-l omoare pe Vasile Americanu, un alt interlop local, pe numele adevărat Vasile Bosnigeanu. Vasile Americanu, despre care presa tabloidă afirmă că a împărțit patul cu starleta cunoscută drept Cruduța, mai precis Daniela Crudu, prezentată drept vedetă a postului de televiziune Antena 1, a comandat asasinarea lui Chirmuș. Ghencea Cristinel-Ionel a fost împușcat sub braț, în plin centrul orașului Călărași, care devenise de-a dreptul o zonă controlată de mafioți. Faptele s-au petrecut în 2008. Ulterior, acesta a încercat să se răzbune. Ghencea Cristinel Ionel este născut la data de 22.12.1975, în Călărași. Semnalmente: 1,65 metri, 85 kilograme, constituție atletică, păr negru drept, ochi căprui. Din datele noastre, se ascunde în România. Nu este de găsit câtă vreme mulți polițiști au primit bani, cu titlul de împrumut, de la acesta.

4.Ganță Alexandru Iustin

Ganță Alexandru Iustin e dat în urmărire generală pentru infracțiuni la regimul stupefiantelor. Are de ispășit o condamnare de 5 ani și 8 luni pentru deținere, fără drept, de droguri de risc. E născut la 9.01.1985. Are 1,70 metri, 70 kilograme, constituție atletică, păr șaten, ochi albaștri. A mai fost judecat pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, infracțiune pentru care a fost achitat prin sentință definitivă emisă de Curtea de Apel București, la data de 6.05.2010. Prima arestare a acestuia a avut loc la data de 27.02.2009. Are domiciliul cunoscut pe raza comunei Modelu. A fost condamnat, la data de 12.11.2012, de Tribunalul Călărași, în dosarul nr. 2004/116/2012. A suferit condamnări succesive, fiind un infractor înrăit. A fost condamnat la 3 ani închisoare, prin sentinţa penală nr. 178/16.04.2009, pronunţată de Judecătoria Călăraşi, modificată prin decizia penală nr. 134A/15.10.2009, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, definitivă prin decizia penală nr. 720/06.05.2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

5.Mihai Stelian

Mihai Stelian, zis Batalu, din Sărulești, are de ispășit o condamnare de 7 ani de pușcărie, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie. A fost judecat și pentru ultraj. Este născut la data de 11.05.1957. Semnalmente: 1,84 metri, 85 kilograme, constituție atletică, păr șaten drept, ochi căprui. A fost condamnat la data de 18.10.2006, în dosarul nr. 449/116/2006, pe rolul Judecătoriei Călărași. În dosar, ca parte vătămată a figurat Donciu Corneliu Daniel, șef de post la Tămădău. Ca parte civilă s-a constituit Ocolul Silvic Lehliu Gară.

 

 

6. Crivăț Cristian Codruț

Crivăț Cristian Codruț are de executat 2 ani și 6 luni de închisoare pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Este născut în Călărași, la data de 18.06.1989. Semnalmente: 1,73 metri, 65 kilograme,constituție atletică, păr șaten, ochi căprui, ten deschis. În 1.11.2007, în dosarul nr. 3841/202/2007, pe rolul Judecătoriei Călărași, a fost condamnat la 1 an de închisoare cu suspendare, pentru comiterea infracțiunii de furt. În complicitate cu Ștefănescu Virgil Ionuț, a spart un magazin de pe raza comunei Modelu.

 

 

7. Buș Remus

Buș Remus e un cunoscut interlop călărășean. În perioada 2002-2004 a preluat mai multe tinere majore și minore ce fuseseră racolate de către alți inculpați și sub promisiunea găsirii unor locuri de muncă în Spania, acestea au exploatate din punct de vedere sexual, prin obligarea practicării prostituției, obținând foloase materiale de pe urma acestora. Este condamnat definitiv la 11 ani de închisoare. E cunoscut sub porecla Remus Argintaru, cu ultimul domiciliu în municipiul Călărași. A făcut parte din gruparea de proxeneți formată din Anton Sinel,Vlad gherghina, frații Țigău, Florian și Pompilică, Istrati Marian Daniel, Scorfie Alexandru, Tudor Constantin Aurelian, cunoscută drept Gruparea lui Tarzan, din cunoscutul clan Țaganu, care acționa în estul Spaniei. Sentința definitivă a fost emisă în cursul lunii ianuarie 2015.

8.Lefter Laurențiu Georgian

Lefter Laurențiu Georgian, zis și Laur Moldoveanu, are de executat o sentință de 15 ani de închisoare, pentru omor calificat. Semnalmente: 1,83 metri, 95 kilograme, constituție atletică, păr șaten, ochi albaștri, față rotundă, caucazian. A făcut parte din același clab Zăbălaru-Budrigan, acuzat de uciderea unui spoitor din cartierul Livada, din Călărași. A fost acuzat și în alte cauze.




Dezvăluiri: Țucălarii lui Iliuță sunt mai tari decât Curtea de Conturi

Sunt considerați drept „țucălarii lui Iliuță” și cu toate astea au făcut parte dintr-o comisie care a avut drept scop, printre altele, analizarea activității Centrului Cultural Județean Călărași, scopul final al acesteia fiind cu totul altul: acela de a găsi pretexte pentru îndepărtarea conducerii acestei instituții.

Comisie

Comisia a fost constituită la data de 9.02.2017, prin dispoziție semnată de președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță. A avut următoarea componență: Valeriu Bebereche, consilier în cadrul Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Călărași; Neagu Elisabeta, șeful Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Călărași; Maranda Pipoș, director executiv al Direcției Juridice și Administrație Publică; Emanuela Baicu, șef serviciu în cadrul Direcției Economice; Claudiu Poenaru, consilier în cadrul Serviciului Investiții-Achiziții Publice a Direcției Tehnice. Scopul constituirii acesteia a fost acela de a realiza un raport referitor la activitatea Centrului Cultural Județean Călărași, cu un termen de realizare a acestuia în 15 zile.

