Actualizat – Balamuc: Vasile Iliuță a fugit de Poliția Rutieră și a fost alergat până acasă / Video

A fost alergat de agenții Poliției Rutiere, prin tot municipiul Călărași. S-a întâmplat în seara zilei de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, în jurul orei 20:00. Cel fugărit de polițisti este Vasile Iliuță, liberal, președintele Consiliului Județean Călărași.

Nu se știe dacă era beat, la volan


Trei echipaje de polițiști l-au alergat pe Vasile Iliuță, prin municipiul Călărași. Nu sunt date referitoare la locul exact în care polițiștii l-au somat să oprească. Se așteaptă un comunicat de presă al Inspectoratului Județean de Poliție Călărași. La fața locului, pe strada București, în plin centrul municipiului, la domiciliul președintelui Consiliului Județean Călărași, erau prezenți opt polițiști. Conform purtătorului de cuvânt al IPJ Călărași, subinsp. Florentina Dobre, în urma unui control în trafic, polițiștii au aplicat o sancțiune contravențională și i-a fost reținut permisul de conducere unui bărbat de 49 de ani, I.V., din Călărași, pentru nerespectarea indicațiilor polițiștilor. Mai precis, a fost oprit în trafic, i s-a spus să rămână în mașină, iar acesta a demarat în trombă. Nu se cunosc date referitoare la faptul dacă Vasile Iliuță era sau nu sub influența băuturilor alcoolice. De la IPJ Călărași ni s-a precizat că vor fi oferite date și sub acest aspect. Polițiștii au ajuns la Vasile Iliuță acasă și au vorbit cu acesta. Ulterior, mai mulți apropiați ai acestuia au venit intempestiv. Vasile Iliuță nu a vrut să ofere declarații de presă. Subinsp. Florentina Dobre ne spune că nu i s-au recoltat probe biologice. Echipajele de poliție au stat în fața curții președintelui Consiliului Județean Călărași mai bine de o oră.

Se fac verificări

La fața locului a fost prezent adjunctul Serviciului Rutier din cadrul Poliției Municipiului Călărași, cms. șef. Nelu Paraschiv. Vasile Iliuță a fost oprit de un echipaj al Poliției Rutiere, în dreptul Spitalului Județean de Urgență Călărași. Cms. șef Nelu Paraschiv ne-a oferit primele lămuriri: „Facem niște verificări. În funcție de rezultat, vom lua măsurile legale… Doar ce-am ajuns și eu, nu știu ce s-a întâmplat. Colegii mi-au spus că au oprit o mașină, vedem ce se întâmplă și vom lua, cu siguranță, măsurile legale.” Nu a putut să ne spună dacă șoferul era sub influența băuturilor alcoolice: „Nu cunosc, nu am fost eu la oprire, facem verificări.” Vasile Iliuță, în această zi, a fost la mai multe recepții, printre care la Gala Oamenilor de Afaceri din Județul Călărași, dar și la hramul bisericii din satul Vâlcelele. A fost și la restaurantul Popasul Sălciilor, la niște aniversări onomastice.  I-a fost reținut permisul de conducere. Nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu constituie contravenție.

Neglijență fără precedent

Poliția, prin purtătorul de cuvânt, revine și ne comunică faptul că Vasile Iliuță a fost oprit în trafic și i s-a cerut să prezinte documentele la control. I s-a cerut să rămână în mașină. Urma să fie testat cu aparatul alcooltest. În schimb, acesta a fugit prin tot orașul, până la domiciliul de pe strada București. Nu a fost testat alcoolscopic, acesta ascunzându-se la domiciliu. Polițiștii au ajuns la acesta acasă, iar subinsp. Florentina Dobre ne spune că acesta a refuzat să discute cu polițiștii. În dialogul purtat de polițiști cu Vasile Iliuță, acasă la acesta, subinsp. Florentina Dobre nu ne poate comunica dacă aceștia i-au pus în vedere să sufle în alcooltest. Sunt indicii că polițiștii nu au făcut acest lucru, ceea ce constituie o neglijență fără precedent. La fața locului, în jurul orei 21:05, după plecarea echipajelor de poliție, îmbrăcat civil, a venit și comandantul Poliției Municipale Călărași, cms. șef. Lucian Nițu. A încercat să se strecoare în domiciliul președintelui Consiliului Județean Călărași, însă a fost surprins de un ziarist, așa că s-a lăsat păgubaș. Scandalul este unul uriaș. Conform Noului Cod Penal, refuzul sau sustragerea de la prelevarea de probe biologice se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar polițiștii nu au putut să ne ofere date în sensul că președintelui Consiliului Județean Călărași i s-a pus în vedere să se lase testat cu aparatul etilotest. Neglijența polițiștilor e strigătoare la cer și trebuie pedepsită penal.

Cazul se mușamalizează

Inspectoratul Județean de Poliție Călărași nu ne-a răspuns, până la acest moment, la câteva întrebări esențiale în acest caz de o gravitate excepțională: 1. De ce nu s-a reușit oprirea sau blocarea autoturismului, în trafic? 2. De ce nu s-a folosit armamentul din dotare, pentru oprirea acestuia? 3. De ce, odată ajunși la domiciliul contravenientului Vasile Iliuță, în discuția purtată de polițiști cu acesta, nu i-au cerut să se lase testat alcoolscopic? În fapt, de acum orice conducător la trafic, dacă se știe vinovat de ceva, poate fugi de polițiștii care îi cer să oprească și se poate ascunde în casă. Faptul e de o gravitate fără precedent. Se încearcă mușamalizarea acestuia. Potrivit mai multor martori, președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a participat și la ziua onomastică a lui Dumitru Tudone și a lui Valentin Dumitru Deculescu. Beția a avut loc la restaurantul Popasul Sălciilor. Cei doi aniversați, Dumitru Tudone și Valentin Dumitru Deculescu, au confirmat că s-a băut la capul gol. Inclusiv Vasile Iliuță a băut, spun aceștia, afirmând că toți invitații au băut. Conform acestor date, sunt indicii clare că acesta din acest motiv a fugit de polițiști, pentru că ar fi consumat băuturi alcoolice în exces, fapt care dacă s-ar fi demonstrat ar fi condus la condamnarea acestuia la închisoare. L-am chestionat în acest sens pe Vasile Iliuță, însă acesta nu ne-a oferit nici un punct de vedere.

S-a sesizat Parchetul General

Conform siteului central știripesurse.ro, dosarul privindu-l pe Vasile Iliuţă, preşedintele CJ Călăraşi, a fost preluat de Parchetul General. Iliuţă este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute la Art. 337 Noul Cod Penal – Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice. Acesta riscă între unu și 5 ani de pușcărie. Sursele menţionate au precizat că există suspiciunea rezonabilă că politicianul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, pentru că la momentul în care a fost oprit de la poliţişti se întorcea de la un eveniment în care se consumase alcool.

Iliuță răspunde, în sfârșit

Într-un comunicat de presă remis de Consiliul Județean Călărași, la solicitarea noastră, Vasile Iliuță spune că este victima unei campanii de denigrare. „După modul în care s-a acționat sunt convins că acest scandal ieftin, denigrator și rău intenționat este concertat. Aseară la apariția Poliției în fața locuinței mele am discutat cu comandantul Politiei Municipale Călărași, Nelu Paraschiv, și am spus că le stau la dispoziție astăzi. Nu mi s-a solicitat să îi însoțesc către secția de poliție și nici testarea cu aparatul etilotest. Știrile apărute în presă nu corespund realității, fapt pentru care voi acționa în consecință.  Nu mă sustrag niciunui control indiferent de ce natură ar fi el, respect legea și sper ca oamenii să înțeleagă că de 1 an și jumătate sunt ținta unei campanii de denigrare pentru simplul fapt că deranjez anumite interese”, a menționat Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași. Nu știm de ce Consiliul Județean Călărași emite un comunicat de presă în legătură cu o faptă comisă de Vasile Iliuță, ca persoană privată, câtă vreme nu a fost oprit de polițiști în timp ce-și exercita îndatoririle de serviciu.

IPJ confirmă deschiderea dosarului penal

Într-un alt comunicat, IPJ Călărași spune că în seara de 26 octombrie a.c., polițiștii Biroului Rutier Călărași au oprit pentru control un bărbat de 49 de ani, din Călărași. Acesta nu a respectat indicațiile polițiștilor, a continuat deplasarea, fiind găsit ulterior de polițiști la domiciliul său. Față de acesta polițiștii au luat măsura sancționării contravenționale și i-a fost suspendat dreptul de a conducere autovehicule pe drumurile publice, pentru nerespectarea indicațiilor polițistului. În continuarea verificărilor efectuate, în cauză s-a deschis un dosar penal la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice. Polițiștii rutieri acționează permanent în teren pentru siguranța cetățenilor și creșterea gradului de siguranță rutieră pe drumurile publice, persoanele care încalcă legea fiind sancționate de polițiști.

Intervine Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași

Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași emite, la rându-i, un comunicat în care precizează următoarele: „Aducem la cunoștința opiniei publice faptul că – urmare a informațiilor apărute în mass-media cu privire la aspectul că numitul Vasile Iliuță, în seara zilei de 26.10.2017, a refuzat să oprească la semnalul regulamentar al organelor de poliție pentru a se stabili dacă se afla sau nu sub influența băuturilor alcoolice, demarând în trombă și deplasându-se la domiciliul său din municipiul Călărași – la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași s-a întocmit dosarul penal nr. 2350/P/2017 cu privire la comiterea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prev. de art. 337 alin. 1 C.P.  Facem precizarea că începerea urmăririi penale (respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale / trimiterea în judecată) este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție ”

I.P.J. răspunde

Cu o viteză uluitoare, Inspectoratul Județean de Poliție Călărași răspunde la două adrese emise de publicații călărășene. În una dintre acestea, s-a cerut să se precizeze care a fost scopul vizitei comisarului șef de poliţie Nițu Lucian, singur, la domiciliul numitului Vasile Iliuță, în data de 26 .10.2017 – ora 21:00, la aproximativ 20 minute de la plecarea echipajelor de politie din locația respectivă. IPJ precizează: „În seara de 26 octombrie a.c., polițiștii Biroului Rutier Călărași au oprit pentru un control un bărbat de 49 de ani, din Călărași. În teren, au acționat polițiști din cadrul Poliției Municipiului Călărași, sub coordonarea adjunctului șefului Poliției Municipiului Călărași, ulterior deplasându-se și șeful Poliției Municipiului Călărași, pentru verificarea modului în care au fost desfășurate activitățile de către polițiști”. Nu știm cum a verificat Nițu Lucian modul în care au acționat polițiștii, după plecarea acestora, dar mai ales pe cine a reușit să interogheze în acest sens. Nițu Lucian a vrut să intre în domiciliul lui Vasile Iliuță, conform unor ziariști aflați la fața locului, iar la vederea acestora, după ce a fost abordat, Lucian Nițu a părăsit zona.

IPJ contrazice Parchetul local

Inspectoratul Județean de Poliție Călărași ne precizează că Vasile Iliuță nu a respectat indicațiile polițiștilor, a continuat deplasarea, fiind găsit ulterior de polițiști la domiciliul său. Deci polițiștii l-au căutat, cu mașinile de serviciu, pe președintele Consiliului Județean Călărași, prin oraș. Inițial, aceștia au lăsat să se înțeleagă că au plecat în urmărirea acestuia imediat cum Iliuță a plecat fără să respecte semnalele polițiștilor. Polițiștii, astfel, nu au un răspuns la întrebarea noastră legată de posibilitatea blocării în trafic a autoturismului cu care se deplasa Vasile Iliuță. „Folosirea armamentului din dotare se face gradual, în funcție de împrejurare, după aplicarea tuturor celorlalte măsuri de tactică polițienească”. Din bâlbele polițiștilor, semnalate de mass-media națională, conform acestor surse, rezultă că polițiștii călărășeni au vrut să blătuiască dosarul, aplicându-i lui Vasile Iliuță o amendă contravențională și negăsind răspuns la întrebarea dacă acestuia i s-a cerut să sufle sau nu în fiola etilotest. În aceeași adresă, IPJ Călărași contrazice Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași. Parchetul spune că a deschis dosar penal ca urmare a informațiilor apărute în mass-media cu privire la aspectul că numitul Vasile Iliuță, în seara zilei de 26.10.2017, a refuzat să oprească la semnalul regulamentar al organelor de poliție pentru a se stabili dacă se afla sau nu sub influența băuturilor alcoolice. IPJ precizează, în schimb, că dosarul în cauză s-a deschis ca urmare a continuării cercetărilor efectuate de aceștia. E un adevărat talmeș-balmeș.

Balamuc complet

Comunicatul emis de Consiliul Județean Călărași, în care Vasile Iliuță, din calitatea lui de persoană privată, oferă un punct de vedere legat de evenimentele din seara zilei de 26 octombrie, este distribuit de pe contul public al acestei instituții făcut pe o rețea de socializare. Deși Vasile Iliuță este cercetat din calitatea lui de participant la trafic și nu în cea de președinte, faptele petrecându-se în afara orelor de program, punctul de vedere emis și la cererea publicației noastre este distribuit pe rețelele sociale, pe bani. Nu știm dacă sunt folosiți bani publici pentru diseminarea acestuia în spațiul public. În schimb, același comunicat este publicat și distribuit cititorilor, de alte publicații locale, care au contracte de publicitate cu Consiliul județean călărași. Ca atare, diseminarea acestuia se face pe bani publici, fapt absolut scandalos câtă vreme faptele de care este acuzat Vasile Iliuță îl vizează ca persoană privată, aflată în timpul liber, și nu în calitatea de președinte al Consiliului județean Călărași.

Neclarități

În cazul acesta, neclaritățile sunt legate de un singur lucru: dacă polițiștii i-au cerut lui Vasile Iliuță să fie testat alcoolscopic. Polițiștii au spus că nu au reușit, sub nici o formă, în seara zilei de 26.10.2017, când au fost prezenți la domiciliul acestuia, să comunice cu Vasile Iliuță. Președintele Consiliului Județean Călărași spune că a stat de vorbă cu polițiștii:  „Aseară la apariția Poliției în fața locuinței mele am discutat cu comandantul Politiei Municipale Călărași, Nelu Paraschiv, și am spus că le stau la dispoziție”. Numai că Vasile Iliuță spune, sub semnătură proprie, că i-a comunicat că e la dispoziția polițiștilor nu la acel moment, ci a doua zi. Din acest unghi, lucrurile sunt deja clarificate. Vasile Iliuță nu a dorit să fie la dispoziția polițiștilor la acel moment, ci a doua zi. El spune asta folosindu-se de însemnele instituției pe care o conduce: Consiliul Județean Călărași.

 




Doctorița Ciobanu își pune sufletul pe tavă: Divorț în stil italian, cu șeful Direcției Generale Anticorupție în prim-plan

Acuze fără precedent îi sunt aduse șefului Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Călărași, comisar șef Niculae Ciobanu. Soția acestuia, medic la Serviciul Județean de Ambulanță Călărași, Cristina Georgiana Ciobanu, ne-a contactat și ne-a cerut să facem publice fapte de o gravitate excepțională, care ar fi fost comise de Niculae Ciobanu. Despre aceste declarații, Niculae Ciobanu, comisar șef al DGA – SJA Călărași, contactat de noi, spune că nu sunt adevărate și că așteaptă să se pronunțe instituțiile abilitate cu cercetarea lor. Structura centrală a Direcției Generale Anticorupție ne precizează că se fac cercetări interne, pentru clarificarea situației și luarea măsurilor ce se impun. Cei doi soți Ciobanu au fost ultima oară în atenția opiniei publice în urma unui scandal petrecut pe raza comunei Curcani, în data de 22.08.2017. Aceștia au devenit subiecte de presă după ce redacția noastră a intrat în posesia unei ordonanțe emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în care mai mulți martori audiați, printre care procurori și colegi de-ai domnului Niculae Ciobanu, au făcut declarații uluitoare. Niculae Ciobanu, în respectivul document, afirma că a fost hărțuit sexual de o procuroare din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, Antoneta Elena Nestea. Actualul șef al Inspectoratului Județean de Poliție Călărași, comisar șef Marian Iorga, într-o convorbire telefonică avută cu șeful DGA Călărași, se arăta surprins de lipsa de profesionalism a acestei structuri, având reprezentarea că lucrătorii acesteia au venit să-i monteze, acasă, tehnică audio-video, în timp ce el se afla la domiciliu. Ceilalți colegi ai domnului Niculae Ciobanu l-au acuzat că oferă date din dosarele aflate în cercetarea DGA exact persoanelor inculpate. Scandalul ia, de această dată, o întorsătură la fel de halucinantă, Cristina Georgiana Ciobanu, soția șefului DGA Călărași, venind cu noi date pe care redacția noastră le consemnează ca atare. Aceasta s-a arătat disponibilă să relateze aceleași aspecte și către televiziunile cu impact național. Cu Niculae Ciobanu, Cristina Georgiana Ciobanu este de 5 ani. Cei doi sunt căsătoriți de 2 ani.