Atribuțiile lui Neagu

Neagu Elisabeta, din calitatea de șef de cabinet al președintelui Vasile Iliuță, conform fișei postului cu număr de înregistrare 93, are cu totul alte atribuții decât acelea de a realiza acte de control sau rapoarte privind activitatea instituțiilor subordonate Consiliului Județean Călărași. Se prezintă cu studii medii, dar are la punctul intitulat cerințe specifice următoarea calitate: Disponibilitatea de a răspunde la solicitările și delegările exprimate de Președintele Consiliului Județean. Nu intrăm în detalii, însă treaba Elisabetei Neagu, din calitatea de șef de cabinet al președintelui Consiliului Județean Călărași, este, printre altele, următoarea: urmărește programul de lucru și întâlnirile președintelui; coordonează redactarea materialelor necesare participării președintelui la diferite întruniri, conferințe, mese rotunde etc; sprijină corespondența președintelui cu direcțiile aparatului de specialitate; asigură legături permanente cu presa, prin furnizarea informațiilor către aceasta și către public; primește și soluționează solicitările reprezentanților mass-media; transmite comunicate; elaborează drepturi la replică; actualizează pagina de internet; îndeplinește alte sarcini de serviciu stabilite de președinte, în limita competențelor și a pregătirii profesionale. Elisabeta Neagu este direct subordonată președintelui Consiliului Județean Călărași.

Bebereche și fișa postului

Valeriu Bebereche, un polițist pensionar, are fișa postului elaborată în data de 31.10.2016. Este subordonat direct președintelui Consiliului Județean Călărași. Fișa postului are numărul 142, iar la pagina 3, punctul c, se specifică faptul că nu are atribuții de control. Valeriu Bebereche, cu funcția de consilier în cadrul Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Călărași, are raporturi de muncă denumite relații funcționale și relații de reprezentare. Ca atribuții, printre altele, Valeriu Bebereche trebuie să îndeplinească următoarele sarcini: asigură legături permanente cu presa; primește și soluționează solicitările reprezentanților mass media; asigură participarea reprezentanților mass media la evenimente; transmite comunicate și informații de presă; organizează, din punct de vedere tehnic, conferințele de presă; organizează întâlniri; redactează comunicate; elaborează revista presei; propune realizarea unor evenimente sau acțiuni, administrează pagina de internet etc. Poate elabora note, sinteze, rapoarte, dar nu din calitatea de membru al unei comisii de control, chiar dacă aceasta este botezată comisie de analiză.

Consilier gradul 1A

„Țucălarii lui Iliuță” au redactat ceea ce aceștia au numit Raport privind Analizarea Activității Centrului Cultural Județean Călărași, deși aceștia nu aveau astfel de atribuții. Fișa postului pentru consilier 1A în cadrul Consiliului Județean Călărași, prevede următoarele atribuții: transmite spre publicare anunțurile de intenție, de participare și de atribuire privind achizițiile publice; asigură managementul și întreținerea rețelei de calculatoare și a licențelor de utilizare a programelor; urmărește achiziționarea programelor de calculator; asigură instruirea utilizatorilor de calculatoare; asigură managementul serviciilor de date și telefonie fixă și mobilă; asigură consultanță de specialitate în achiziționarea de tehnică de calcul, programe și licențe; asigură funcționarea, prezentarea și actualizarea programelor informatice; întocmește baza de date cu echipamentele de calcul. Acestea sunt sarcinile de serviciu pentru Claudiu Poenaru, consilier în cadrul Consiliului Județean Călărași. Nu putem înțelege care a fost calitatea acestuia în cadrul comisiei de elaborare a unui raport privind analiza activității Centrului Cultural Județean Călărași, când fișa postului acestuia prevede cu totul alte sarcini de serviciu.

Bebereche bate Curtea de Conturi

Din 5.08.2016 datează ultimul audit efectuat de Camera de Conturi Călărași la Centrul Cultural Județean Călărași. Comisia constituită prin dispoziție dată de președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, se substituie Curții de Conturi și elaborează un raport privind activitatea Centrului Cultural Județean Călărași într-o manieră apocaliptică. Datele din acesta sunt preluate și prezentate astfel încât să rezulte că în această instituție au avut loc fraude inimaginabile. Raportul Curții de Conturi pe anul 2016 precizează clar că la Centrul Cultural Județean călărași s-au înregistrat prejudicii în sumă de 10.000 lei: Centrul Cultural Judeţean Călăraşi a plătit eronat suma totală estimată de 1 mie lei, prin majorarea valorii aferente contractelor subsecvente ale acordului cadru de servicii din anul 2014, având ca obiect activități culturale; nu a reținut și nu a virat garanția de bună execuţie aferentă prestării de servicii în baza unor contracte subsecvente la acordul cadru de servicii din anul 2014, în cuantum de 2,5% conform prevederilor contractuale, în sumă totală de 7 mii lei; s-a constatat efectuarea de plăţi pentru lucrări neexecutate în cantitatea facturată şi plătită pentru reparația curentă „Reparații și învelitoare la obiectiv Cinema 3D”, în sumă totală estimată de 1 mie lei, la care se adaugă 0,19 mii lei majorări de întârziere etc.

Echipa de zgomote

„Țucălarii lui Iliuță”, însă, pentru a oferi un pretext de legalitate schimbării conducerii Centrului Cultural Județean Călărași, se dau mai deștepți decât inspectorii Curții de Conturi, ajungând la concluzia că la această instituție au avut loc mai multe fraude din banii publici. Curtea de Conturi a constatat doar abateri minore de la legalitate. Valeriu Bebereche, Elisabeta Neagu, laolaltă cu consilierul 1A, acesta, având atribuții de verificare a licențelor soft, spre exemplu, prezintă public rezultatul analizei efectuate, concluziile fiind răvășitoare. Intră în scenă și echipa de zgomote a președintelui Vasile Iliuță: Spectacole triplate, sume nejustificate și alte nereguli grave constatate la Centrul Cultural Județean Călărași (Ediția); Sărbătorile de iarnă nu mai vin cu clinchet de clopoței, ci cu zăngănit de cătușe (Express); Moș Crăciun vine la Alina Penelopa Jipa cu demitere (Realitatea). Modul de lucru al lui Iliuță, prin angrenarea unor echipe de zgomote, cu scopul precis de a intimida reprezentanții instituțiilor publice care nu-i răspund la comenzi sau pentru care el are antipatii de ordin personal, este unul la limita penalului. Sunt voci care afirmă că acest mod de lucru este specific grupurilor infracționale organizate.

Intimidări publice

Acțiuni similare de control, urmate de acte de intimidare făcute în mod public, s-au practicat și în cazul clubului de fotbal Dunărea Călărași. Deși în acest caz s-au constatat abateri contabile minore, Vasile Iliuță își pune echipa de zgomote cu care colaborează și pe care o invită la beții, să titreze: Braconaj financiar la Dunărea; Au început audierile în cazul “Braconaj financiar la Dunărea”. E penal!; ”Braconajul” de la Dunărea, confirmat în audit / E penal!; Braconaj financiar în stil mafiot cu banii Clubului Dunărea? Sau ”hoțul strigă hoții” etc. Astfel de texte sunt elaborate exact de cei care au încasat aproape o jumătate de miliard de lei vechi, pentru presupuse activități de reclamă, sumă cu care se poate întreține, timp de 1 an, o echipă din eșalonul 3. Ajuns în fruntea Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță are un comportament tipic caracterelor mici. Înconjurat de o ceată de bețivani și de țucălari de profesie, Iliuță dovedește un stil de lucru smucit. Modul de lucru la Spitalul Județean de Urgență Călărași este edificator în acest sens.

Prăduielile de la Vâlcelele

108.000 lei reprezintă valoarea prejudiciilor constatate de Camera de Conturi a județului Călărași la primăria comunei Vâlcelele, în ultimul an de mandat ca primar al actualului președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță. Valoarea abaterilor financiar-contabile este de 15.484.000 lei. 1.S-au acordat lunar drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii, tuturor angajaților entității verificate (funcționari publici și personal contractual) și persoanelor alese (primar și viceprimar) – 89.450 lei; 2. Au fost efectuate plăţi pentru servicii privind asistenţa software a programelor informatice şi asistenţa/service la echipamentele IT, fără detalierea serviciilor prestate şi fără a fi supuse vizei de CFPP – 13.069 lei; Nu a procedat la definitivarea programului anual al achiziţiilor publice în funcţie de fondurile aprobate şi de posibilităţile de angajare a altor fonduri, iar în cursul anului nu s-au operat modificări sau completări funcţie de rectificările bugetare aprobate de consiliul local – 516.000 lei; Depunerea numerarului încasat de la persoane fizice sau juridice, în conturile deschise la trezorerie, nu s-a făcut în termen de 48 ore de la încasare – 56.666; Au fost vizate pentru „Bun de plată” facturile emise de către furnizori, fără verificarea existenţei obligaţiei de plată, respectiv a documentelor justificative. Nu există referate de necesitate pentru toate produsele şi serviciile achiziţionate care nu se regăsesc în Planului anual de achiziţii/ 2010. Unele contracte încheiate în 2010 au specificat doar preţul în euro. Bunurile procurate în 2010, pentru realizarea obiectivelor de investiţii, nu au fost recepţionate şi predate în gestiune şi nici inventariate la sfârşitul exerciţiului financiar – 1.153.127 etc.

Câteva date

Acestea sunt doar câteva date din sinteza de audit efectuată de Curtea de Conturi a județului Călărași. În acest caz, nimeni nu l-a mai făcut hoț pe Vasile Iliuță și nimeni nu a spus că activitatea acestuia ca edil în fruntea Primăriei Vâlcelele este una de ordin penal.




„Life goes in”: Loverboy a ajuns la școala generală

O rețea de proxeneți a fost destructurată, la începutul acestei săptămâni, de polițiștii de investigații criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, sub coordonarea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Călărași. Descinderile au avut loc în dimineața zilei de marți, 14 februarie, pe raza comunelor Perișoru, Jegălia, Roseți, a municipiului Călărași și în județul limitrof, Ialomița.

Nepoții Argentinei

APDSC DIGITAL CAMERA

Din cercetări a reieșit că, începând cu anul 2016, membrii grupării s-ar fi implicat în recrutarea şi exploatarea sexuală a unor persoane minore şi majore din judeţul Călăraşi, în vederea obținerii unor sume de bani şi altor avantaje, se arată într-un comunicat emis de Biroul de presă al Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Cei în cauză sunt cercetați și pentru mai multe furturi din societăți comerciale, având complici agenți de pază ai respectivelor firme, fapt neadevărat. 10 persoane au fost reținute și prezentate cu propunere de arestare preventivă, pentru 30 de zile. În fapt, gruparea era formată din proxeneți cu vârste medii de până în 19 ani. Doi dintre ei sunt veri, Jâreghescu Nicolae Claudiu și Mirea Andrei Florin. Sunt cunoscuți, pe raza satului Perișoru, drept nepoții Argentinei. Despre primul dintre ei, polițiștii aveau informații că locuiește în dreptul gării din sat, în zona denumită Canton. Nu a fost găsit acolo. Casa aparține bunicilor, iar Jâreghescu Nicolae Claudiu nu a mai dat pe-acolo de mai bine de 3 ani. Cei doi bătrâni au fost călcați de polițiști în jurul orei 7:20. Bătrânii au 4 copii, toți plecați în afară, din care una dintre fete, mama lui Nicolae Claudiu, este plecată în Italia. Ultima oară, de la acesta, cei doi bătrâni au primit suma de 200 de euro. Se bănuiește că banii provin din proxenetism. Polițiștii au confiscat cartele de telefonie mobilă. Bătrânii trăiesc într-o sărăcie cruntă. „Nu mă gândeam la anii ăștia să am probleme.”