Este bipolar

– Deci, la Curcani, ce-a fost acolo, m-am dus cu fiica mea. Asta s-a întâmplat a doua zi după ce am găsit acasă, când am venit de la București, de la serviciu, am găsit casa goală. A luat și bunuri personale, și bunuri comune, a luat și bunurile mele.
– Da, spunea tatăl acestuia, că s-a dus cu bagajul, și-a făcut bagajul și a plecat la Curcani.
– Da, în cei 5 ani de zile a mai făcut d-astea. Dar pe mine m-a surprins că e un comportament de om necivilizat și nu se face așa ceva. Am beneficiat în anii ăștia de abuzuri de toate tipurile, fizice, psihice și sexuale.
– Vă bătea?
– Deci… crunt! Și nu violență să-i dai o palmă unei femei. Bătăi, de la pumni în cap, oprea mașina, mă dădea cu capul de bord și îmi dădea pumni în cap până nu mai puteam să aud, să mai văd. Am avut picior rupt, mână ruptă, coaste rupte. L-am acoperit cât am putut.
– Și cum ați trăit cu el? Omul ăsta reprezintă anticorupția, la Călărași?
– E de neimaginat ce poate să facă. Am analizat în timp și tocmai de aceea nu am făcut public până acum, în primul rând că mi-am dat seama că este bipolar, deci are personalitate bipolară, când e bine și e bine și când nu mai este e de-o violență fără margini. Dar asta a făcut și taică-su, când am fost în curte la ei.
– Da, mi-a povestit. Mi-a spus că v-a lovit.
– M-a strâns și de gât, m-a sugrumat. Asta a văzut în casă. Toată perioada copilăriei și a adolescenței asta a văzut. Și tatăl lui a bătut-o pe maică-sa în același stil în care m-a bătut și el pe mine. Într-un dialog, dacă nu ieșea învingător, să știe că discuția a fost finalizată de el și chiar dacă n-avea dreptate, aplica violența.
– De la ce plecau discuțiile?
– De la fosta soție, discuții de la fetele lui, de la comportamentul fetelor lui. I-am zis că oricine le-ar fi văzut și ar putea să le fotografieze, să le filmeze, deci un comportament care nu e de… Poți să cataloghezi drept o deviație comportamentală… Lucruri, gesturi care… Prima dată s-au întâmplat în biserică. În momentul în care ne-am căsătorit noi, fiica cea mică a ieșit din biserică și exact la interfața aia dintre lumânări și biserică… A ajuns până acolo,a început să plângă și taică-su a luat-o în brațe și a început s-o palpeze pe fese, pe sâni, e pe CD-ul de la nuntă, până când preotul a zis că e obscen, vă rog, intrați în biserică, mă simt aiurea, cu nuntașii, cu…
– Îți pipăia fata?! Păi câți ani are?
– 18. Atunci avea 16.

La 3 dimineața

– Fata știu că a rămas cu fosta soție.
– …Deci cea mare venea în fața noastră, când mergeam la ei în vizită, dezbrăcată. Cea mică, am fost cu ea, trebuia să-și cumpere de îmbrăcat, și și-a luat un costum de baie și-l proba în fața tatălui ei… Am și eu copil de 17 ani, știu ce înseamnă să fii mamă de adolescentă, dar nu în halul ăsta. Zic că dacă te fotografiază cineva, dacă te filmează cineva…
– Deci erau discuții.
– Da. Să-i arăt că greșește și să nu se pună singur într-o lumină nefavorabilă. Și astea degenerau în bătăi și abandonuri. Mă abandona pe marginea drumului. În aeroport. M-a abandonat în pădure. Mi s-a întâmplat, am fost la o nuntă, la Palatul Snagov, la o rudă de-a mea, m-a bătut, la 3 noaptea, în pădure, și m-a lăsat până dimineața, acolo. Fără haină, fără nimic la mine, mi-a rupt ochelarii, mi i-a aruncat în iarbă și am stat până dimineața…
– Doamnă, eu știu că ați fost abuzată, de la vecini. În sensul că de la dvs din apartament se auzeau bufnituri și la 2 dimineața.
– Da.
– Dar de ce nu dormeați?
– Păi permanent bătaie…
– Păi la 3 dimineața?!
– El a stat în apartamentul meu. Și mă bătea în apartamentul meu. Tatăl meu a venit odată și i-a spus, măi, te rog frumos, îți iei bagajul!
– Doamnă, la 3 dimineața?!
– Da.
– Înțeleg că are program până la 17:00.
– Eu eram după gărzi, obosită, el era odihnit.
– Păi și vă certați la 3 dimineața?!
– Vă spun: a avut un comportament în anii ăștia… Și eu l-am acoperit cât s-a putut. Dar este de nedescris. Deci din rușine, din frică, că mă bătea, sunt în orașul ăsta de atâția ani, că mă cunoaște lumea, am fost medic șef atâția ani de zile, e inadmisibil să te faci de râs. Nu se compară ce-am suferit în ăștia 5 ani cu nimic din viața mea anterioară. E de neimaginat…

Bag cuțitu-n tine

– Unde este el acum?
– Este în Oltenița și face naveta la Călărași. Din momentul în care ne-am despărțit, ne-am mai întâlnit de câteva ori, m-a șantajat să retrag plângerea de la Curcani…
– Cum? Cu ce v-a șantajat?
– Mi-a zis să retrag plângerea ca s-avem un divorț amiabil. Asta a fost condiția, să avem un divorț amiabil dacă-mi retrag plângerea de la Curcani. Ce sens are să mă șantajezi cu lucrul ăsta? Divorț avem și fără, nu trebuie să-mi retrag eu plângerea… Și am retras plângerea. Am făcut o mare prostie dar oricum am făcut altă plângere. Tot cu agresiune și tot cu…
– În momentul când ați fost la Curcani, cu fiica dvs, v-a lovit numai tatăl acestuia?
– Nu, m-a bătut și el. Mi se părea un lucru extrem de obișnuit.
– Sunteți căsătoriți de 2 ani. Ăsta era un mod de a vă arăta dragostea?
– Deci erau bătăi crunte. Avea aici un punct, efectiv îți sucea mâna, te punea în genunchi și îți dădea în cap, la ficat, și-n plex, de nu puteai să mai respiri, și pe urmă mă abandona în casă, mă lăsa 3 zile, de nu mai știa dacă mai trăiesc, nu mai trăiesc, și pleca la părinții lui, nu venea nici după 3 zile.
– Dvs. ați sesizat aceste abuzuri?
– La organele de poliție nu am fost niciodată să sesizez… Tatăl meu i-a zis de nenumărate ori. A venit odată la noi în casă, era după o perioadă d-asta în care m-a bătut, eram vânătă și pe gât, și pe față, m-a văzut și zice, nu se poate așa ceva, l-a poftit, te rog frumos să ieși afară, e apartamentul cumpărat de mine și de mama ei, te rog frumos, în casa mea să nu îmi mai bați copilul! E singurul nostru copil. Și i-a zis că bag cuțitu-n tine! Așa i-a zis tatălui meu… Are plângere făcută la poliție, pentru furt. Are la Oltenița, făcut la parchet, plângere pentru agresiune. Eu l-am protejat pentru că mi-am dat seama că e bolnav, că are probleme.

Tehnică de sucit mâna

– Cum vă abuza sexual? Vă viola?
– Și bătaie! Anul trecut m-au luat jandarmii de pe plajă. Nu aveam la noi actele. M-a bătut și pe plajă.
– V-a bătut pe plajă? Jandarmii ce au zis?
– Ne-au întrebat că cine suntem, au vrut să ne legitimeze și nu am avut actele la noi.
– Cum ați trăit cu omul ăsta, atâția ani?
– Crunt. Deci: bătăi, abandonuri… I-am oferit totul pe tavă. Aveam patru locuri de muncă. Lucram în patru locuri să pot să-i întrețin lui familia, copiii, părinții și lui să-i ofer plimbări și tot ce avea nevoie.
– Da. Tatăl acestuia zicea că i-ați reproșat faptul că l-ați dus prin concedii.
– Tot.
– L-ați iubit?
– Da. Enorm.
– Păi și asta e dragoste? Unul iubește și altul dă cu pumnul… Nu înțeleg!
– Deci nu se poate așa ceva.
– Ăsta e șeful DGA de la Călărași?
– Exact. Și-a bătut joc de 5 ani din viața mea, un om care nu am făcut rău nimănui…
– Mai explicați-mi o dată, cum vă sucea mâna?
– Îmi prindea mâna d-aici de la încheietură, mi-o sucea…
– A, e o tehnică!
– Exact asta făcea. Deci te durea atât de tare încât te imobiliza jos, cădeai în genunchi și pe urmă dădea la ficat, și-n plex, și-n ficat, până nu mai puteai, nu mai auzeai, nu mai vedeai. Și te lăsa în locul respectiv și venea exact după ore, după ore, când își aducea aminte, sau de frică să nu sun pe 112, sau de frică să nu te vadă cineva… Iar eu am tăcut atâta timp. V-am zis de ce: mi-era frică de el, țineam la el, mi-a fost rușine de colegi, de medici, de prieteni, de rude. Mi-am zis: sunt căsătorită cu el, m-am măritat a treia oară, nu se poate… dar n-am întâlnit persoană, în viața mea, atât de agresivă! Și-atât de… E de neimaginat! Mă bătea de față cu fiica mea. M-a bătut, într-o dimineață, cu cureaua, peste sâni… că nu avea cusută o gaică, de la pantaloni. Uitasem să cos o gaică, la pantaloni.Deci nu se poate așa ceva! Pe copilul meu, pe cel mic, l-am luat cu noi într-un concediu. L-a adus acasă colet, în poartă l-a pus. Fostul soț s-a supărat, că el are diabet, și trebuia să-și ia glicemia, să se monitorizeze, să-și facă insulina. Și nu ajungea la timp, pe pârtie, soțul meu! Și ne-a grăbit să-și strângă alea de glicemie și n-am mai reușit în ziua aia. A făcut bagajul și l-am adus direct în poartă, la tatăl lui. A ajuns plângând, săracul copil! N-a scos o vorbă, de la Predeal până acasă. Și a zis taică-su că nu-l mai lasă niciodată la noi.

M-a pus să fac avort

– Doamnă, dar colegii…
– Colegii de la ambulanță știu câtă bătaie am mâncat. Mă vedeam mereu vânătă. M-au văzut cu mâna ruptă. Am stat 3 luni cu mâna ruptă. Nu puteam să mai intubez, mi-am luat concediu…
– Dar colegii lui de serviciu?
– Colegii lui de serviciu nu știu ce știu. Vorbesc de colegi de-ai noștri, de rude, de vecini, de părinți, copiii mei m-au văzut de-atâtea ori. Deci e inadmisibil în anii în care trăim să suporți asemenea tratament, asemenea barbarie. Nici primitivii nu se comportă așa.
– Dacă era vreun cioban, înțelegeam.
– Deci nici oamenii primitivi nu se comportă așa. Și-a beneficiat de, nu știu ce să vă zic, ce-a fost mai bun. Deci, de iubit, l-am iubit. I-am oferit tot ce-am putut mai mult.
– Doamnă, cum vă abuza sexual?
– Mă bătea, mă constrângea să fac ce nu voiam și pe urmă mă bătea. Am rămas însărcinată, m-a pus să fac avort. I-am spus că nu-s de acord, că e copilul nostru, cum, dacă țin la tine, de ce, cum așa ceva, n-am făcut în viața mea și după-aceea m-a bătut, atunci a fost prima oară când m-a bătut…
– Doamnă, se droghează, bea?
– Nu, nu…
– Ia vreun medicament?
– Pe urmă mi-a zis că să-mi ling rănile. Deci e ceva de nedescris.
– Are vreun medicament special, ceva?
– Nu ia tratament, nu ia, nu l-am văzut niciodată să ia nimic. Dar pot să vă spun că are un comportament de bipolaritate, deci este bine o perioadă și apoi recidivează, face același lucru.
– Dar ce anume declanșează mecanismul ăsta?
– Nu știu, o refulare, faptul că… Dar nu pot să îmi… A văzut în copilărie lucrurile astea, la părinții lui, acasă. Deci în casa lui, erau asemenea bătăi mereu.

Cu domnul comisar, la psiholog

– Dvs ați sesizat aspectele astea superiorilor lui?
– Da, am sesizat. Superiorilor lui, da, am sesizat.
– Ce faceți cu el, divorțați?
– De divorțat, divorțez, nici nu se pune problema.
– Vă pare rău?
– E vorba de… Ce să vă zic? Deci nu, e inadmisibil să se întâmple așa ceva. Eu am constatat, v-am zis, pe parcursul acestor ani, că sunt lucruri care sunt nefirești, nu trebuie să existe, dar am încercat să-l determin pe el să-nțeleagă că are o problemă. A fost la psiholog anul trecut, odată cu mine.
– La cine?
– În București, la o doamnă psiholog, și o singură dată am mers că pe urmă n-a mai vrut să mai meargă. A zis că nu pierde vremea cu așa ceva.
– Nu era indicat un psihiatru?
– Nu știu. Oricum, trebuia să-l consilieze cineva, așa ceva nu-i normal, să faci lucruri de genul ăsta cu persoana cea mai apropiată de tine, care îți este în permanență acasă, soție, deci să faci asemenea lucruri.
– De la incidentul acela de la Curcani, v-a mai căutat?
– Da, m-a căutat să-mi ceară cheile de la mașina firmei de îngrijiri la domiciliu. M-a pus să fac o firmă de îngrijiri la domiciliu că nu-i ajungeau banii pe care-i aduceam acasă, mai trebuia să avem și firmă de îngrijiri la domiciliu.