Proxenet de fermă

Răducanu Silvia, cunoscută drept femeia lui Enache Răducanu, este una din matroanele grupării. În sat, este cunoscută drept țigancă, locuind lângă clanul Rumburack. Moțoi Zamfir, zis Făuță, un moș, a fost și el săltat de polițiști. El e cel care ducea fetele racolate la fermele din zonă, la paznici, pentru a întreține relații sexuale orale. La schimb, se accepta orice, începând cu produse agricole, în primul rând. Un act sexual oral cu o minoră era plătit cu câțiva saci de porumb. Alecu Dumitru Cătălin, un alt proxenet, este cunoscut drept nepotul lui Domache. Nu are 25 de ani, însă este tatăl a doi copii. Sistemul era unul extrem de simplu și practicat în mod frecvent: se strângeau tineri, câte 7-8, întrețineau relații sexuale, după care aceștia sunau la cunoscuți, invitându-i la dezmăț. Rar primeau la schimb bani. Fetele erau din Dragalina, Perișoru, Roseți. Se folosea metoda cunoscută drept loverboy, cred anchetatorii, adică fetele erau ademenite de tineri și făcute să se îndrăgostească, după care erau scoase la produs. Autoritățile locale au îndoieli cu privire la capacitatea de organizare a acestora într-o rețea. Consideră că la mijloc este vorba de acte de teribilism, dublate de neștiință, de abrutizare. Fetele, în marea lor parte, erau minore. Unul dintre proxeneți, spre exemplu, locuia într-o fermă, în halta Recolta, peste drum de Centrul de Plasament Sfântul Ștefan. Nu are 18 ani. Este vorba de Tiba Vasile Marian. În mod cu totul neașteptat, fetele racolate nu proveneau de la casa de copii din zonă. Ni se și explică de ce: cele care se ocupau cu prostituția au fugit de multă vreme de-acolo. Nimeni nu mai știe unde sunt.

Sex-oral pe terenul lui Argatu

Polițiștii au descins, prima dată, la halta Recolta, după Mirea Andrei Florin. Au greșit adresa, au nimerit la Romega Marian. În zonă, sunt 3 case, toate fiind foste imobile ale Căilor Ferate Române. Un vecin, și el angajat la CFR, a fost trezit, cu bubuituri în ușă, la ora 6:00 dimineața. Erau 4 echipaje de poliție. Andrei Florin locuia la tată. Are 18 ani. E și el arestat preventiv, la această dată. Vindea orice îi cădea în mână, pentru a face bani. Orice înseamnă de la găini, la duble de porumb.”A avut și el una de pe la Călărași, una Ionela”. Cu Ionela, Mirea Andrei Florin trăia de mai bine de un an. „A dat-o la produs, prin sat.” Erau duse la ferma unui agricultor local, cunoscut drept Argatu, din Perișoru, ne spune un sătean. Este vorba, mai precis, de Cristache Zaharia Argatu. Fetele ajungeau la paznici, iar drept recompensă băieții erau lăsați să fure produse agricole. Un act sexual oral era recompensat cu un sac de grâu. Relații sexuale cu acestea au întreținut și pădurarii din zonă. Unul dintre ei este cunoscut drept Dobrică. Aceștia veneau câte 4-5, când se derulau orgiile. Capul acestei rețele rurale de proxeneți este identificat drept Jâreghescu Vasile, reținut, la acest moment, pe raza municipiului Bacău. Acesta e cel care trafica minorele peste graniță, în Marea Britanie, pentru a se prostitua. Se află internat, după ce a fost victima unui accident auto, în urmă cu câteva zile.

Cu privirea căpiată

Fetele proveneau din Călărași, Drajna, Dragalina, Perișoru și Ogoare. La momentul descinderilor, în locuințele suspecților au fost găsite 8 fete. Una dintre ele este Andreea Dinu, din satul Tudor Vladimirescu. Este cunoscută drept Andreea a lui Buzdugan. Are 14 ani și este elevă în clasa a VI-a, la școala din sat. Doi ani a rămas repetentă. Ambii părinți sunt cunoscuți în sat cu probleme psihice. Mai are 5 frați. Trăiește în niște condiții mizere. Ultima oară, a fost în satul vecin, Dragalina, pentru a-și face un tatuaj pe braț. S-a tatuat cu cerneală obișnuită, iar acum are brațul infectat. Locuiește la marginea satului. Ne spune ce anume și-a scris pe braț: „Life goes in”. Cel care a executat tatuajul a greșit, trebuia să scrie „Life goes on”. Viața merge înainte! Mama acesteia, cu o privire căpiată, știe că a fost adusă, acum două zile, dimineața, de polițiști, dar nu are habar de ce. Se scuză afirmând că era „la muncă” și că nu știe cu ce se ocupă fata ei. „Ea pleca fără să știu eu și eu eram la muncă.” Nu crede că făcea parte dintr-o rețea de prostituție. Și Andreea Dinu neagă vehement. „Nu, nu e adevărat! Ce am făcut?!” Spune doar că se ducea în satul vecin, Dragalina, la o colegă, Bianca. E aproape ora prânzului și cele două abia sunt trezite din somn. La marginea satului, în mijlocul câmpiei, atmosfera este una de un negru absolut.

Măsuri

Completul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Călărași a dispus arestarea preventivă, timp de 30 de zile, pentru Jâreghescu Nicolae Claudiu, Mirea Andrei Florian, Tiba Vasile Marian, Alecu Dumitru Cătălin, Roșu Constantin Dorin, Beznea Nicolae Valentin, Răducanu Silvia și Căciularu Eugen. Alți doi inculpați, Moțoi Zamfir și Fătu Constantin Aurel, au fost puși sub control judiciar.




Curtea de Conturi: Prejudicii de 2.822.000 lei. Furt de energie electrică în valoare de 638.000 lei

Un număr de 22 de acțiuni de control / audit a efectuat Camera de Conturi Călărași, în cursul anului trecut. Au fost întocmite un număr de 79 acte de control/audit, după cum urmează: 22 rapoarte, din care 21 rapoarte de audit financiar și 1 raport de control; 21 procese verbale de constatare; 36 note de constatare. Prejudiciile constatate, în urma actelor de control, sunt estimate la suma de 2.822.000 lei, echivalentul a 627.000 euro.

Cifre

Pe entități, estimarea prejudiciilor se prezintă astfel: 1. UATJ Călărași – 636.000 lei, din care: DGASPC – 98.000 lei; Centrul Cultural Județean Călărași – 10.000 lei; Spitalul Județean de Urgență Călărași – 33.000 lei; activitate proprie – 495.000 lei; 2. UATM Călărași – 1.298.000 lei, din care: Complex de Agrement Călărași – 2.000 lei; activitate proprie – 1.296.000 lei; UATM Oltenița – 144.000 lei; UATO Lehliu-Gară – 121.000 lei; UATC Belciugatele – 455.000 lei; UATC Borcea – 57.000 lei; UATC Căscioarele – 383.000 lei; UATC Chiselet – 10.000 lei; UATC Crivăț – 18.000 lei; UATC Dor Mărunt – 68.000 lei; UATC Dragalina – 14.000 lei; UATC Gălbinași – 15.000 lei; UATC Jegălia – 37.000 lei; UATC Mănăstirea – 735.000 lei; UATC Sărulești – 52.000 lei; UATC Ulmeni – 158.000 lei; UATC Valea Argovei – 4.000 lei; UATC Vasilați – 101.000 lei; UATC Independența – 24.000 lei; SC Drmuri și poduri SA Călărași – 104.000 lei; SC Satul Nou Grădiștea SRL – 7.000 lei.

Finanțări ilegale

La Primăria Călărași, s-a constatat plata unor cheltuieli reprezentând lucrări/operaţiuni neexecutate la obiective de investiţii, ca urmare a confirmării unor operaţiuni/lucrări prevăzute de articolele de deviz înscrise în situaţiile de plată, dar neefectuate conform încadrării acestora în articolele de deviz. Valoarea totală a lucrărilor/operaţiunilor neexecutate, dar decontate de unitate, este de 311 mii lei, pentru care au fost calculate majorări de întârziere în sumă de 103 mii lei. S-a alocat sprijin financiar nerambursabil din bugetul Primăriei Călărași pentru finanţarea unor activităţi nonprofit, fără bază legală sau cu nerespectarea cadrului legal permisibil. UATM Călăraşi a procedat la finanţarea unor asociaţii sportive de drept privat fără a lua în considerare legislaţia specifică care reglementează finanţarea proiectelor cluburilor sportive de drept privat, pe baza a două contracte de finanțare încheiate în anul 2015, fiind constatate următoarele deficienţe: – contractele de finanţare nu fac referire la programele sportive pe care urmează să le deruleze asociaţiile şi pentru care primesc finanţare din bugetul local, iar suma prevăzută a se finanţa nu este defalcată pe obiective, activităţi şi naturi de cheltuieli; contractele au stabilit că se pot finanţa, iar ulterior s-au aprobat deconturi justificative care includeau şi cheltuieli care nu erau prevăzute de Normele financiare pentru activitatea sportivă aplicabile acestor organisme. Valoarea totală a cheltuielilor acceptate spre decontare cu încălcarea prevederilor legale este 201 mii lei, la care se adaugă majorări de întârziere de 43 mii lei.

Atac la rețea

Au fost identificate unele abateri de la legalitate și regularitate în cheltuirea fondurilor publice, în ceea ce privește efectuarea unor cheltuieli cu energia electrică aferente unui consum care nu este efectuat în interesul sau pentru activitatea proprie a UATM Călărași, plățile efectuate în acest sens prezumându-se a fi făcute cu încălcarea legii. Astfel, pentru locul de consum identificat cu POD RO002E221250200, serie contor 10G14570110007800, denumit „iluminat public Parc Dumbrava – scenă”, nu s-au putut identifica consumatorii aparținând Primăriei Municipiului Călărași, deși prin acest loc de consum au fost consumați în medie circa 260.000 kw anual în perioada 2013-2015. S-a constatat că începând cu luna noiembrie 2013 au fost efectuate lucrări de reabilitare a iluminatului public din parcul Dumbrava și parcul Dendrologic din municipiul Călărași, montându-se un număr de 120 lămpi electrice de 70 W (cu un consum total de 8,4 Kwh). Totodată, echipa de audit, în baza programului orar de funcționare a iluminatului public din cele două parcuri comunicat de societatea care are concesionate aceste servicii, a procedat la determinarea consumului celor 120 de lămpi electrice de 70 W, stabilind pentru perioada 01.01.2015- 31.07.2016 un consum de doar 53.185,44 de Kwh. Din compararea consumului astfel determinat cu cel specificat în facturile emise de ENEL Călărași, înregistrat de contoarele care alimentează cele două parcuri, a rezultat că pentru perioada 01.01.2015- 31.07.2016, s-a facturat mai mult cu 521.041,30 kwh, efectuându-se astfel plăți din bugetul local în sumă de 491 mii lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice consumată în scopuri care nu au legătură cu activitatea entității, la care se adaugă majorări de întârziere în sumă de 147 mii lei. Din datele noastre, acest furt de energie electrică a avut loc și cu știrea unor reprezentanți autorizați ai Primăriei Călărași. S-a alimentat, astfel, cu energie electrică tot cartierul construit ilegal, pe terenurile Fundației pentru Tineret Călărași.

Proprietarii

La momentul construirii cartierului, situația proprietarilor de case pe terenurile Fundației pentru Tineret Călărași, era următoarea: 1. Barbu Daniel – subofițer politist; 2. Barz Alin – nepotul fostului protoiereului Eugen Bartz – omul de casa al primarului N. Dragu, preot; 3. Berindei Ion – fost ofițer SRI; 4. Bordeianu Anca – fata fostului director economic de la Poliția Comunitară, fost ofițer pompieri; 5. Buzea Mircea – fost director Serviciul Transport Local Primaria Calarasi, actualmente consilier local; 6. Dinu Alexandru – fost vameș; 7. Dragomir Adrian; 8. Luchian Vasile – fost șef al poliției municipale; 9. Stancu Mihai – fost ofițer poliție; 10. Olteanu Dan – fost consilier imagine președinte consiliului judetean; 11. Piperea Victor – pensionar; 12. Stamate Nicolae – administratorul Fundației pentru Tineret; 13. Tănase Lilian – subofițer STS; 14. Constantin Ştefan – ofițer STS; 15. Grigore Liviu – ofițer politie, comisar șef; 16. Meleacă Puiu – Direcția de Finanțe Călărași; 17. Panait Aurel – polițist; 18. Popescu Ionuţ – soțul fostei consiliere de imagine a președintelui liberal al Consiliului Județean Călărași, Răducu Filipescu; 19. Rădulescu Florin – referent Direcția de Cultură; 20. Albu Nicolae – afacerist; 21. Calciu Cătălin; 22. Pahonţu Ion – fost SRI, fost comisar Garda Financiară, salariat Direcția de Finanțe; 23. Cionoiu Nicuşor – fost director ASTALROM; 24. Constantin Cristian – milionarul de la Loto, fost consilier local liberal demisionar; 25. Giurea Ionel – funcționar public Primăria Călărași; 26. Grădeanu Stelian – subofițer politist; 27. Măgăreaţă Victor – om de afaceri; 28. Moga Viorel – subofițer circulație; 29. Stan Dumitru – fratele fostului șefului de la Poliția Comunitară; 30. Stan Ion – ofițer polițist pensionar, fost sef al Poliției Comunitare, fost sef Vama Călărași; 31. Zizireanu Florin – funcționar; 32. Petrea Aron; 33. Simion Daniel – subofițer STS; 34. Stan Alin – funcționar Agenția Antidrog; 35. Ungureanu Ion – fost ofițer STS, fratele fostului șef al SRI Călărași; 36. Avram Ştefănel – funcționar, compariment autorizații taximetrie; 37. Borcan Elena; 38. Ceparu Ion – notar public, loc cedat lui Nicu Albu, afacerist; 39. Cohut Ida – loc cedat lui Constantin Cristian, milionarul de la loto; 40. Albu Aurel – afacerist.