Raportări în SIUI

– Vă șantajează pe chestia asta?
– Da, mă șantajează și cu firma de îngrijiri la domiciliu.
– Explicați-mi!
– A luat mașina de la firmă, acuma e reziliat contractul dar întâi a folosit mașina… În perioada de dinaintea rezilierii contractului, a luat-o și a utilizat-o pentru naveta lui la Oltenița și încă nu reziliase contractul cu firma de îngrijiri.
– Vă șantajează cumva cu firma aceasta de îngrijiri la domiciliu…
– Oricum, a lucrat și în firma de îngrijiri la domiciliu, cerea bani pentru asta.
– El a lucrat?
– Da.
– În firmă?!
– Eu sunt asociat și unic administrator și el lucra acasă, în firmă. Și-mi cerea bani pentru asta. Să-și justifice activitatea într-un fel, ca să ceară bani.
– Ce lucra el, că nu-nțeleg! Se ducea la bătrâni și-i îngrijea?
– Nu se ducea la bătrâni și-i îngrijea, nu, nu făcea asta.
– Dar? Doamnă, vă șantajează cu faptul că aveți contracte d-astea false de îngrijiri la domiciliu?
– Nu. Nu am contracte false. Erau contracte normale.
– Da, eu vă întreb!
– Nu, nu, nu mă șantaja cu…
– Bun. Ce lucra el?
– Lucra efectiv în lucru care trebuia să-l facă asistenții medicali și nu el.
– Făcea injecții?
– Nu. Făcea raportări în SIUI.
– Am înțeles.
– Deci niște lucruri… Mă constrângea prin bătaie.
– Câți bani îi dădeați?
– Milioane. Zeci de milioane.
– Doamnă, eu bănuiesc așa, că dacă dvs. sunteți soț și soție și aveți dvs o firmă, zic, banii firmei sunt banii casei sau ce rămâne după ce scădem impozitele, sunt banii casei. Adică nu văd de ce el să ia partea lui și dvs partea dvs. Eu asta nu pricep!
– Dar nici nu mai era vorba de parte. Îi gestiona el. Spunea ce trebuie făcut cu ei și-i lua când avea nevoie, el spunea să-i scot și să-i folosească. Firma a fost făcută exact după paternul firmei pe care o are cu fosta soție. În Oltenița, mai are o firmă de protecție și pază, pe care a gestionat-o… O gestionează și-acuma el. Deci fostul lui cumnat e proprietarul firmei, fosta lui soție a fost administratorul firmei până acum 2 luni că acuma a devenit incompatibilă, am înțeles, și ei lucrează în firma aia de când au înființat-o, lucrează și-acuma. De multe ori i-am spus că nu e normal și că nu e…

A făcut box

– Și el cum apără, doamnă, anticorupția, la Călărași? Cum o descoperă?
– Nu înțeleg cum o apără și cum… Nu înțeleg nici eu… Nu știu ce face. Eu v-am spus că pentru mine sunt lucruri de neacceptat. V-am spus că eram constrânsă prin bătăi și prin umilință… Fata mea începuse să vină să mă vadă la serviciu că de câte ori venea la noi acasă mă vedea bătută. Și avea o teamă nu cumva să-i spună în față că nu e bine ce face, cum să se comporte cu mine așa, la câte-i ofer și câte fac pentru el, cum e normal și cum e posibil să primesc asemenea tratament? Și nu mai venea acasă, venea la serviciu să mă vadă. Iar cu copilul meu, cu cel mic, ajunsesem să mă văd extrem de rar, pentru că mă hăituia în atâtea locuri de muncă, să lucrez și să-i aduc bani, nu se mai sătura. Și-mi spunea că eu sunt sclav! Că o sclavă trebuie să muncească.
– Ce făcea cu banii?
– Îi cheltuia pentru fetele lui, pentru el, pentru părinți, că taică-su avea 5 milioane pensie, maică-sa n-avea pensie… Eu, părinților mei, nici nu le dădeam… o pâine nu le-am cumpărat.
– Doamnă, câți ani aveți?
– 39 de ani. Și 39 de ani… Ăștia 5 ani mi se par… Nici naziștii n-ar face așa ceva.
– Cum ați stat cu un asemenea om?
– Nu știu. M-a abuzat până la ultima centimă.
– Dvs., acuma, sunteți mulțumită că ați scăpat de el?
– Nu e vorba de mulțumire, simt că așa ceva e de netolerat, e un abuz peste limitele unui om de tolerabilitate, de suportare. Sunt medic, am salvat atâția oameni, atâtea vieți, am făcut atâta bine și să primesc din partea unui om care apără dreptatea și e stâlpul societății aici, că așa se spune, nu, că anticorupție… Și eu ce să ajung?! Deci el a făcut box. A făcut box.
– Deci știe să lovească.
– Da. A fost campion în adolescență, în facultate nu știu dacă a continuat dar știu că avea medalii de box pe-acasă și de la campionate și cred că m-a găsit sacul lui de box… Am întâlnit oameni de-o calitate, ce să vă spun, în alte părți, în alte instituții, dar să reprezinți o instituție pe care o reprezintă el și să ai un asemenea comportament, este jalnic…

Monstru cu chip angelic

– V-a venit acasă cererea de divorț?
– Da.
– Ați citit-o?
– Da. Și-acolo spune niște minciuni. Deci cererea lui de divorț menționează că eu nu-l lăsam să-și vadă copiii, și noi petreceam mai mult cu copiii lui decât cu ai mei și pe copiii lui i-am considerat întotdeauna prioritari față de ai mei… Și cu toate că în mod normal trebuia să-i tratez în mod egal… Și zic să fie bine… Și faptul că nu îl lăsam eu, nu avea acces să-și vadă fosta nevastă. Și de unde?! Se ducea mai mult de două-trei ori pe săptămână, la Oltenița, să-și vadă și copiii, și fosta nevastă, plus că mergea cu mine în week-end, ne vedeam cu toții, și cu copiii și cu părinții lui.
– O familie mare și fericită!
– Dar de unde. Asta era în mintea mea probabil. Avea familia lui acolo, iar eu eram sclavul pentru toată familia lui.
– Numai asta scrie în cererea de divorț?
– Da, asta scrie.
– Atât?
– Și mai scrie că eu sunt un monstru cu chip angelic, că a avut, nu știu, o perioadă de prietenie foarte frumoasă cu mine și pe urmă m-am transformat într-un monstru cu chip angelic, că… Mai are ceva, tot așa, o mare minciună, mai spune ceva, tot o prostie d-asta. Când am citit, m-am îngrozit…
– Ați fost vreodată internată din cauza bătăilor?
– Nu m-am internat niciodată din cauza bătăilor, dar am avut mâna pusă-n gips, am avut coaste rupte tot atunci. Mi-a prins mâna la portiera mașinii, între portieră și pragul de la mașină, a mers cu mine târâș, pe gheață, pe zăpadă. Am vrut să ies după o bătaie din mașină, m-a bătut în mașină, am vrut să ies și a mers cu mine 4-5 metri, m-a târât cu coastele de pragul de la ușă și mâna mea prinsă exact între portieră și prag.
– Și pe urmă?
– Pe urmă am stat 3 luni acasă în concediu.

I se părea o normalitate

– Nu. Stați așa. V-a dus la doctor?
– Am fost la Bagdasar, la Bagdasar mi-a pus mâna-n gips. Am venit până acasă și pe urmă ne-am întors la București, se umflase, se învinețise.
– Și la Bagdasar nu v-a întrebat doctorul ce ați pățit?
– Da, dar nu i-am spus că soțul meu m-a agresat și… V-am spus, mi-a fost jenă, mi-a fost rușine, mi-a fost frică de el. Deci dacă în termeni pașnici pățeam ce pățeam, dacă era să mă și fi dus să reclam la poliție!… La un moment dat, pe vară, spunea că vrea să mă omoare. Mi-a zis: simt că la un moment dat, când nu mai pot și te lovesc, simt că pot să-mi ies din fire în așa hal că te omor și să nu mai… Când am auzit așa ceva, zic, eu am un copil, care are diabet, tatăl lui îl îngrijește acasă, și-l întrețin, zic, am o fată, învață foarte bine, e olimpică, dacă mor, rămân doi copii pe drumuri pentru cine? Pentru o persoană care are probleme. De ce? Și pentru ce? Am tolerat chiar prea mult, prea mult… Am o dezamăgire imensă că am putut să întâlnesc un asemenea om în viața mea și care să-mi fie soț.
– După toate astea, cum decurgeau lucrurile a doua zi?
– I se părea o normalitate, ca și când nu s-a întâmplat nimic. Era exact ca și când nu s-a întâmplat nimic. Deci a doua zi, a treia zi, lucrurile erau în ritmul lor obișnuit… Și cu mâna-n gips m-a bătut. Nu știu cum să vă zic, e ca un coșmar, exact un coșmar, am înțeles că același lucru îl făcea și cu fosta soție…
– Ce trebuie să știe șefii lui despre el?
– Șefii lui știu lucrurile astea.
– Comportamentul ăsta îl are și la serviciu?
– Nu, la muncă am înțeles că nu se comportă așa.
– E un sfânt.
– Da. Ca orice om care are probleme de bipolaritate, poate să fie bine acum și acasă să refuleze și să aibă un comportament total diametral opus…

Acuzat de furt

– El venea cu pistolul acasă?
– Nu, dar avea acasă, la Curcani, un baston d-ăla de cauciuc, mi-a dat cu el pe spate…
– Doamnă, și cu anticorupția cum facem? Am înțeles, a fost cu dvs, e cu fina, dar treabă când mai facem?
– Păi tocmai asta e, mă gândesc și eu când mai reușește să își facă atribuțiile de serviciu când problemele importante pentru el sunt cu totul altele.
– El numai așa obține bani, din firma aceea a dvs și din salariu sau mai avea și alte surse?
– Deci v-am spus că același lucru îl intreprindea și-n Oltenița, cu firma fostei soții.
– Mă refer la alte surse ilicite.
– Nu, nu avea. Sursele erau soția actuală, fosta soție și salariul… Știu sigur că de mine s-a folosit, în cei 5 ani de zile, maxim! Și așa cred că a procedat și cu fosta soție. Și fosta soție, la nunta fiicei lor, fiica cea mare a lor, era foarte curioasă să știe dacă are firmă făcută și cu mine și dacă procedează la fel. Chiar o întreba pe actuala mea soacră dacă ne-am deschis cumva vreo firmă, că a auzit că ne-am deschis o firmă și că dacă procedează la fel.
– Acum pentru ce i-ați făcut plângeri?
– Pentru agresiunile din ultimele 3 luni. Pentru furtul din casă.
– Ce v-a furat?
– Păi mi-a luat telefonul în care aveam numere ale pacienților, colegi, profesori, medici, nu mai am nici un număr de telefon. Mi-a luat o tabletă în care aveam date ale mele personale, plus baza mea de date de cardiologie și de medicină de urgență, care au fost la el în calculator. Greșeala mea că am lăsat în calculatorul lui baza de date. Și nu vrea să mi le restituie. Mi-a luat două ceasuri… Dar importantă era baza mea de date, de cardiologie și de urgență. .A golit casa exact ca un hoț, ca un laș.  Nu eram acasă, eram la București și el a golit toată casa… Am mers la București dimineața, am plecat, după-amiaza, la ora 6, când am ajuns la autogară, am sunat să vină să mă ia, cum făcea de obicei. Și, neavând după ce să dau telefon, că mi-a luat telefonul, nu mi-a lăsat decât cartela, am rugat pe doamna care stătea în dreapta mea, pe banchetă, să-mi dea și mie telefonul, să sun și eu, să vină să mă ia soțul. Mi-a dat telefonul, am sunat de pe numărul dânsei, nu-l cunoștea, mi-a răspuns, mi-a zis că și-a dat demisia și că e în drum spre Suceava. Zic: uite, altă prostie, altă minciună. Zice: bine, dacă nu crezi, o să vezi când ajungi acasă. Mi-a închis, am încercat să reapelez tot după numărul doamnei, a blocat telefonul, nu am mai putut să iau legătura cu el. Și a fost foarte bine că m-a prevenit că în momentul în care am descuiat ușa și am văzut totul golit, dresing, dulapuri, sertare, hol, tot, a fost un șoc. Cum e să vii de la serviciu și să găsești totul…
– Într-un fel, regret că s-a-ncurcat cu dvs și nu cu doamna procuror Nestea. Aș fi fost tare curios cum ar fi suportat aceasta.
– Pe mine m-a găsit prea bună, prea credulă, prea fraieră, ăsta e termenul cel mai potrivit, a văzut că sunt permisivă și că-l las, că merge, că pot să duc și mi-a dat ca unui măgar în spate să vadă cât poate să ducă, până nu mai poate sta în picioare și cade. Exact asta a făcut cu mine. Într-o seară, eram amândoi în pat și butonam, nu mai știu pe ce eram, și auzeam, la capătul patului, la el, la noptieră se auzea în timp ce eu primeam, se auzea și la el. Zic: mă, ce se întâmplă? Ai ceva de înregistrezi? Nu, că ți se pare. Îmi vedea convorbirile.

Filme porno, pe tabletă

– Altceva?
– Mă filma acasă, mă înregistra acasă, mă înregistra cu tableta.
– Vă filma și în timp ce?…
– Da. Da, puteți să spuneți asta, chiar vă rog. Mă filma și mă înregistra chiar atunci. Mă înregistra în casă și în momentele intime, când mă abuza, când mă bătea.
– Și ce făcea cu astea?
– L-am întrebat, le ce-ți folosesc, pentru șantaj? Și asta din vremea în care eram prieteni. Și după ce ne-am căsătorit.
– Unde are filmările astea, unde le ține?
– La el.
– Pe tabletă, pe telefon, pe calculator?
– Cred că pe calculator și pe telefon.
– Păi ce face cu ele, se autosatisface ulterior sau ce?
– Chiar nu știu. Filma și înregistra acasă, mă monitoriza de la distanță, cu tableta, avea tableta la capătul patului, când eram la servici, să știe ce fac, eram permanent urmărită.
– Mă rog, deformație profesională. Doamnă, ce face cu filmările unde dvs apăreți în poziții intime?
– Chiar nu știu ce vrea să facă cu ele.
– L-ați întrebat vreodată?
– Nu. Nu mi-a dat nici o justificare… D-asta erau și discuțiile. Vream să-l întreb și să-mi dea un răspuns și de-aici bătăile și discuțiile, de toate discuțiile astea eram de vină eu. Și apoi bătăi, abuzuri și fugă. Pleca de-acasă și venea după câteva ore, după câteva zile. E de neimaginat, v-am spus. Chiar nu-i înțeleg comportamentul.
– Vă filmați în timp ce. Bănuiesc că se filma și pe el.
– Pe mine mă filma.
– Și ce făcea cu ele?
– Probabil voia să le folosească, a premeditat ceva, nu știu, chiar nu știu. După tot ce s-a-ntâmplat, s-a văzut clar că a premeditat.
– Vinde filmulețele alea pe la vreun canal XXX?
– Nu știu, chiar nu știu ce-are în cap. Pe mine m-a uimit cu toate activitățile astea.
– Doamnă, și eu sunt șocat.

Ford Mondeo pe firmă

– Pe mine m-a uimit cu tot ce-a făcut în anii ăștia.
– Doamnă, și eu sunt absolut socat. Așa ceva am mai întâlnit în cazuri speciale. La dezaxați, la proxeneți, la…
– Am avut atâția pacienți, atâția oameni pe care i-am consultat, m-am simțit, cum să vă zic, ineficientă ca medic, ca soția lui, ca să-l fac să-nțeleagă că sunt niște probleme majore de comportament și că trebuie să ia legătura cu cineva care are abilitatea de a…
– Păi și de ce la psiholog și nu la psihiatru?
– De fapt, am mers.
– Păi la psiholog?
– Am vorbit și cu un psihiatru de-aici din Călărași să meargă, a promis că merge și nu s-a mai dus.
– La doamna Negrea?
– Mm. Deci a promis că se duce și nu s-a mai dus. Existând lucrurui probabil în viață, datorită tensiunilor de la serviciu, datorită frustrărilor din adolescență, datorită problemelor cotidiene, eu știu, de prea multă încărcătură psihică, să dezvolți, pe parcursul vieții, niște tulburări de comportament, dacă sunt și dac-apar, e normal să te adresezi persoanelor de specialitate să te ajute și să te îndrume, ce ai de făcut și să fii bine, dar în nici un caz să recurgi la violență sau la atitudini de genul ăsta față de semenii tăi și față de cei mai apropiați oameni din viața ta, adică soție, copiii să vadă lucrurile astea. Păi mă duc plină de sânge, în fața porții fostului soț, și a claxonat până a ieșit copilul, fosta soacră, fostul soț, asta s-a întâmplat acum o lună jumătate, chiar la domiciliul lor m-a dus, bătută, aveam sânge pe buze, pe față, și-a claxonat, să iasă vecinii, chiar nu am înțeles de ce. Și discuția de la care s-a plecat a fost despre firma asta pe care o are la Oltenița, cu fostul cumnat. Și i-am zis că nu e normal să mai mențină această legătură și să păstreze în continuare niște relații de familie cu foștii, v-am zis, parteneri de afaceri. Mașina lui este trecută pe firma aceea. Mașina fostei soții este trecută pe acea firmă.
– El are o mașină de culoare neagră.
– Da, un Ford Mondeo care este mașina firmei fostului lui cumnat. Și i-am spus de nenumărate ori că nu este normal să mai stea agățat, prins de acea firmă atâta timp cât el nu este, nu are nici o calitate în firma respectivă.
– Am înțeles, sper să vă rezolvați problemele.