Dosar penal

La acest moment, există un dosar de cercetare penală, pentru identificarea prejudiciului cert, dar și pentru identificarea persoanelor care, ani în șir, au furat energie electrică, prin racordarea ilegală la rețea, plata efectuându-se din banii călărășenilor. Sunt date conform cărora și bunuri ale omului de afaceri Hristache Gambazi, zis Itu, care deține un teren de sport, un restaurant și un hotel în zonă, beneficiau de energie electrică provenită din furt.

Praduială la spital

În perioada martie 2015-aprilie 2016, UATJ Călărași a efectuat plata nelegală a sumei de 248 mii lei reprezentând prestări servicii aferente contractului de management pentru Spitalul Județean de Urgență Călărași. Astfel, deși prin hotărâre a consiliului județean s-a aprobat asigurarea managementului Spitalului Județean de Urgență Călărași de către o persoană juridică, în realitate Contractul de management a fost încheiat cu o persoană fizică autorizată (PFA).Totodată, UATJ Călărași a organizat procedura de selecționare a managerului S.J.U. Călărași, contrar art. 179, alin. (1) din Legea nr. 95/2006, actualizată, care abilita doar Consiliul de administrație al spitalului să organizeze această procedură de selecționare. În perioada iulie 2015- iulie 2016, Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi a efectuat plata unor cheltuieli nelegale pentru organizarea și exercitarea activității de investiții precum și organizarea activităților de sănătate, securitate în muncă, protecție împotriva incendiilor și protecție civilă, în baza a două contracte de prestări servicii, cu toate că instituţia avea posibilitatea delegării atribuţiilor aferente activităţii de investiţii altor persoane angajate, sau putea solicita transformarea şi/sau scoaterea la concurs a unui post care acoperea problematica specifică activităţii de investiţii. Prin semnarea acestor contracte de prestări servicii nu a fost respectată condiţia obligatorie privind ocuparea posturilor, aferente personalului contractual, din instituţiile publice, respectiv angajarea acestora numai prin concurs. Valoarea totală estimată a cheltuielilor nelegale este de 33 mii lei, din care 31 mii lei reprezentând servicii prestate și 2 mii lei reprezentând majorări de întârziere.




Aprozi – satul blestemat: Încă o moarte învăluită în mister / Video

APDSC DIGITAL CAMERA

În numai câteva luni, 5 bătrâni au murit, în satul Aprozi, județul Călărași, în condiții care nici până acum nu au fost elucidate pe deplin. Seria neagră continuă, de această dată cu moartea bătrânului Nae Constantin, în vârstă de 82 de ani. Acesta a murit la începutul acestei săptămâni, după ce casa i-a luat foc.

Atacați pe DC401C

În cursul lunii august 2016, un bătrân a murit în condiții suspecte. Marian Constantin, în vârstă de 86 de ani, se întorcea de la Budești spre Aprozi, pe drumul comunal 401C. Se afla într-o remorcă trasă de o motocoasă. Era însoțit de soție, o bătrână de 83 de ani. Au fost atacați pe drumul de întoarcere de doi tineri. Cei doi tineri au răsturnat remorca. Bătrânul s-a lovit cu capul de asfalt. A mai trăit câteva minute. La două săptămâni de la producerea tragediei, văduva acestuia, Marian Stana, încă avea fața tumefiată din cauza loviturilor primite. În sat, toată lumea cunoștea faptul că cei doi bătrâni au fost atacați pentru a li se fura produsele alimentare luate de la târgul din Budești, dar și pe cele primite de la Uniunea Europeană drept ajutoare sociale.

Accident cu furca

Un alt bătrân, Marian Moise, în vârstă de 70 de ani, a fost găsit mort, pe câmp. De dimineață, a plecat cu căruța, să-și vadă cultura de porumb, dar și să taie iarbă, pentru animalele din gospodărie. Într-un târziu, rudele acestuia s-au alarmat, văzând că nu mai vine acasă. A fost găsit pe câmp, la marginea unui lan de porumb, în căruță, într-o baltă de sânge. Satul a fost ferm convins că a fost atacat de țigani, veniți la furat, prin culturile oamenilor. Marian Moise avea o rană produsă cu un obiect ascuțit, la spate. Ulterior, oamenii legii au concluzionat că la mijloc a fost vorba de un accident, Moise căzând, în căruță, peste o furcă.

Omorâți cu un pietroi

În noaptea de 16 spre 17 octombrie 2016, încă doi bătrâni au fost găsiți morți, de data aceasta în locuință. Este vorba de Simion Marius și Simion Monica, ambii în vârstă de 67 de ani. El era bolnav psihic, în vreme ce soția era imobilizată la pat, suferind numeroase intervenții chirurgicale la coloana vertebrală. Au fost găsiți de o localnică, Doinița Tănase, aceasta având grijă de ei și de gospodărie. Au fost omorâți cu un pietroi. Bătrânul a fost lovit în cap, în repetate rânduri. Bătrâna, în schimb, lovită și mai rău, a fost găsită cu fața în jos, dezbrăcată complet. Criminalul a furat un televizor, un aparat DVD și cerceii femeii, pe care i-a smuls din urechi.Criminalul s-a dovedit a fi un fost recidivist, nepot de-al bătrânilor, abia ieșit din pușcărie. A fost prins imediat.

Bani pe foc

Casa lui Nae Constantin, de pe strada Mihail Sadoveanu, nr. 27, a ars în ziua de 16 ianuarie. Vâlvătaia a fost văzută de câțiva vecini, undeva în jurul orei 10. Cel care a dat alarma a fost Ilie Burcea, un localnic. La fața locului, a văzut că ușa de la intrare este deschisă. Fumul ieșea prin acoperiș. S-a presupus că a fost bătrânul a fost omorât peste noapte iar criminalul, ca să-și ascundă urmele, a dat foc la casă. În sat, Nae Constantin era cunoscut ca un om care avea bani. O rudă a acestuia crede că incendiul din ziua de 16 ianuarie nu numai că l-a omorât, i-a distrus casa, dar a distrus și o sumă de bani consistentă. Cel puțin 100 de milioane de lei vechi avea bătrânul, în casă. Locuia singur, nevasta acestuia decedând în urmă cu un an. Era cunoscut drept bețiv.Banii nu au mai fost găsiți, s-a presupus că au ars în incendiu.

I-a explodat burta

Nae Constantin a mai fost călcat de hoți în urmă cu doi ani. Atunci a fost bătut măr, iar pungașii au plecat cu o jumătate de kilogram de aur. De pe urma acestuia rămân o proprietate în București și bani economisiți la bancă, cel puțin 10.000 de euro. A fost găsit în dreptul ușii de la intrarea în casă. O mână și un picior erau carbonizate. Satul s-a cutremurat când a aflat că a fost găsit cu mațele scoase. S-a presupus că a fost torturat pentru a spune unde ține banii. Ulterior, în urma necropsiei, s-a stabilit că, din cauza căldurii, i-a explodat burta. A fost îngropat în data de 19 ianuarie, dar lumea din sat tot este în stare de șoc. Bătrânii au început, de ceva timp, să moară, dar nu în mod natural. Întâmplări stranii au loc, de o vreme, în satul Aprozi.




Dezvăluiri: Braconajul financiar la Dunărea Călărași

vali

Sute de milioane de lei vechi au plecat din conturile Asociației Fotbal Club Dunărea Călărași către niște indivizi care, la acest moment, afirmă că la acest club a avut loc un adevărat braconaj financiar. Afirmația este în mare parte adevărată câtă vreme în conturile pretinșilor ziariști, în cursul acestui an, de la AFC Dunărea Călărași s-a scurs suma de 33.500 lei (335 de milioane de lei vechi), din datele obținute de noi până acum.

Ziaristul pușcăriaș

scan0071

Din data de 12.02.2016 până la 02.09.2016, AFC Dunărea Călărași a plătit către PFA Popa I. Vasile Valentin suma de 3.200 lei. Acesta are un site, www.diversmedia.ro, pretinzându-se, iată, ziarist. Popa I. Vasile Valentin are o cu totul altă calitate, anume aceea de infractor de drept comun. A suferit condamnări pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere și pentru folosirea, cu rea-credinţă, a bunurilor sau creditului, de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu al făptuitorului. Infracțiunea s-a comis în dauna firmei SC Aegis SRL, administrată de Ion Iancu, cu adresa: Călărași, Aleea Grădiniței, nr. 1. A stat în pușcărie începând cu data de 11.04.2013, fiind eliberat condiționat la data de 4.11.2013. Ulterior, a intrat într-un așa-zis parteneriat de presă cu numitul Mirel Tudorache, și acesta având aceeași calitate de persoană fizică autorizată, dar fără să se facă vreodată remarcat cu ceva în acest domeniu. Popa I. Vasile Valentin a primit, lunar, suma de 500 de lei, de la AFC Dunărea Călărași, începând cu data de 15.02.2016. A emis factură către același club până în data de 2.09.2016. Actualul contabil al clubului, Marian Bidea, spune că acesta aducea, în schimbul banilor, o foaie listată la imprimantă, care cuprindea un text emis de ofițerul de presă al AFC Dunărea Călărași, Cătălin Constantin Nițu. Din datele noatre, acesta a creat un material video, postat în mod anonim pe un cont de Youtube, unde Marian Dinulescu și Viorel Ivanciu, oameni cu răspundere în clubul AFC Dunărea Călărași, erau acuzați de furt.

Câju și banii negri

scan0075

Tot pe anul în curs, 13.000 lei (130 de milioane de lei vechi) este suma încasată de la AFC Dunărea Călărași de firma Total Media SRL. Firma a fost înființată în cursul anului 2007, cu următoarea structură a acționariatului: Octavian Câju, Marius Lotrea, Dumbravă Virgil Marian. Pe anul 2015, SC Total Media a raportat o cifră de afaceri de 37.698 lei, cu un profit declarat de 8.315 lei. E controlată de Octavian Câju. Tot Octavian Câju, în calitate de ziarist, a propus Asociației Handbal Club Dunărea Călărași un contract de promovare în presă, tot prin intermediul firmei Total Media SRL, cum s-a întâmplat și în cazul clubului de fotbal. Ionel Dumitru, din calitatea de președinte al AHC Dunărea Călărași, ne spune că propunerea de promovare a echipei de handbal, prin intermediul unei publicații controlate de O. Câju, s-a făcut astfel: „Trecem o sumă mare în contract, iar eu returnez, sub formă de bani negri, jumătate din sumă”. A fost alungat de Ionel Dumitru. În fapt, la Asociația Handbal Club Dunărea Călărași, conform adresei nr. 606, din 14.11.2016, nu s-au făcut nici un fel de cheltuieli în mass media locală sau națională, pentru promovarea echipei. La AHC Dunărea Călărași, o stivă de ecusoane își așteaptă proprietarii, toți recomandându-se drept ziariști, pentru ca aceștia să beneficieze de facilități la intrarea la meciuri. Ecusoanele respective așteaptă de 3 luni să ajungă în posesia proprietarilor care, nu cu multă vreme în urmă, se recomandau drept jurnalișțt și se plângeau public că, din această calitate, nu sunt acceptați să intre, gratis, la meciurile echipei de handbal. Tot Ionel Dumitru ne spune că ziariștii respectivi se prezentau, de cele mai multe ori, în stare de ebrietate.