 

 




Mafia de doi lei: Salariații Consiliului Județean Călărași sunt folosiți pentru a renova un apartament, la Slobozia – VIDEO

Mafie în stil românesc la Consiliul Județean Călărași. De peste 20 de zile, muncitori din cadrul acestei instituții sunt transportați, în fiecare dimineață, în municipiul Slobozia, unde renovează un apartament al unei persoane private. Sunt date conform cărora apartamentul respectiv este folosit pentru întâlniri intime.

Urmărire pe DN21, cu 130 la oră

În această dimineață, autoturismul cu numărul de înmatriculare CL 23 CJC, marca Renault Trafic, a fost folosit în acest scop. A fost condus de șoferul Marin Gabriel, recent angajat în Consiliul Județean Călărași. La ora 7:40 a plecat din municipiul Călărași, cu alți doi salariați. Aceștia figurează drept muncitori sau îngrijitori. Înainte de Bricostore, a fost oprit în trafic de directorul administrativ al Consiliului Județean Călărași, Viorel Bârsan, venit cu alt autoturism al Consiliului Județean Călărași, marca Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare CL 24 CJC. Ulterior, autoturismul marca Renault Trafic a oprit la Bricostore, de unde a încărcat materiale de construcții, mai precis câțiva saci, cel mai probabil cu glet. Până la bariera de la Drajna, viteza medie de deplasare a acestuia a fost de 130 de kilometri pe oră.

Abia la Slobozia s-a prins că este filat

A depăși pe linie continuă, în rampă. De la Drajna și până la intrarea în municipiul Slobozia, a făcut  mai puțin de 10 minute, în condițiile unui trafic extrem de aglomerat. Șoferul Marin Gabriel s-a prins că este filat, așa că a oprit în stația de alimentare cu carburanți Petrom, aflată la ieșirea din municipiul Slobozia, spre Brăila. Aici au coborât muncitorii. Ulterior, șoferul s-a plimbat, vreme de 30 de minute, pe toate străduțele din municipiul Slobozia, cu scopul de a i se pierde urma. 3 mașini au fost în spatele acestuia. Fără să găsească alte soluții, s-a reîntors în Călărași, de data aceasta rulând cu viteză legală. Din date neoficiale, apartamentul renovat, în municipiul Slobozia, cu muncitori ai Consiliului Județean Călărași, aceștia figurând prezenți la lucru, este un loc de întâlnire pentru escapade amoroase. Ilinca Enescu, recent promovată ca directoare la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Călărași,  nu a negat că are o relație sentimentală cu actualul președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță. Relația lor este de notorietate. Ilinca neagă că apartamentul care se renovează, cu muncitori ai Consiliului Județean Călărași, ar fi al mamei ei.

Bâlbâieli și fugă de răspundere

În prezent, apartamentul este gol, conform unor surse. Așa înțelege Vasile Iliuță să-și exercite atribuțiile de serviciu: prin abuz, folosind forța de muncă a instituției publice pe care o conduce, în interes strict privat. Unul dintre muncitorii folosiți se numește Ispir. La Consiliul Județean Călărași, odată cu venirea noastră, s-a așternut liniștea. Șoferul Marin Gabriel, tot grăbit, ne-a alergat iar, de data aceasta prin interiorul instituției. Nu a răspuns la nici o întrebare. La cabinetul președintelui Vasile Iliuță, Viorel Bârsan, chestionat, a început să se bâlbâie, după care s-a făcut nevăzut. Nimeni nu a mai dat de el.

Au venit două echipaje de poliție

S-a așternut o tăcere sinistră. Emil Mușat, directorul de cabinet al președintelui Vasile Iliuță, pus în fața acestui abuz fără precedent, s-a albit. „Acum aflu pentru prima dată.” Vasile Iliuță, în tot acest timp, acorda audiențe. Ne-am exprimat disponibilitatea de a-l aștepta, pentru a ne acorda un punct de vedere. Ulterior, aflând despre ce este vorba, un individ, care se recomandă drept director executiv adjunct, Eduard Grama, a sunat la 112, solicitând intervenția Poliției municipiului Călărași, pe considerentul că există o stare tensionată în interiorul Consiliului Județean Călărași. La fața locului au ajuns doi agenți, care s-au convins că acesta a mințit. A ajuns și un echipaj al Poliției Locale Călărași. În cele din urmă, Vasile Iliuță a părăsit cabinetul, aproape fugind către autoturismul pe care-l are la dispoziție. Nu a răspuns la întrebările adresate.

Vasile Iliuță se simte hărțuit

Într-o notă remisă prin Biroul de presă al Consiliului Județean Călărași, nesemnată, se precizează că este exprimat punctul de vedere al Consiliului Județean Călărași, legat de abuzul semnalat, prin folosirea muncitorilor instituției publice în interesul unor persoane private:  „Astăzi, la sediul instituției,  am fost martorii unui eveniment pe care îl dezaprobăm total. Din punctul nostru de vedere acțiunea de hărțuire care a avut loc atât la adresa angajaților Consiliului Județean Călărași cât și la adresa președintelui Vasile Iliuță are în spate o strategie de denigrare pusă la cale de persoane ale căror interese au fost afectate. Asigurăm cetățenii județului că nu vom răspunde acestor atacuri și că vom acționa pe toate căile legale pentru a neutraliza astfel de factori perturbatori. Obiectivele echipei Iliuță sunt altele decât a intra într-o polemică neconstructivă: legalitatea actului administrativ și indentificarea (!!) nevoilor comunității”.  Din păcate, cei din Consiliul Județean Călărași, nici în urma acestei note, nu pot spune un lucru extrem de simplu: ce a căutat autoturismul cu numărul de înmatriculare CL 23 CJC, azi, la Slobozia. Iliuță confundă Consiliul Județean Călărași cu propria-i firmă.




Actualizat – Dichiseni: Femeie salvată din fântână / Video

S-a întâmplat astăzi, la ieșirea din satul Dichiseni, spre Oltina, în jurul orei 11:00. Pe marginea unei fântâni, situată în imediata apropiere a DN3B, se afla o femeie. În cele din urmă, s-a aruncat.

E cunoscută cu afecțiuni psihice

Organele legii de la Postul de Poliție local s-au deplasat la fața locului. Șeful de post Marius Marcu a solicitat intervenția lucrătorilor din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Barbu Știrbei Călărași. Echipajele de la ISU au ajuns la fața locului în maxim 10 minute. Femeia care s-a aruncat în fântână, ne spune primarul localității Dichiseni, Iulian Radu, se numește Anița Dumbravu. Are 53 de ani. Are rude în localitate. Este cunoscută cu afecțiuni psihice. Locuia în sat, la o altă persoană, cunoscută tot cu afecțiuni de natură psihică. Localnicii afirmă că s-a măritat, de probă, cu acesta, câteva zile. A plecat de la locuința acestuia în urmă cu 3 zile. A motivat faptul că ea nu poate dormi și cu acesta în pat, dar și cu alți 4 câini de rasă lup german.

Nu a suferit vătămări corporale

Aflată la mai bine de 10 metri adâncime, femeia era conștientă. A tot repetat că nu vrea să iasă, fiindcă acolo este casa ei. Vasile Dode este angajatul ISU Călărași care a coborât în fântână, după femeie. A fost scoasă într-un timp record. Era conștientă. La fața locului a venit și un echipaj din cadrul Ambulanței Călărași. I s-au dat primele îngrijiri medicale. În fântână, apa nu măsura mai mult de o jumătate de metru. Deși aceasta are o adâncime de circa 10 metri, din primele date, femeia nu a suferit vătămări corporale. A fost dusă la Spitalul Județean de Urgență Călărași. Cel mai probabil, va fi direcționată, ulterior, către un spital de psihiatrie. La fața locului, au ajuns și săteni din Dichiseni, care au dat o mână de ajutor lucrătorilor ISU Barbu Știrbei Călărași.

S-au folosit cordițe de salvare

Într-un comunicat emis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Barbu Știrbei Călărași se arată că  un echipaj de căutare-salvare din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași a intervenit prompt pentru extragerea persoanei, aceasta fiind adusă la suprafață nevătămată în circa 20 de minute de la primirea apelului. Garda de Intervenție a Detaşamentului de Pompieri Călăraşi a fost solicitată prin intermediul 112 – număr unic pentru apeluri de urgenţă, să acționeze pe raza comunei Dichiseni, pentru scoaterea dintr-o fântână (cu o adâncime de aproximativ 10 metri), a unei  femei in vârstă de 53 de ani. În aproximativ 15 – 20 de minute femeia a fost extrasă nevătămată din fântână de către pompierii militari, care au folosit mai multe cordiţe de salvare şi centuri de siguranţă.

Un pompier curajos: Vasile Dode

Unul dintre pompierii militari care este încardat pe autospeciala de descarcerare a coborât în fântână şi a asigurat femeia cu centurile de siguranţă pentru ca aceasta să fie scoasă la suprafaţă. Este vorba de Vasile Dode. Femeia scoasă din fântână era conştientă şi a fost preluată de echipajul cu medic al Ambulanţei, care se afla de asemenea la locul intervenţiei. Ulterior aceasta a fost transportată la Unitatea de Primire Urgențe, din cadrul Spitalului Județean de Urgență Călărași,  pentru cercetări amănunţite. Organele abilitate urmează să cerceteze cu exactitate împrejurările în care s-a produs acest eveniment.

Polițiștii au fost anunțați de un sătean

Inspectoratul Județean de Poliție Călărași,tot într-un comunicat dat publicității, arată că agent șef de poliție Marcu Marius, împreună cu agent Chiriță Cristian Ștefan, în timp ce se aflau la postul de poliție Dichiseni, au fost informați de un trecător de faptul că la ieșirea din localitatea Dichiseni, o femeie se află pe marginea unei fântâni părăsite.
Polițiștii s-au deplasat imediat la fața locului, găsind lângă fântână o pereche de încălțăminte din plastic, iar în interior se vedea trupul unei persoane. Polițiștii au anunțat specialiștii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Barbu Știrbei Călărași, luând măsuri de fluidizare a traficului rutier pentru o intervenție cât mai promptă a specialiștilor. Astfel, s-a reușit scoaterea la suprafață, în viață, a unei femei de 53 ani, din comuna Dichiseni, județul Călărași.

Fântâna va fi astupată

Aflată în plin câmp, fântâna este părăsită. Nu e funcțională. Contactat, primarul localității Dichiseni, Iulian Radu, spune că va face demersuri urgente pentru a astupa toate fântânile părăsite aflate pe raza localității.

 




Sărulești: Martor principal într-un dosar de crimă, tranșat și aruncat în baltă, la pești

Figura drept martor principal într-un dosar de omor, iar acum este căutat pe fundul lacului Sărulești, în dreptul localității Sărulești-Sat. Este vorba de Urluescu Virgil, domiciliat fără forme legale pe raza satului Săndulița.

Când papucii devin încălțăminte din spumă

Inspectoratul Județean de poliție Călărași, într-un comunicat, anunță că acesta a dispărut de pe raza comunei Sărulești, la data de 25 aprilie 2017. „La data dispariției era îmbrăcat cu pantaloni de trening gri, bluză textilă albastră și în picioare avea încălțăminte din spumă, de culoare albastră”. Încălțămintea din spumă, de culoare albastră, din comunicatul IPJ Călărași, nu înseamnă altceva decât niște banali papuci. Urluescu Virgil era angajat, cu forme legale, la firma deținută de omul de afaceri Robert Răduță. Acesta este cunoscut ca un apropiat al lui Ion Țiriac și al fostului lider PSD Adrian Năstase. Are o fermă piscicolă și exploatează lacurile de pe raza comunei Sărulești. Robert Răduță nu este prima dată acuzat de omor, de localnici.

Omor cu spray paralizant

Ultima crimă înregistrată în zonă a avut loc fix acum 1 an, când pe data de 25 aprilie 2016 a fost ucis un tânăr prins la braconaj. Au fost mai multe persoane venite să fure pește, toate de pe raza localității Ciorogârla, Sectorul Agricol Ilfov. S-a întâmplat pe timp de noapte. Paznicii au folosit un spray paralizant împotriva unui tânăr care a încercat să înoate până pe celălalt mal al lacului. Tânărul s-a dus la fund. Dosarul cu omorul în cauză nu este finalizat nici până la acest moment. Este instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași. În plus, sătenii acuză lipsa de reacție a polițiștilor din zonă prin faptul că toți sunt mânjiți și acoperă deliberat crimele.

A fost ucis în jurul orei 23:00

Urluescu Virgil era nimeni altul decât mâna dreaptă a lui Robert Răduță. În seara în care a dispărut, patronul este cel care i-a dat ordin să vină pe malul bălții. Aceasta se află în exploatarea lui Robert Răduță și este înconjurată de gard. Dispariția, de fapt noul omor, s-a petrecut chiar în curtea acestuia. Sunt martori care afirmă că a fost ucis în jurul orei 23:00. În două rânduri, Urluescu Virgil a fost audiat de procurorii călărășeni, în legătură cu crima petrecută anul trecut, când a fost ucis tânărul din localitatea Ciorogârla. De fiecare dată, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, a fost însoțit de Robert Răduță. Urma să fie din nou audiat, moment în care a făcut publică intenția de a se duce singur în fața procurorilor și de a părăsi locul de muncă ocupat la firma lui Robert Răduță.

Mașina a fost găsită pe mal

„Pe la ora 8, când a plecat de la muncă, s-a întâlnit cu domnul Robert și i-a zis să se ducă în locul respectiv, unde este, unde s-a întâmplat de a găsit mașina”. Urluescu Virgil a dispărut noaptea, din curtea lui Robert Răduță. Conducea o mașină dată de firmă. Aceasta a fost găsită pe malul bălții, cu toate ușile deschise. Era udă. Soția acestuia a intrat în panică dimineața, când a văzut că acesta nu mai apare. În cele din urmă, s-a dus la patron, să-l întrebe unde îi este soțul. „A zis că el de unde să știe?!” A fost momentul în care s-a sunat la 112, reclamându-se dispariția acestuia. Soția a apelat la ajutorul polițiștilor. „A zis că poți să suni poliția că degeaba suni!” Deja sunt 48 de ore de când Urluescu Virgil este căutat pe fundul lacului Sărulești, de echipajele din Lehliu-Gară ale Inspectoratului Județean de Urgență Barbu Știrbei Călărași. Sunt veniți și scafandri de la București, la fața locului.

Rudele acuză mafia de la Călărași

Rudele celui dispărut îl acuză pe Robert Răduță de comiterea a cel puțin 5 crime, de-a lungul timpului. Nu este prins „pentru că este cu toată mafia din Călărași”. Prin mafie, acestea înțeleg oamenii legii. „Când aud de Robert Răduță, nu vrea să intervină nimenea.” Se vehiculează varianta că Urluescu Virgil a fost ucis la ordinul lui Răduță. În ziua dispariției, Urluescu Virgil, în vârstă de 35 de ani, condamnat în repetate rânduri pentru furt, în fapt pentru braconaj, era citat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași. Urma să se ducă singur și să spună adevărul în legătură cu crima petrecută anul trecut. „Exact în ziua când trebuia să meargă ca martor, deja spusese că vrea să renunțe la locul de muncă, a dispărut! De câte ori se ducea la Călărași, la parchet, tot timpul se ducea cu domnul Răduță.”

Luptători MMA pentru braconierii din Coțofanca

Rudele sunt convinse că Urluescu Virgil a fost ucis. Se vehiculează varianta că a fost făcut bucățele și apoi aruncat în lac și devorat de somni. Faptele cu violență, pe raza comunelor Sărulești, Tămădău și Gurbănești, sunt la ordinea zilei. În urmă cu două săptămâni, mai mulți locuitori din satul Coțofanca, bănuiți că fură pește, au fost bătuți de luptători MMA aduși de același om de afaceri Robert Răduță. Cercetările, la acest moment, sunt derulate prin Postul de poliție de la Tămădău. Încă din noaptea de 26 spre 27 aprilie, aici se știa că Urluescu Virgil a fost ucis. Cumnații acestuia sunt adunați în fața postului de poliție. Așteaptă noutăți din anchetă. La fața locului, Mugurel Țicu, șeful de post, tace. Îl întrebăm cum se face că în fiecare an sunt cel puțin câte două crime, pe salba de lacuri de la Sărulești, unde șef este Robert Răduță. Vorbește în cele din urmă: „Sunt afirmații pe care noi nu le putem confirma.” Încearcă să ne gonească. Fuge când îl întrebăm dacă și lui îi place peștele.

Sturioni modificați genetic

Din 2014, Robert Răduță este cercetat pentru o serie de afaceri ilicite cu fonduri provenind de la Uniunea Europeană. A fost acuzat de comiterea de infracțiuni de evaziune fiscală. Surse afirmă că sturionii crescuți la bazinul piscicol de pe raza comunelor Tămădău și Sărulești sunt modificați genetic, cu scopul de a se obține o cantitate mai mare de caviar. Ulterior, aceștia sunt eliberați în Dunăre, numai că încrucișările ulterioare duc la nașterea de exemplare sterile. Nu mai sunt date legate de aceste anchete.




Iliuță iar a tras lozul necâștigător: Adrian Comșa, noul manager al Spitalului Călărași, este judecat pentru fapte de corupție / Video

Se numește Adrian Comșa și a fost numit manager al Spitalului Județean de urgență Călărași. Are 32 de ani și este absolvent al Academiei de Studii Economice. A fost numit în acest post la data de 14.03.2017, la propunerea președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță.

Comportamente deviante

Numirea lui Adrian Comșa în această postură vine pe fondul mai multor scandaluri publice, avându-i ca protagoniști pe conducătorii Spitalului Județean de Urgență Călărași. Vasile Iliuță este cel care, de mai bine de 6 luni, perpetuează o stare de provizorat permanent la această instituție. Acesta a numit în astfel de posturi responsabile cu actul medical derulat la Călărași, persoane care s-au afișat cu comportamente deviante. Ultimii doi conducători numiți de Iliuță în fruntea Spitalului Județean de Urgență Călărași, Silviu George Didilescu și Bogdan Marius Militaru, au plecat intempestiv din Călărași, după ce au provocat un scandal într-o unitate de alimentație publică. Cei doi erau într-o avansată stare de ebrietate. Au fost bătuți. Un alt conducător numit de președintele Consiliului Județean Călărași este Laurențiu Belușică. Din postura de director-medical, acesta conducea Spitalul Județean de Urgență Călărași de pe o rețea de socializare.

Soluție de avarie

Întrebat ce anume îl recomandă să ocupe o asemenea postură, Adrian Comșa, noul manager al Spitalului Județean de Urgență Călărași afirmă: „În primul rând, cum a fost și în anul 2014, când am fost director economic. Era tot așa, o perioadă mai critică, și am acceptat ca să meargă treaba. Acuma, fiind o perioadă la fel de grea, cu contractarea, cu…, au avut nevoie de un manager interimar, am acceptat ca să trecem peste această perioadă”. Adrian Comșa nu consideră numirea sa pe postul de manager drept o soluție de avarie. Afirmă că vrea să ajute. Adrian Comsa, noul manager al Spitalului Județean de Urgență Călărași, numit în această postură de Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, este judecat, la acest moment, pentru  fapte de corupție. În schimb, președintele Consiliului Județean călărași, Vasile Iliuță, îl laudă pe noul manager: „Are o relație profesională bună cu personalul spitalului și plecând de la aceste premize am considerat că este omul potrivit pentru a ocupa această funcție până la organizarea concursului.”

Surprins în flagrant

Adrian Comșa figurează ca inculpat în dosarul nr. 2067/116/2015, pe rolul Tribunalului Călărași din data de 11.12.2015. Conform procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, Adrian Comșa a oferit mită conducerii Comisiei de Expertiză Medicală şi Recuperare organizată la nivelul Casei de Pensii Călăraşi. Este vorba de medicul Soare Mariana şi asistentului medical Stan Julieta, ambele prinse în flagrant în data de 20.08.2015. Soare Mariana și Stan Julieta, în mod repetat, în perioada iunie – august 2015, au primit cu titlu de mită diverse sume de bani (cuprinse între 50 lei şi 300 lei) şi bunuri de la pacienţi în vederea avizării dosarelor de pensionare pe caz de boală. Adrian Comșa, noul manager al Spitalului Județean de Urgență Călărași, este una dintre persoanele surprinse de procurori în timp ce oferea mită celor două cadre medicale.

Managerul e optimist

În această cauză, Adrian Comșa se arată destul de optimist: crede că va fi achitat. „E o nimica toată ce s-a întâmplat acolo. Am dat unei colege o pungă de cafea.” Spune că el este cel care s-a dus la Comisia de Expertiză Medicală şi Recuperare organizată la nivelul Casei de Pensii Călăraşi pentru eliberarea unei decizii finale de pensionare pe caz de boală. Beneficiarul era chiar tatăl actualului manager al Spitalului Județean de Urgență Călărași. „Eu am fost cu dosarul tatălui meu să-l las acolo… Eu m-am dus cu dosarul, tata urmând să vină mai târziu să-și ia decizia și mi-a zis: Mergi tu că… Având probleme de sănătate, se deplasa mai greu. Și mi-a zis: Mergi tu, lasă-le dosarul, că tot lucrezi acolo și eu o să mă duc să-mi iau decizia mai târziu.”  Pentru infracțiunea de dare de mită, acesta mai riscă o pedeapsă maximă de 5 ani de pușcărie.




Teroristul Casanova: Fost vicepreședinte în UNPR Călărași, Caius Iliescu e prezentat drept criminal în serie – VIDEO

Prezentat ca pretins avocat, Caius Iliescu, fost component al Biroului Permanent Județean al Uniunii Naționale pentru Progresul României, a fost reținut în cursul zilei de azi, anunță publicațiile centrale. Caius Iliescu a deținut această funcție în cadrul structurii călărășene a acestui partid la vremea când aceasta era condusă de Nicolae Dragu, primar, și de Vasile Nedelcu, senator.

Tulburări de comportament

Un incident șocant a avut loc în București, în cursul lunii noiembrie 2016: o avocată, în vârstă de 44 de ani, a încercat să se sinucidă, sărind de la etajul 15 al unei clădiri rezidențiale. A suferit multiple fracturi, fiind internată la terapie intensivă. Căderea i-a fost atenuată de o copertină, pusă la primul etaj al clădirii. La momentul producerii incidentului, aceasta se afla în casă cu iubitul ei, nimeni altul decât Caius Iliescu, un cunoscut om politic călărășean, pentru perioada 2008 – 2012. A fost acuzat în mod public că are tulburări de comportament. Femeia a supraviețuit și, acum, a putut povesti anchetatorilor ce i s-a întâmplat. A fost șantajată și determinată să se sinucidă de pretinsul avocat și om politic călărășean, fost membru UNPR, Caius Irinel Iliescu. Acesta a fost reținut, în cursul zilei de azi, de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, după ce femeia a putut să povestească ce i s-a întâmplat.

Pastile pentru sinucidere

S-a aruncat de la etajul 15 al hotelului Rin Grand, din Sectorul 4, pe data de 17 noiembrie 2016. A fost găsită în comă, pe acoperișul parcării. Cazul a fost preluat de Serviciul Omoruri. După ce şi-a revenit, ea a povestit că trăia alături de Iliescu de la începutul anului 2016 şi că acesta obişnuia să o bată şi îi restrânsese viaţa personală în aşa fel încât aceasta rămăsese fără prieteni, scrie presa centrală.

Mai mult, bărbatul i-ar fi interzis să-şi mai practice profesia şi ar fi pus-o să semneze unele documente prin care îi lua o parte din bunuri, inclusiv cotă parte din unele imobile. În acest context, femeia a cedat psihic şi s-a aruncat de la etajul 15 al unui hotel. Procurorii l-au pus acum sub acuzare pe avocatul Irinel Caius Iliescu, pentru tentativă de omor şi şantaj. S-a mai descoperit că, în trecut, avocatul ar fi procedat la fel şi cu fosta soţie, pe care ar fi determinat-o să înghită un pumn de pastile, femeia reuşind să scape cu viaţă.

Telefoane pentru toți

La Călărași, Irinel Caius Iliescu a reușit, în scurt timp, să intre în conflict cu conducerea filialei județene a Uniunii Naționale pentru Progresul României. A achiziționat zeci de telefoane, cu abonamente plătite din fondurile UNPR. Caius Iliescu a ocupat în cadrul Organizaţiei Judeţene UNPR Călăraşi, funcția de vicepreședinte interimar, substituind astfel pe o perioada determinată, un membru al Biroului Permanent Judeţean, plecat în Italia. Prin urmare, nu a fost ales prin vot în cadrul Conferinței Județene UNPR Călăraşi, care a avut loc în data 4.11.2010. „A fost primit în cadrul Organizației UNPR Călărași cu încredere, în urma prezentarii proiectelor pe care avea intenţia să le realizeze pentru judeţul nostru, însă pe toată perioada de interimat, declaraţiile, cât şi acţiunile domnului Caius Iliescu au scos la iveală profilul unei persoane cu tulburări de comportament, demonstrând incoerenţă şi implicând partidul în demararea unor acţiuni, fără susţinere financiară.” Acest fapt este stipulat într-un comunicat oficial semnat, la acea dată, de Vasile Nedelcu, senator.

Criminal în serie

La Călărași, Irinel Caius Iliescu s-a prezentat și ca mare armator, deținând în proprietate vasul Prinț Contantin, acesta fiind ancorat, multă vreme, în zona Chiciu. A intrat în conflict și cu Vasile Mărgineanu, la acel moment comandant al Inspectoratului Județean de Poliție Călărași. L-a acuzat că i-a împrumutat o sumă consistentă de bani și că acesta, prin diferite tertipuri, încearcă să se sustragă de la plata acesteia. Între cei doi au existat divergențe care au dus la intentarea unor procese civile, pe rolul Judecătoriei Călărași. Au circulat numeroase zvonuri despre acesta, începând cu faptul că era implicat în traficul de țigări pe Dunăre, cu proveniență Ukraina și terminând cu cele legate de traficul de droguri de risc. La București, este cunoscut drept Teroristul Casanova. Este prezentat ca un criminal în serie. A fost pus sub acuzare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor și șantaj




Bucurie: Ce călărășeni scapă de mâna aspră a judecătorilor

O serie de oameni politici sau funcționari publici călărășeni beneficiază de prevederile proiectului de lege privind grațierea și de ordonanța de urgență privind modificările Codului Penal, adoptate de Guvernul României în cursul serii de 31 ianuarie 2017.

1. Stelian Fuia

Stelian Fuia este cel mai cunoscut politician călărășean care scapă de închisoare, în urma adoptării proiectului de lege privind grațierea, concomitent cu ordonanța privind modificarea codurilor penale. Fost lider al Partidului Democrat Liberal, din postura de deputat a fost numit ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, post pe care l-a ocupat în perioada 9 februarie 2012 – 7 mai 2012. A fost acuzat de Direcția Națională Anticorupție de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu. Stelian Fuia, în calitate de director la Stațiunea Fundulea (în perioada 1 martie 2005 — 15 decembrie 2007), în înțelegere cu Daniel State, Dragoș Paraschivoiu și Constantin Oprișan, a omis îndeplinirea unui act de serviciu, respectiv nu a efectuat demersuri pentru prezentarea documentelor din care rezulta că proprietar al unor bunuri era statul român, în cadrul unei proceduri de executare silită derulate în perioada mai — decembrie 2005, fapt ce a condus la scoaterea ilegală, prin procedură de licitație, a respectivelor imobile din patrimoniul statului. A fost condamnat, prin sentință definitivă emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, la data de 29.06.2016, la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani. În prezent, acesta se află încarcerat la penitenciarul Poarta Albă.

2. Lotul ADR

Liviu Mușat, directorul Agenției de Dezvoltare Regională Sud Muntenia, este și el judecat, la acest moment, într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului București și instrumentat de procurorii Direcției Naționale anticorupție. Este acuzat de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, fiind trimis în judecată sub control judiciar. Procurorii spun că, în perioada decembrie 2013 — iulie 2014, fostul lider al Consiliului Județean ialomița, Silvian Ciupercă, i-a determinat pe Liviu Mușat, președintele ADR Sud Muntenia, dar și pe alți inculpați din dosar, respectiv Mariana Vișan, director adjunct ADR Sud Muntenia, dar și Scripcă Dragomir, expert în cadrul Biroului Județean Ialomița al ADR Sud Muntenia, să-și îndeplinească defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul amânării nejustificate a vizitelor de monitorizare, cu scopul sprijinirii intereselor inculpatei Elena Corina Trandafir, beneficiar și/ sau consultant în cadrul unor proiecte cu finanțare europeană depuse la ADR Sud Muntenia, astfel încât beneficiarii acestor proiecte să nu suporte corecții financiare.

3. INDCA Fundulea

Un alt dosar răsunător, aflat pe rolul Tribunalului Călărași, vizând infracțiunea de aduz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, este cel în care figurează Jenel Șerban, fost prefect al județului Călărași, în perioada 2000 – 2004, în prezent director al Oficiului Județean pentru Finanțarea investițiilor Rurale. În același dosar, instrumentat tot de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, figurează ca inculpați și Chirică Constantin, Cora Gheorghe, Coman Cornel, Tudor Lucian, Culea Dumitru, Dobre Aurelian, Tudone Dumitru, Dorobanțu Dorel, Stan Aurel, Năbârgeac Ion, Eneschi Toma, Giurea Constantin, Ifrim Elena, Marcu Nicolae, Manea Victor, Jarul Eugeniu. În acest caz, valoarea prejudiciului este de circa 4 milioane de euro. Aceștia sunt acuzați că, pe 13 iulie 2007, Comisia județeană de fond funciar Călărași, compusă din inculpații Jenel Șerban, Cornel Coman, Eugeniu Jarul, Elena Ifrim, Ion Năbârgeac, Aurelian Dobre, Dumitru Tudone, Gheorghe Cora și Toma Eneschi, a aprobat procesul-verbal de delimitare a suprafeței de 1.982,54 hectare, aflată în administrarea INCDA Fundulea și trecerea acesteia din domeniul public al statului în domeniul privat al orașului Fundulea.Procurorii au apreciat că acest transfer s-a realizat cu încălcarea competențelor prevăzute de lege și fără a se verifica și clarifica situația juridică a terenului, în condițiile în care nici nu exista o justificare a delimitării suprafeței respective.

Evaluare uluitoare

La acest moment, ordonanța privind modificarea codurilor penale prevede pedepse de la 6 luni la 3 ani sau amendă pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă prejudiciul este mai mare de 200.000 lei. Procurorii DNA au stabilit că valoarea de piață a suprafeței de 1.982,54 hectare, care a fost scoasă din patrimoniul INCDA Fundulea, este de 25.468.621 de lei, mai precis 12.846 lei hectarul, fapt absolut uluitor, prețul fiind nici la jumătate din cel de pe piața imobiliară. În acest dosar, figurează ca inculpați primarii localităților Fundulea, Tămădău Mare, Nicolae Bălcescu și Lupșanu. Cornal Coman a fost subprefect al județului Călărași. Tudone Dumitru este secretarul Consiliului Județean Călărași. Ifrim Elena este șef serviciu la Prefectura Călărași.

4. Directorul executiv AJOFM

De amnistie și grațiere beneficiază și fostul director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași. Cătălin Leonard Popescu a fost trimis în judecată tot de către Direcția Națională Anticorupție, fiind acuzat de comiterea infracțiunii de de complicitate la tentativă de folosire sau prezentare, cu rea-credinţă, de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. În perioada 2010 – 2011, inculpatul Dobre Cornel, administrator al unei societăţi comerciale, pentru a obţine o finanţare nerambursabilă în valoare de 1.629.273 lei pentru proiectul „Fermă piscicolă comuna Jegălia” (finanţare nerambursabilă solicitată la data de 30 mai 2010), a prezentat la autoritatea contractantă mai multe documente ce nu reflectau realitatea, fără ca ulterior fondurile europene să fi fost plătite inculpatului. Autoritatea de Management nu a efectuat nici o plată către inculpatul Dobre Cornel, întrucât cererile de rambursare depuse în cadrul proiectului nu au fost aprobate, iar la data de 12 iulie 2012, contractul de finanţare încheiat în 2010 a fost reziliat de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit. Inculpatul Dobre Cornel a fost ajutat în încercarea sa de a obţine fonduri europene în mod fraudulos de către inculpaţii Florea Florin, Tănăsescu Iulian, Boboc Paul-Daniel şi Popescu Leonard-Cătălin, care i-au pus la dispoziţie mai multe documente false (oferte, contracte, facturi etc.), ce nu reflectau realitatea şi care aveau să fie depuse de acesta la autoritatea contractantă.