Braconajul termopanistului

scan0076

Sub titlul „Braconajul la Dunărea. E penal!” sunt prezentate date dintr-un audit efectuat de Consiliul Județean Călărași, la cererea actualului președinte Vasile Iliuță, la Asociația Fotbal Club Dunărea Călărași. Datele sunt făcute publice de Leonida Jecu, lansat, cu mare vervă, în presa locală, în cursul acestui an. Anterior a fost angajat la firma Vem SRL, ca montator de rulouri exterioare, de mochetă sau geamuri termopan. În scris, are evidente carențe de ordin gramatical, chiar dacă se prezintă absolvent de studii superioare. E un agramat învederat. Sunt date conform cărora activitatea de presă a acestuia se apropie de limita penalului, conform unor colegi de breaslă. De la AFC Dunărea Călărași a braconat, în câteva luni, suma de 2.100 de lei, câte 300 de lei lunar, pentru faptul că publica, în ediție print, texte emise de ofițerul de presă Cătălin Constantin Nițu, angajat al AFC Dunărea Călărași. Ultima factură emisă e datată 18.11.2016.

scan0074

Jecu, alături de Decebal Mihalache, sunt doi dintre cei care au mâncat bani buni de la AFC Dunărea Călărași, ulterior venind și acuzând că la acest club s-a făcut risipă de fonduri. Prin SC Express Euro Press SRL, Decebal Mihalache a încasat, începând cu luna februarie 2016, suma de 5.000 lei. Ultima factură este datată 27.11.2016, în valoare de 500 lei. Și acesta acuză că s-au risipit banii echipei de fotbal, într-un material intitulat „Braconaj financiar la Dunărea”. După cum vedeți, chiar ei, cei care au mâncat bani buni, de ordinul sutelor de milioane de lei vechi, acuză că aici a avut loc o risipă a fondurilor publice.

Iliuță e fan Stalin

În fapt, braconajul financiar e, până la acest moment, în mintea acestora. Auditul financiar comandat de Consiliul Județean Călărași e o golănie ieftină și folosită drept pretext pentru a schimba conducerea clubului. Evidența contabilă a fost ținută, până în cursul lunii septembrie, de firma Trimag Com SRL, administrată de fostul director economic al Combinatului Siderurgic Călărași, Anton Șara. Actualul contabil, Marian Bidea, ne explică despre faptul că nu e vorba de nici un furt din banii clubului, ci de faptul că a existat o proastă comunicare între cei care țineau gestiunea primară și firma de contabilitate. Din raportul de audit întocmit de Consiliul Județean Călărași, ne explică Marian Bidea, reiese că a fost o proastă administrație, mai ales contabilă. „Asta reiese. Și că nu s-au întocmit corespunzător niște documente. Deci cum Doamne-iartă-mă să se fure?! Dacă se fura, existau minusuri. S-au dat niște deconturi, au fost lăsate baltă, poate din neglijență, din grabă, dar nu e vorba de furturi”. În schimb, conducerea Consiliului Județean Călărași a folosit titlurile oferite de ziariștii care au halit, din greu, bani buni la AFC Dunărea Călărași, tocmai pentru a schimba conducerea acestuia. Stilul acesta de lucru e unul total depășit. A fost practicat cu succes de staliniști și de reprezentanții politici de după anii 1990.

Mâncare pentru două guri

Leonida Jecu a facturat 2.100 lei, în numai câteva luni, la AFC Dunărea Călărași. Facturile au fost emise prin firma Meșterul Casei SRL Călărași, la care figurează drept asociați Leonida Jecu și Adrian Arvinte. A fost constituită în cursul anului 2015. Adrian Arvinte figurează ca asociat și la firma Hera SRL. Firma celor doi a fost sancționată, cu suma de 10.000 lei, de Inspectoratul Teritorial de Muncă al județului Călărași, pentru practicarea muncii la negru. Și-au exprimat intenția de a o închide, în ideea de a nu plăti sancțiunea. Ulterior, Leonida Jecu și-a deschis altă firmă, SC Realitatea Info Media SRL, la care asociat și administrator este fiul acestuia.

scan0072

 

De la AFC Dunărea Călărași a mâncat sume importante de bani și firma SC Știrea Media Press, administrată de Nicolae Costache. Nu a scris niciodată nimic semnificativ. A mâncat 5.200 lei, pe anul în curs. Toți aceștia sunt  amici de pahar.

 

scan0073

scan0077

 

În schimb, 5.000 lei a primit și firma Edition Media Press, administrată de Cătălin Constantin Nițu, doar pe anul în curs. Nițu primește bani, de la AFC Dunărea Călărași, și ca angajat, fiind retribuit cu suma de 781 de lei lunar. E ciudat cum numai foști pușcăriași și oameni care au vagi legături cu presa sau chiar nici un fel de legătură cu presa, au primit sume de bani, ulterior aceștia fiind primii care au sărit să anunțe că la AFC Dunărea Călărași au fost prăduite sume colosale.

Luați la goană de la handbal

Viorel Ivanciu, identificat drept conducător al AFC Dunărea Călărași, este singurul vinovat că a aciuat astfel de indivizi pe lângă clubul de fotbal. Ei au fost primii care au mâncat, au băut și au primit și bani, pentru a scrie ulterior că tocmai Viorel Ivanciu este un hoț. Gașca aceasta abonată la banii sportivilor, bani provenind din surse publice, a încercat să pătrundă și în intimitatea echipei de handbal a orașului, tot în ideea de a o… bracona financiar. Acolo, însă, gașca de foști pușcăriași și de semianalfabeți a fost luată la goană. La schimb, s-a țipat ca din gură de șarpe că presa nu e primită la meciurile echipei de handbal. Ecusoanele cu acreditările acestora îi așteaptă și acum. Din păcate, la echipa de handbal nu se plătesc textele postate de pușcăriași. Sau de aurolaci de presă.