5. Cazul Sărulești

Condamnat la 2 luni de închisoare cu suspendare pentru comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu, Nicolae Ghedzira, fostul primar al comunei Sărulești, până în anul 2012, scapă nepedepsit după ce procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași l-au trimis în judecată, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. La data de 1 iulie 2015, Nicolae Ghedzira și Vlad Anghel, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, au fost reținuți și prezentați cu mandat de arestare preventivă. Au fost acuzați că ar fi cauzat Primăriei Sărulești un prejudiciu de 545.000 lei, prin decontarea de lucrări fictive. În fapt, în perioada 2009-2012, s-au acceptat facturi, situaţii şi centralizatoare de lucrări false, în baza cărora Primăria Sărulești ar fi plătit nejustificat 545.517 de lei, reprezentând lucrări neexecutate sau bunuri nelivrate şi nefolosite în investiţiile respective. Prin aceste mijloace, societatea Vlad Magic, din comuna Cuza Vodă, judeţul Călăraşi, patronată de Vlad Anghel, ar fi obţinut foloase materiale necuvenite, cauzând instituţiei publice un prejudiciu de 545.517 de lei. În cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii asupra bunurilor deţinute de cei în cauză, în cuantum de 224.103 lei. Alte două persoane figurează ca inculpate, pe rolul Judecătoriei Lehliu Gară, în același dosar: Trifu Maria, respectiv Simionescu Dumitru.

6. Lotul de la SAJ Călărași

Este amnistiat și tot lotul de la Serviciul Județean de Ambulanță Călărași, în fapt Alecu Dragoș Nicolae, Ștefan Eftimie Steluța, Antonaru Elena, Deacu Stelică, Savancea Nicoleta, Ștefan Aurelia Mariana, Pavel Gheorghe, Deacu Lucica Monica, Costache Dumitru Dănuț, Jiteanu Florentina Maria. Toți au fost judecați pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, mai precis că au mânărit niște concursuri de angajare. Singurul care a ajuns la pușcărie, pentru o perioadă de 3 ani, este fostul director al SJA Călărași, Alecu Dragoș Nicolae, prin sentință definitivă emisă de Curtea de Apel București la data de 3.07.2014.




Actualizat – Radio Stil Fm a fost călcat de polițiști: Driga a emis fără licență

În această dimineaţă poliţiştii de investigare a criminalităţii economice din Călăraşi efectuează 4 percheziţii domiciliare într-un dosar privind săvârșirea infracțiunilor de transmitere a serviciilor de radiodifuziune fără licenţe de emisie sau licenţă de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru, transmite, într-un comunicat de presă, Inspectoratul Județean de Poliție Călărași.

Stil FM, cel mai ascultat

La data de 20 ianuarie a.c., poliţiştii de investigare a criminalităţii economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi efectuează 4 percheziţii domiciliare pe raza localităţilor Călăraşi, Olteniţa şi Borcea. Sunt vizate persoane bănuite că în cursul anilor 2013 – 2016, în calitate de administratori ai unui radio local au retransmis emisia unui post de radio naţional, fără a deţine licenţă de emisie sau licenţă de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru. Este vorba de postul Stil FM, acestea pretinzându-se cel mai ascultat radio călărășean. Are ca firmă editoare SC Eagle Media Communications SRL Călărași.

Site de rețete culinare

Firma este înființată în anul 2015 și are următoarele date de identificare: număr Registrul Comerțului . J51/64/2015, Cod Unic de Înregistrare – 34113888. Pentru anul 2016, a obținut locul I în Top Profit România, localitatea Călărași, domeniul 60: Activități de difuzare și transmitere de programe. Firma are sediul social în municipiul Călărași, strada Dunărea, numărul 4, bloc A9, scara A, apartament 15. Ca asociați figurează Driga Dumitru și Driga Maria, cu Driga Dumitru drept administrator. Aceștia sunt părinții renumitului ziarist local Florin Driga. Firma SC Eagle Media Communications SRL Călărași deține și un portal, denumit informatiadecalarasi.ro, care prezintă mai mult rețete culinare sau știri copiate de pe alte siteuri.

4 mandate de aducere

Din cercetări a reieşit că, utilizarea ilegală a frecvenţelor de radio în Călăraşi şi Olteniţa ar fi împiedicat pe de o parte comunicaţiile radio în zonele şi frecvenţele respective, cât şi activitatea de administrare a spectrului radio. De asemenea, există suspiciunea rezonabilă că au fost reproduse programe de calculator în vederea instalării şi rulării acestora fără a deţine licenţe în acest sens urmând ca poliţiştii să desfăşoare cercetări în cadrul unui dosar penal. Au fost puse în aplicare 4 mandate de aducere, persoanele depistate urmând să fie conduse la sediul poliției pentru audieri.

Radio cu 0 salariați

În anul 2010, Driga Dumitru, tatăl ziaristului Driga Florin, a înființat firma Eagle Media SRL Călărași. A funcționat până în anul 2015, când a raportat o cifră de afaceri de 44.479 lei, cu o pierdere de 126.133 lei. Figura cu un singur angajat. La 8.06.2015, în dosarul nr. 938/116/2015, Eagle Media SRL a cerut intrarea în insolvență, printre creditori figurând Primăria Călărași, Cooperativa Borcea, ANAF Călărași, Enel SA, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații – ANCOM etc. Către Primăria Călărași, Eagle Media SRL figurează cu un debit de 24.880,86 lei. După ce a cerut insolvența acesteia, a înființat firma Eagle Media Communications SRL Călărași. Pentru anul 2015, a raportat o cifră de afaceri de 93.928 lei, cu un profit net de 21.713 lei, la un număr de 0 (zero) salariați. Contactat, Florin Driga spune că la mijloc este o neînțelegere.

Emisie suspendată

Urmare a percheziţiilor desfăşurate în această dimineaţă de poliţiştii călărăşeni, emisia postului de radio a fost suspendată şi toată aparatura electronică a fost ridicată în vederea cercetărilor.




Ca în filmele cu proști: Oamenii legii au sărbătorit deja revelionul! Comandantul IPJ Călărași nu mai știe cum îl cheamă! Urări cu carne de la polițiști – VIDEO

Chilabau în toată regula, în cursul serii de ieri, la o pensiune exclusivistă și dosită, de pe raza municipiului Călărași. Aproape 100 de oameni ai legii s-au adunat să petreacă, cu mâncare din belșug și băutură curgând gârlă. În față, zeci de mașini, unele personale, altele de serviciu, erau parcate.

Marți, 13, în cârdășie

Ni se spune că deși e marți, 13 decembrie, se chefuiește „prerevelionul”. Această informație ne este dată de un om al legii, tânăr, în vizibilă stare de ebrietate, îmbrăcat sumar, numai în cămașă, deși e un ger cumplit, în jurul orei 21:00. Prima mașină parcată chiar la intrarea în local, aflat pe un drum lăturalnic, pe DN3, în plin câmp, este cea a comandantului Inspectoratului Județean de Poliție Călărași, comisar șef de poliție Marian Iorga. Între subalterni este cunoscut ca mare amator de petreceri. Este mașina de serviciu. Aflăm că sunt prezenți la chiolhan lucrători din cadrul IPJ Călărași, șefi de serviciu și subalterni, șefi de post, lucrători din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași, reprezentanți ai Direcției Generale Anticorupție, structura locală, șefi ai Departamentului de Informație și Protecție Internă, dar și procurori din cadrul celor două parchete călărășene, cel local și cel județean. Totul este o cârdășie generală.

Pentru domnu’ Nicu

Îl apelăm pe telefonul de serviciu, dar șeful IPJ Călărași nu ne răspunde. În sala unde are loc chiolhanul, muzica răsună de se cutremură geamurile. Lăutarii își fac datoria din plin. Ritmurile cântecelor răsună în plin câmp, până departe: În căruțe coloorateee, trec țigaaanii… Cel abordat nu ne poate spune dacă Marian Iorga e mort de beat sau numai cu chef: „Nu mă am cu el, nu-mi permit… Nu știu. Am văzut acuma, dar nu pot să apreciez”. Înăuntru, atmosfera e una electrizantă. Este faza la care fiecare vorbește și nimeni nu ascultă. Șeful polițiștilor este extrem de destins. E numai în cămașă, jumătate scoasă pe-afară. Cămașa e de culoare roz. Din difuzoare, răsună muzica lui Dumitru Fărcaș. „De la domnul comandant, o melodie pentru domnu’ Nicu”, își fac datoria lăutarii. Îl întrebăm ce melodie a cerut ca dedicație, dacă nu cumva este una de inimă albastră. Marian Iorga, comandantul Inspectoratului Județean de Poliție Călărași, spune că nu e el. Cel mai probabil a băut de nu mai știe nici cum îl cheamă. „Nu sunt, de ce?! Vasile sunt!”

Cu aparatul pus

Sunteți bine, sunteți ok? Ne spune că da, dar nu își dă seama de ce îl întrebăm asta. Spune în continuare că nu el este Marian Iorga. „Așa. Și ce vrei? Și ce vrei?… Du-te, măi, mânca-ți-aș gura, că nu știu pe cine cauți… Păi nu știu cine ești tu, pe cine cauți”. Sunăm la Poliția călărășeană. Ca ofițer de tură ni se prezintă Nicu Tudosă. Îi explicăm acestuia că zeci de cheflii, în vizibilă stare de ebrietate, urmează să plece, cu autoturismele proprii sau cu cele de serviciu, încălcând astfel legea. Se dă alarma generală în numai câteva minute. Pe drumul desfundat, dinspre pensiunea exclusivistă, cu circuit închis, curg autoturisme, unul după altul. Am solicitat intervenția unui echipaj care poate testa alcoolemia șoferilor. Sosește după o oră, dar nu pentru a-și face datoria, ci pentru a păzi poarta unde are loc balamucul. Sunt legitimați toți conducătorii auto care vor să pătrundă pe proprietate. Deci nu cei care ies. Vin taximetriștii, chemați de urgență, pentru a-i căra pe oamenii legii. Abordat, unul dintre aceștia are își varsă năduful: „Am comandă, că doar nu veneam de tâmpit aicea!” Recunoaște că transportă polițiști beți, ducându-i spre oraș: „Da, frate, le pun aparatul, care-i problema?”

Prefectul făcut să râdă

Taximetristul e nedumerit de ce un echipaj de poliție s-a postat chiar în fața localului, în plin câmp: „Stă chiar în poartă… Panait… Ăla nu e drum public, frate, ăsta e drum pe câmp, eu nu înțeleg de ce stă! Să stea la DN 3 dacă vrea!” Sunt opriți la intrare toate autoturismele de taximetrie. Fluxul autoturismelor spre oraș este asigurat de Daniel George Naghi. Este șeful Serviciului Rutier. „Cred că a venit de la petrecere, că e îmbrăcat în civil. E în picioare, în dreptul la altă mașină.” Sunt opriți taximetriștii. Totul se derulează la intersecția dintre DN3 și șoseaua Călărași – Chiciu. Îi cerem prefectului județului Călărași, George Iacob, să intervină. Este ora 22:00. „Așa mi s-a spus, că este echipaj în zonă… M-am interesat și mi s-a spus că este echipaj de poliție în zonă”. E curios și acesta să afle cine sunt cei care au organizat chiolhanul. Când află că tocmai polițiștii sunt cei care chiuie, beau și petrec, acesta izbucnește în râs. „E ziua lor sau ce?” Râde și mai tare când află că aceștia petrec de revelion, deși e marți, 13 decembrie!

Scene din filmele cu proști

Petrecerea se sparge în jurul orei 23:00. Abia acum un echipaj de poliție se postează la intersecția dintre drumul național și drumul desfundat care face legătura cu pensiunea exclusivistă. Primii testați cu alcooltestul nu sunt polițiștii care au curajul să plece de la petrecere, ci chiar noi. Ne ținem după cârdul de mașini. Cei trași pe dreapta suntem noi. Scenele sunt ireale. Decorul e unul kafkian. „Vă rog să-mi prezentați permisul dumneavoastră, buletinul și actele mașinii”. Cei din echipaj declară că au mai oprit și alte mașini până acum, dar că nu au identificat vreun șofer în stare de ebrietate. Veselia e una generală. Brusc, polițiștii devin extrem de zeloși. Opresc orice mașină. „A plecat comandantul și v-ați gândit să opriți lumea pe stradă, nu?” Ni se precizează că Marian Iorga nu a fost testat cu alcooltestul: „Nu l-am întâlnit!” Afirmația e una corectă câtă vreme comandantul s-a identificat drept Vasile și nu Marian Iorga. Dintr-un alt autoturism, prin geamul deschis al portierei, de pe locul din dreapta, un alt polițist are ceva să ne transmită: „Să vă dăm muie!”




Dezvăluiri: Procesele, datoriile la bănci și ingineriile financiare ale cuplului Belușică-Vlădică

bel3În două dosare figurează Marin Belușică, pe rolul instanțelor Judecătoriei Sector 1 București, având calitatea de debitor. Este vorba de dosarele nr. 55612/299/2012 și nr. 21010/299/2013, unde Banca Transilvania, Sucursala Chibrit, cere încuviințarea executării silite.

3 gărzi

Marin Belușică este nimeni altul decât tatăl actualului director medical al Spitalului Județean de Urgență Călărași, Laurențiu Belușică. Acesta a ajuns la Călărași prin intermediul actualului președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, în ideea că acesta va atrage și alți medici care să vină și să profeseze la Călărași. A fost numit în această postură la data de 30.06.2016. Până astăzi, singurul medic venit se numește Gheorghe Ilie. Este specializat în anestezie și terapie intensivă. A făcut 3 gărzi în cursul lunii octombrie, fără să prezinte documente care să-i certifice calitatea. A făcut o singură gardă, în cursul lunii noiembrie. Tatăl actualului director medical al Spitalului Județean de Urgență Călărași este născut la data de 7.10.1928 și figurează cu domiciliul pe Calea Șerban Vodă, nr. 139.  

Figurează în răspundere solidară cu Laurențiu Belușică, acesta contractând mai multe credite, în valoare totală de 300.000 de euro, din datele noastre, luate de la Banca Transilvania.
Laurențiu Belușică figurează ca executat silit în mai multe cauze. RBS Bank România SA a cerut executarea silită a acestuia la data de 3.05.2012, în dosarul nr. 18131/299/2012, pe rolul Judecătoriei Sector 1.

Executat la foc automat

v1

v2Laurențiu Belușică este executat silit de Banca Transilvania într-un șir lung de dosare aflate pe rolul instanțelor judecătoriilor Buftea, Sector 1 și Sector 2 București. La Judecătoria Sector 1 figurează în 6 cauze. Este vorba de dosarele 30958/299/2012, 30956/299/2012, 30957/299/2012, 31113/299/2012, 55616/299/2012, 20866/299/2013, unde instanța de fond, fără cale de atac, admite cererea de executare silită. La Judecătoria Sector 2, cu același obiect, figurează în dosarele nr. 26877/300/2012 și 45335/300/2012. La instanța din Buftea, a fost admisă cererea de executare silită a directorului medical al Spitalului Județean de Urgență Călărași în dosarele nr. 8587/94/2012 și 14756/94/2012, tot în beneficiul Băncii Transilvania. Răspunderea lui Laurențiu Belușică este făcută în solidar cu părinții acestuia, Marian Belușică și Ileana Silvia Belușică, aceștia oferind garanții la acordarea creditelor. Pentru evitarea executării silite, părinții acestuia, anterior declanșării procedurilor, au înstrăinat un teren, în suprafață de 625 mp, situat în orașul Otopeni, județul Ilfov. Valoarea notarială declarată este de 100.000 de euro. Banii au fost primiți fracționat, începând cu data de 23.09.2009, ultima plată, cea mai consistentă, fiind făcută la momentul perfectării actelor notariale, la data de 19.05.2010. Vânzarea acestui teren se face, însă, către concubina lui Laurențiu Belușică, Simona-Maria Vlădică, actuala candidată pentru un loc în Senatul României, pe listele Partidului Mișcarea Populară. La data achiziționării terenului, Simona-Maria Vlădică figura ca fiind căsătorită Gheorghe Vlădică, de profesie notar public.

Fără temei juridic

cjSimona-Maria Vlădică a avut o apariție meteorică în structura Consiliului Județean Călărași, aceasta prezentându-se drept consilier de imagine al actualului președinte Vasile Iliuță. A afirmat că face acest lucru în mod voluntar, deci fără să fie remunerată. “Doamnei Vlădica Simona i s-a aprobat, în urma unei cereri adresate președintelui Consiliului Județean Călărași, în data de 22.08.2016, să exercite activitate de consiliere a președintelui Consiliului Județean Călărași”, este răspunsul dat de la Cabinetul Președintelui Vasile Iliuță, de către consilierul acestuia, Emil Mușat. Tot acesta, ulterior, revine și ne comunică faptul că nu a existat nici un temei juridic în baza căruia Simona-Maria Vlădică să se prezinte cu această calitate. Mai mult, aceasta folosește titlul de consilier de imagine, deși nu avea nici un drept legal, publicând chiar pe site-ul Consiliului Județean Călărași o invitație adresată presei, în numele Partidului Mișcarea Populară. S-a întâmplat la data de 25.10.2016, fiind vizualizată de 6 ori. Astfel de acțiuni sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, câtă vreme la acel moment, în mediul politic local, s-a vorbit de comiterea de infracțiuni informatice. Noul Cod Penal incriminează accesul, fără drept, la un sistem informatic cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Consiliul Județean Călărași nu a depus plângere penală.

Cumpărător de la Muncelu

v3

v4Prin Încheierea de Autentificare nr. 735, din 25.06.2010, Ileana-Silvia Belușică, în nume propriu și în calitate de mandatară a soțului Marin Belușică, înstrăinează o altă proprietate, mai precis un imobil și terenul aferent, situate în orașul Otopeni, strada Câmpului, nr. 20E, județul Ilfov, către Maria Oprișan, cetățean român, necăsătorită, domiciliată în orașul Baia de Arieș, sat Muncelu, nr. 136, județul Alba. Valoarea tranzacției este următoarea: 225.000 euro. Ileana-Silvia Belușică declară că a primit de la Maria Oprișan, din satul Muncelu, județul Alba, suma de 50.000 de euro, la data autentificării actului de vânzare-cumpărare, urmând ca diferența de 175.000 de euro s-o achite până la data de 25.06.2011. Aceste artificii sunt făcute pentru a scăpa de creditorul țepuit de Laurențiu Belușică, mai precis de Banca Transilvania. Maria Oprișan este nimeni alta decât mama Simonei-Maria Vlădică. Sunt date conform cărora recuperarea debitelor către bănci se face prin popriri pe salariul lui Laurențiu Belușică, sumele recuperate fiind infime. În plus, Laurențiu Belușică este obligat să plătească, lunar, suma de 1.700 lei, drept alocație către copiii rezultați dintr-o căsătorie anterioară. Este vorba de doi copii, rezultați din căsătoria cu Irina Ștefania Achim, fata onorabilei judecătoare călărășene Nella Olimpia Achim. Și Simona-Maria Vlădică are doi copii rezultați din căsătoria avută cu notarul Gheorghe Vlădică.

Zeci de procese

Notarul Gheorghe Vlădică a înaintat cerere de divorț la data de 12.05.2010, în vreme ce Simona-Maria Vlădică, în acte notariale, declară că a început să facă plăți, pentru cumpărarea unui teren aparținând părinților lui Laurențiu Belușică, începând cu data de 23.09.2009. Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr. 21841/299/2010, precizează că desfacerea căsătoriei se face din culpa exclusivă a Simonei-Maria Vlădică. Tot în aceeași perioadă se produce și divorțul lui Laurențiu Belușică. Cu fosta soție, Irina Ștefania Achim, acesta figurează în peste 20 de cauze, pe rolul Judecătoriei Buftea. În perioada 1.04.2014-1.10.2014, Laurențiu Belușică nu a plătit pensia de întreținere stabilită în sarcina sa către cei doi copii rezultați din căsătoria anterioară cu Irina Ștefania Achim, acumulând restanțe de 10.200 lei, fapta constituind obiectul dosarului nr. 6440/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea. A achitat debitul în cursul lunii ianuarie 2015. Tot în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, Laurențiu Belușică a fost cercetat în dosarul nr. 6196/P/2014, pentru furtul unui autoturism Kia. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, în cursul lunii februarie 2012, îl sancționează cu amendă în cuantum de 800 lei, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu. Acesta a pătruns într-un imobil situat în orașul Bușteni, județul Prahova, proprietatea fostei sale soții, fără acordul și împotriva opoziției acesteia. La fața locului s-au deplasat organele de ordine.

Sancțiuni și plângeri

v5v6Laurențiu Belușică a fost cercetat și pentru denunț calomnios de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea. A fost scos de sub urmărire penală, deși este cadru am Ministerului Administrației și Internelor, cu gradul de comisar șef, pe motiv că “nu a cunoscut consecințele penale ale afirmațiilor, plângerilor și denunțurilor sale, în cazul în care se constata că faptele sesizate nu sunt adevărate”. A fost sancționat administrativ, vorbindu-se, la acel moment, de răpire, după ce a încercat să fugă cu unul dintre cei doi copii minori rezultați din căsătoria cu Irina Ștefania Achim, de pe aeroportul Otopeni. Acestea sunt câteva date legate de actualul director medical al Spitalului Județean de Urgență Călărași. Ultima năzdrăvănie a acestuia, pe plan local, însă, este legată de organizarea unei conferințe de presă, în fața Spitalului Județean de Urgență Călărași, motivând că nu poate intra în biroul propriu, deși acesta avea cheia în buzunar. Incidentul bizar s-a întâmplat la data de 17 noiembrie 2016. În schimb, Simona-Maria Vlădică a fost sancționată contravențional, pentru tulburarea ordinii și liniștii publice și adresarea de cuvinte și expresii jignitoare, în cursul zilei de 23.10.2010. Vlădică a făcut scandal în București, pe strada Plutașilor, nr. 52. Simona-Maria Vlădică a fost acuzată de fostul soț și urmărită penal pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Mai precis, aceasta a închis contul curent al soțului, deschis la BRD-GSG – Sucursala Dorobanți, virând suma de 100.000 de euro în contul personal, pe care l-a deschis în aceeași zi, mai precis la data de 6.07.2009.

Piscină și jacuzzi

În București, există afirmații conform cărora Simona-Maria Vlădică a cerut să-și păstreze numele fostului soț pe considerentul că se consideră o persoană publică. Aceasta a avut ieșiri sporadice în televiziune, pe niște canale obscure. Tot în condiții obscure, se afirmă, a ieșit la pensie Laurențiu Belușică, de la Spitalul de Urgență Dimitrie Gerota București. “A avut două chixuri în carieră, în 6 luni, dar din nefericire pentru el, una dintre persoanele decedate acolo, operate de el, era asistentă acolo și a ieșit un scandal monstru prin spital.” La Spitalul de Urgență Dimitrie Gerota București, Laurențiu Belușică a ocupat postul de șef al secției de chirurgie. Are poprire pe jumătate din pensie. Laurențiu Belușică și Simona-Maria Vlădică locuiesc într-o casă cu 9 camere, cu piscină și jacuzzi. Este proprietatea fostului soț al acesteia. Vecinii spun că numai întreținerea unui astfel de imobil costă 1.500 de euro, lunar, așa că nu-și explică de unde au aceștia acces la atâția bani și la un astfel de trai îndestulător. Se afirmă că Laurențiu Belușică este de compătimit: “El nu se poate certa cu aia, că doarme sub pod. El nu mai are absolut nimic. Dacă se supără aia, doarme sub pod. Aranjamentul ăsta cu spitalul, la Călărași, este al ei. El nu are nici o relație.” Sunt date conform cărora Laurențiu Belușică a ajuns la Călărași, fiind numit de Vasile Iliuță, actualul președinte al Consiliului Județean Călărași, prin intermediul Simonei-Maria Vlădică, aceasta având o relație apropiată cu reprezentanta firmei Ostrovit SA, Oana Belu. Aceasta este cea care a intermediat relația dintre cuplul Vlădică-Belușică și Vasile Iliuță. Redacția noastră a contactat-o pe Simona-Maria Vlădică, însă aceasta nu a vrut să ne remită un punct de vedere, atât în nume propriu, cât și în numele partenerului ei, Laurențiu Belușică.




Actualizat – Scandal la Stația de Ambulanță Oltenița: Un salariat amenință că se aruncă în gol, de pe un stâlp de telefonie mobilă – VIDEO

Se întâmplă acum la Stația de Ambulanță Oltenița. Un salariat este suit pe un stâlp de distribuire a semnalului de telefonie mobilă și cere să vină televiziunile centrale, altfel se sinucide. Se află acolo de la ora 7:00 dimineața.

Sicrie pe patru roți

salvareSe numește Neferu Tudor și este șofer pe ambulanță. Marius Manea, directorul Serviciului Județean de Ambulanță Călărași, se îndreaptă, la această oră, spre Oltenița. De fapt, toată conducerea SAJ Călărași este în drum spre locul scandalului. Din primele date, se afirmă că acesta este nemulțumit de condițiile de lucru. Este nemulțumit de faptul că este pus să lucreze pe ambulanțe care nu corespund din punct de vedere tehnic. Sunt stricate, iar acest fapt îi pune în pericol viața. Este pusă în pericol și viața pacienților transportați în astfel de condiții. Directorul tehnic al Serviciului Județean de Ambulanță Călărași este Alexandru Chiriță, membru PSD. Anual, zeci de miliarde, din bani publici, se duc în reparații ale parcului auto, la SAJ Călărași. Neferu Tudor numește ambulanța pe care lucrează drept un coșciug pe patru roți. Salariatul nemulțumit a cerut insistent să fie prezente, la fața locului, televiziunile centrale.

Conducerea confirmă datele

Marius Manea, directorul SAJ, ne confirmă aceste date preliminare privind cauzele protestului extrem. La fața locului se află și primarul municipiului Oltenița, Petrică Țone. La prima oră, nu știa de evenimentul aflat în derulare, chiar în curtea Spitalului municipal Oltenița, unde se află și Stația de Salvare. Salariatul este suit la o înălțime de peste 30 de metri. Este hotărât să se arunce în gol. Responsabilitatea gestului său disperat o poartă directorul tehnic al SAJ Călărași, Alexandru Chiriță, om numit în această funcție pe criterii exclusiv politice, ulterior susținând un concurs, după ce timp de doi ani a figurat în concediu fără plată, la ISU Călărași. Marius Manea, de la fața locului, a încercat să poarte un dialog cu acesta, dar salariatul nemulțumit i-a închis telefonul, după ce a afirmat că nu dorește să poarte un dialog nici cu el, nici cu presa locală, ci cu televiziunile centrale.

Ce s-a întâmplat?

chiContactat de postul de televiziune România Tv, salariatul care a ales să protesteze în astfel de condiții, s-a plâns de faptul că este persecutat de directorul tehnic, pesedistul Alexandru Chiriță. Neferu Tudor lucrează, ca șofer, la Stația de Ambulanță Oltenița, de peste 30 de ani. Datorita condițiilor tehnice ale ambulanțelor, acesta a suferit, anterior protestului, un accident de muncă, în timp ce se afla la volan. A beneficiat de concediu medical și, din datele noastre, conducerea SAJ Călărași nu vrea să-i achite drepturile salariale aferente perioadei în care a figurat în concediu medical. La acest moment, afirmă Neferu, lucrează pe o ambulanță care are frâne numai pe roțile din față. Din acest motiv, l-a contactat pe directorul tehnic Chiriță, în cursul zilei de joi, 24 noiembrie, în jurul orei 19:00. „Iar dânsul, aseară, mi-a replicat că cine ești tu, bă, du-te-n p–a mea, că mă deranjezi tu la ora 7 pe mine, că eu sunt în timpul meu liber și nu trebuie să mă deranjezi”.

Pesedist cu tupeu

Asta a fost replica directorului tehnic Alexandru Chiriță, numit mult timp în acest post pe criterii absolut politice. „I-am spus în privința celor afirmate că eu mă consider ca și tatăl lui și nu-i permit așa ceva. După aceea a început să mă înjure”. Se poartă negocieri cu salariatul insultat în acest mod de Alexandru Chiriță. Neferu a afirmat că intenția lui Chiriță a fost să-i desfacă contractul de muncă. La acest moment, după ce i s-a îndeplinit dorința de a vorbi pe un post național de televiziune, a cerut să discute cu cineva din conducerea județului, mai precis cu prefectul George Iacob. „Mâine, cu siguranță, rămân fără servici. Asta a urmărit să-mi facă azi-dimineață, domnul inginer Chiriță. A chemat mașina pe care lucrez, care spun că e defectă, a chemat-o la Călărași, o aranjează el acolo în așa fel încât să-mi poată face referat și să mă dea afară”

Chiolhanuri

Protestul extrem s-a încheiat în jurul orei 11:00, după ce salariatul a fost ascultat și consiliat de negociatori veniți de la București. Se confirmă că nu i-au fost achitate drepturile salariale legate de plata unui concediu medical. Ambulanța despre care a afirmat că nu-i funcționează frânele decât pe roțile din față a fost dusă la un service autorizat. S-a constatat că aceasta corespunde tehnic. Sunt date conform cărora Neferu Tudor, în vârstă de 57 de ani, este persecutat la locul de muncă de angajații mai tineri. Există voci care afirmă că aceștia organizează adevărate chiolhanuri, în Stația de Salvare Oltenița, la care participă inclusiv o parte a conducerii SAJ Călărași.




Actualizat: Înainte de alegeri, liberalii sunt rupți în două / Video

rtvScandal în sânul Organizației județene a Partidului Național Liberal, cu câteva zile înainte de declanșarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. Se suspicionează că actualul șef al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, fost lider al Partidului Democrat Liberal, exercită presiuni asupra primarilor din teritoriu, cu scopul de a-i determina să-și direcționeze eforturile electorale pentru susținerea listei de candidați a Partidului Mișcarea Populară.

Vlădică și infractorul dovedit

În județul Călărași, în fruntea listei PMP, pentru desemnarea senatorilor, se află o apropiată a acestuia, Simona Vlădică, cea care s-a prezentat, în mod fals, multă vreme ca fiind „Consilier al Președintelui pe probleme de comunicare și imagine Consiliul Județean Călărași”. Vlădică a aterizat la Călărași în postura de soție a actualului director medical al Spitalului Județean de Urgență Călărași, Laurențiu Belușică, și acesta fiind tot un apropiat al președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță. Ca director medical, Belușică s-a remarcat prin faptul că pacienții se aruncă de la ferestrele spitalului sau că la această unitate medicală se operează pe șpagă, luată de la nevoiași. Cu numai o lună înainte de alegeri, Simona Vlădică a aterizat în PMP, drept cap de listă pentru alegerile parlamentare, la Senat. La Călărași, PMP este condus în fapt de un infractor dovedit, Vasile Gâdea, fost secretar-general al Organizației județene a Partidului Democrat Liberal, de unde provine și actualul șef al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță.

Mihai Penu confirmă presiunile lui Iliuță

Liberalii, rupţi în două în teritoriu exact înainte de alegeri! La Călăraşi, preşedintele PNL-ist al Consiliului Judeţean trage sforile pentru a ajuta candidaţii PMP. O parte din primarii de comune, subordonaţi pe linie de partid, dezvăluie faptul că au primit ordin de Vasile Iliuţă pentru a-i asigura Simonei Vlădica, locul 1 la Senat pe listele PMP, intrarea în Parlament. Căile Domnului sunt, însă, încurcate rău la Călăraşi: candidata lui Băsescu se laudă pe Facebook că a făcut parte, luna trecută, din delegaţia plimbată în Bavaria de premierul Dacian Cioloş. La Chiselet, Mihai Penu, primarul din localitate, membru al Partidului Național Liberal, confirmă că Vasile Iliuță a luat legătura cu primarii din zonă, pentru a-i determina să dirijeze voturile localnicilor către candidata Partidului Mișcarea Populară.
– Domnul Iliuţă ne-a zis că a luat legătura cu primarii din zonă. Am înţeles că a vorbit şi cu dumneavoastră, să ne ajutaţi şi pe noi…
– Cât se poate! Bine, şefu!
– S-a ţinut de cuvânt? A sunat? Nu ne-a păcălit?!
– Da, da, da!
Primarul e mândru că ne poate fi de ajutor. Tocmai l-am păcălit că ne ocupăm de campania candidatei PMP Simona Vlădică şi ne promite că ordinul primit de la Vasile Iliuţă va fi respectat întocmai, aşa că-şi va convinge electoratul să voteze PMP.
– De la dumneavoastră din comună dacă luăm 50 de voturi se prind şefii dumneavoastră, la liberali? Nu se prind!
– Nicio problemă!
– Deci îi zic domnului Iliuţă că am vorbit cu dumneavoastră şi e totul rezolvat!
– Da, da, da!

Sfântul cuvânt al domnului președinte

Nici primarul din Ciocăneşti, Pavel Petre, nu ne pune beţe-n roate. Mai ales că stă prost cu banii şi e dependent de ajutorul venit de la Consiliul Judeţean. Aşa că trecem peste formalităţi şi-l abordăm direct.
– Să ne şi ajutaţi cu câteva zeci de voturi pentru doamna Simona, că nu se prinde nimeni! Dumneavoastră sunteţi tartor aici, în sat, bănuiesc!
– Da!
– Domnul Iliuţă a zis aşa: „Du-te la domnul primar din partea mea…pentru că acolo oricum e o primărie săracă, e… vai de capul lor şi eu trebuie să-i ajut…şi dacă tot îi ajut…”
– Gata, domnule! Ce-a zis domnul preşedinte…
– E sfânt! Domnule primar, de la dumneavoastră avem pretenţii! Deci două sute de voturi!
– Gata! Promovaţi femeia!
– Una din ele!
– E de-a lui Băse, nu?
– A lui Băsescu, da!
– Şi Elena Udrea ar fi bună!

Onaca nu vrea ca șeful Consiliului Județean să zboare din funcție

Aceeași reacție am găsit-o și la primarul din comuna Cuza Vodă, Marius Cojocaru. În schimb, Vasile Iliuță, crezând că vorbeşte cu şeful de cabinet al lui Dorel Onaca, unul din liderii PMP, a confirmat, în parte, apropierea de partidul lui Băsescu.
– Vă sun doar să vă mulţumesc, că am trecut ieri cu o echipă de băieţi prin câteva comune din județ… Am găsit primari foarte săritori!
– Faceţi-vă treaba! Ne vedem după aia, suntem prieteni, ne salutăm, ne respectăm… După competiția politică, mă! Mă puneţi într-o situație… Vreți să mă vedeți demis de la județ? Am destule probleme în partid la mine! Nu mi le mai creați şi voi.

Reacția lui Iliuță

Într-un comunicat remis presei, Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, face următoarele precizări: „Dezmint categoric orice informație potrivit căreia aş susține sau aș ajuta candidații PMP pentru alegerile din 11.12.2016. Sunt președintele Consiliului Județean Călăraşi, ales prin contribuţia substanţială a alegătorilor PNL Călăraşi şi prin decizia şi votul primarilor şi a consilierilor judeţeni. Îi asigur pe toţi liberalii călărăşeni de corectitudinea mea şi de faptul că singura mea echipă politică este echipa PNL, pe care o respect şi împreună cu care voi munci pentru a câştiga şi alegerile din 11.12.2016. Oricare alt partid, în perioada electorală, este și va fi tratat ca un adversar politic. Îi asigur, de asemenea, pe toți călărășenii, de preocuparea mea continuă pentru dezvoltarea economică a Județului Călăraşi şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor judeţului nostru. Ştiu că a început campania electorală şi că în perioada următoare vor mai fi provocări, dezinformări şi încercări de denigrare. Îmi doresc, însă, să avem o campanie electorală cât mai corectă, astfel încât după data de 12 decembrie 2016 să putem să ne strângem laolaltă toți cei care purtăm responsabilitatea îmbunătățirii vieții călărășenilor, să ne dăm mâna și să punem toți umărul pentru a face din Județul Călărași județul pe care și-l doresc călărășenii.”




Aprozi, demența continuă: Încă doi bătrâni asasinați / Video

Încă două crime oribile au avut loc în satul Aprozi, județul Călărași. Și de această dată victime sunt doi bătrâni. S-a întâmplat în noaptea de 16 spre 17 octombrie.

Omorât pentru făină

Aprozi este comunitatea cu cele mai multe crime raportate la numărul populației, în ultimul timp. Prima crimă a avut loc la sfârșitul lunii iulie. Marian Constantin, un bătrân de 86 de ani, se întorcea de la Budești spre Aprozi, în plină zi. Își confecționase o remorcă pe care a atașat-o la o motocoasă. Fusese împreună cu soția sa, Marian Stana, în vârstă de 83 de ani, la oraș, unde au făcut târguieli. De la Primăria Budești, cei doi au luat și două cutii, cu ajutoare date de Uniunea Europeană pentru persoanele defavorizate. Au fost atacați pe drumul de întoarcere în sat. Au fost atacați de doi tineri. “Țiganul ăla mare a venit și a hâțânat de remorcă”. Cei din satul Aprozi știu că bătrânii au fost atacați pentru a li se fura alimentele primite drept ajutoare. În cele două cutii, se aflau produse uzuale: făină, ulei, orez, conserve, paste făinoase. Marian Constantin a căzut cu capul de asfalt și a murit. Bătrâna a fost și ea lovită, tot în zona feței. Bătrâna bănuiește că cei doi atacatori, unul de 16 ani și un altul de 19 ani, sunt din sat. La acest moment se vorbește că cei doi atacatori au fost identificați.

Ucis de hoții de porumb

Moise Gheorghe, un alt pensionar, în vârstă de 70 de ani, a fost găsit mort, pe câmp. În cursul zilei de 8 august, rudele acestuia se pregăteau de înmormântare. S-a dus să adune iarbă, pentru animale. Nu a mai ajuns acasă. Băiatul acestuia l-a găsit, plin de sânge. Încă mai sufla. L-a căutat pe ulițe, apoi s-a decis să-l caute în jurul satului. L-a adus acasă, unde a mai trăit 10 minute, până să ajungă salvarea. “Crimă după crimă se întâmplă și nimeni nu face dreptate în satul ăsta”. Bătrânul avea o rană la spate. Cel mai probabil, a fost înjunghiat. “Îi e frică la lume să mai stea în casă”. Deși s-a afirmat că Moise Marian a fost atacat și ucis de hoții de porumb, nu au fost identificați autorii crimei. Mai mult, se încearcă inducerea ideii că bătrânul a căzut peste furcă și că nu a fost atacat de nimeni. Se dă vina pe un accident nefericit. În schimb, iată, alți doi bătrâni au fost uciși, cu bestialitate, în cursul nopții, chiar în locuința proprie. Este vorba de soții Simion Marius și Simion Monica, doi bătrâni în vârstă de 67 de ani, el bolnav de schizofrenie, în vreme ce ea a suferit numeroase operații la coloană, nu se putea mișca. Au fost găsiți de Doinița Tănase, o localnică. Aceasta avea grijă de cei doi bătrâni.

Asasinați pentru televizor

Crimele au fost făcute în scop de jaf. Se cunoaște cine este autorul atrocităților. În sat i se spune Năstase a lui Digaloiu. Familia acestuia este cunoscută drept un cuib infracțional. Autorul crimei a fost eliberat din pușcărie în urmă cu 3 săptămâni. Are la activ furturi și tentative de omor. Mai are un frate, și el participant la atrocități, bolnav psihic. Bătrânii locuiau singuri. Au un băiat, fost rugbist, component al lotului național, stabilit în Franța. Cel de-al doilea copil al acestora, o fată, locuiește la București. Bătrânul a fost lovit în cap, în repetate rânduri. Bătrâna, în schimb, lovită și mai rău, a fost găsită cu fața în jos, dezbrăcată complet. Asasinii au furat un televizor color, un DVD și i-au smuls bătrânei cerceii din urechi. În schimb, casa bătrânilor Moise este ticsită de lucruri deosebite, în fapt biciclete profesionale, aparatură electronică veche, discuri de vinil, cu sutele, cu muzică extrem de bună, cărți vechi, unele rare. Criminalul a fost săltat de-acasă, în cursul acestei nopți. Se numește Tudor Marian, are 29 de ani și a stat mai mult prin pușcării. Tatăl acestuia nu știe dacă bătrâna a fost și violată. A fost ridicat, iar acasă se mai afla fratele acestuia, bolnav psihic. Criminalul le era nepot. Nu știm de ce nu a fost săltat și fratele acestuia, câtă vreme se cunoaște faptul că și el a participat la comiterea crimelor.

Cu ușile zăvorâte

Satul e în fierbere. Autoritățile locale, în fapt primarul orașului Budești, Dumitru Iorgu, pune seria de evenimente de pe raza satului Aprozi, pe seama faptului că efectivele de jandarmi din zonă au dispărut, numărul polițiștilor a scăzut, dar și că aceștia nu pot efectua patrule în condițiile în care cota de carburanți este una redusă. Sătenii spun că le este frică să mai stea aici. „Nici noi nu știm ce se întâmplă. Aici nu suntem în siguranță”. Sătenii dorm de-acum cu ușile zăvorâte. În zonă, locurile de muncă sunt inexistente. Nu există posibilități pentru câștigarea traiului zilnic. „E un sat de nebuneală ăsta. N-avem nimic! Nu poliție, nu medicamente la farmacie, ce dracu să mai făcem?”




Scandal la Căscioarele: Preotul din sat este prigonit pentru că strânge prea puțini bani de la enoriași / Video

APDSC DIGITAL CAMERA
APDSC DIGITAL CAMERA
Este a patra zi de proteste la biserica cu hramul Sfântul Nicolae, din satul Căscioarele. Sute de localnici participă la aceste acțiuni de revoltă, îndreptate împotriva mai-marilor Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, după ce s-a încercat îndepărtarea celor doi preoți din comunitate, Aurel Cucută și Iulian Rusu.

Pe întuneric, precum hoții

Revoltă a fost și în cursul zilei de ieri. Ni se relatează că protopopul de Oltenița, Marian Necula, a încercat, cu câteva ore înainte, pe timpul nopții, să sustragă Antimisul bisericii. Antimisul este o bucată de pânză de in sau mătase, de formă dreptunghiulară, care se găseşte la mijlocul Sfintei Mese şi pe care se slujeşte Dumnezeiasca Liturghie. La mijlocul Antimisului este imprimată scena coborârii de pe cruce şi punerii în mormânt a trupului Mântuitorului. În colţuri sunt pictate chipurile celor patru evanghelişti. În partea de jos se află inscripţia cu menţiunea Hramului Bisericii pentru care este dat Antimisul, data şi semnătura ierarhului care l‑a dat. Localnicii spun că s-a încercat, astfel, desființarea bisericii din sat. Schimbarea preoților s-ar datora faptului că PS Părinte Vincențiu, episcopul Sloboziei și Călărașilor, este nemulțumit de faptul că aceștia nu reușesc să adune mai mulți bani de la enoriași. „Nu avem de unde să-i dăm. Noi suntem comună săracă, pensionari la 400 de lei și nu avem atâta, ce cere dânsul”.

Liturghie în zi de sâmbătă

Aurel Cucută este preot la Căscioarele de mai bine de treizeci de ani. A fost pedepsit prin mutarea disciplinară la Mănăstirea Sfinții Voievozi, din Slobozia, vreme de 30 de zile, pentru a face act de penitență și ascultare, după care a fost mutat la Mănăstirea Balaciu. „Aici este o situație foarte grea, din cauza modului defectuos în care se administrează și se conduce Protoieria Oltenița și implicit episcopia noastră”, spune preotul. Aurel Cucută, în ultimii ani, a primit 5 rânduri de pedepse. Spune că așa se înțelege că ar fi un fel de oaie neagră a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. A fost pedepsit, ultima oară, pentru că nu a oficiat Slujba de Liturghie, în data de 13 februarie, într-o zi de sâmbătă, aceasta fiind o nouă obligație impusă de PS Părinte Vincențiu, episcopul Sloboziei și Călărașilor. Toate canoanele ortodoxe dau ca zi de oficiere a Sfintei Liturghii ziua de duminică. „Nu am mai suportat ca om. Nu se poate! E vorba de mulți bani ceruți fără rost și sub o formă sau alta ascunsă și ducerea parohiilor în faliment”. I s-a reproșat și de ce a întrebat dacă ziua de sâmbătă rămâne ca zi de odihnă, urmând ca Sfânta Liturghie să se oficieze, cum este uzual, duminica.

Vincențiu are inimă de faraon

Preotul Aurel Cucută îl acuză pe PS Părinte Vincențiu, episcopul Sloboziei și Călărașilor, că este bolnav de arghirofilie. Adică dă dovadă de o lăcomie de bani nemaivăzută. Colegul acestuia, preotul Iulian Rusu, deși locuiește în Oltenița, a fost pedepsit prin mutarea disciplinară în parohia Înfrățirea, un sat al comunei Dor Mărunt, unde lumea este la fel de săracă. Parohia înfrățirea se află la 100 de kilometri de locuința preotului.Pe PS Părinte Vincențiu, localnicii îl numesc faraon. Petculescu Stanca are o rugăminte la PS Părinte Vincențiu: „Poate i-o îmblânzi Dumnezeu inima de faraon, să ne primească preoții înapoi”. Alt localnic e de părere că episcopul PS părinte Vincențiu distruge credința. „Dacă cu adevărat erau vinovați, trebuia să iasă public, la toată lumea, să spună: vedeți, măi, ce-a făcut, asta, asta, asta.” Sutele de enoriași spun că sunt revoltați și vor protesta în continuare „de durerea la preoții noștri”. Asta vor localnicii, ca PS Părinte Vincențiu să vină la Căscioarele și să explice de ce sunt prigoniți preoții din sat. „Să nu se mai ascundă. Ce înseamnă asta? Să vină hoții să ne fure biserica? Să le fie rușine!”

Comunicat stupid emis de Episcopie

„La Biblie nu spune să pedepsești, spune să ierți”. Un alt localnic se întreabă cum iartă PS Părinte Vincențiu, episcopul Sloboziei și Călărașilor. Într-o postare pe siteul Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, arhid. Nicușor-Silviu Dascălu, din calitatea de consilier de presă, emite un comunicat stupid, în care ceartă jurnaliștii pentru faptul că folosesc termenul „Protopopia” Oltenița și nu pe cel de „Protopopiatul” Olteniței, ceea ce denotă faptul că ziariștii se documentează superficial, în viziunea acestuia. „Se observă o evidentă instigare la violență a celor douăzeci de persoane, prezente în fața bisericii, ceea ce denotă o totală lipsă de profesionalism jurnalistic”, spune acesta într-un mod absolut mincinos. În fața lăcașului de cult, de zile întregi, sunt adunate sute de persoane, de la copiii satului până la cei mai bătrâni. Au fost inclusiv intervenții ale forțelor de ordine. Primarul din Căscioarele, Nicolae Straseschi, spune că se află într-o situație fără precedent. Revolta împotriva iubitorilor de bani mulți, din cadrul conducerii Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, continuă.




Actualizat / Tragedie în Călărași: O tânără s-a aruncat de la etajul 4 – VIDEO

În această dimineață, o tânără s-a aruncat de la etajul 4 al unui bloc cu 10 nivele, situat pe strada Nicolae Titulescu, din municipiul Călărași. Taximetriștii din zonă au fost cei care au sesizat evenimentul. Acesta a avut loc în jurul orei 8:00.

s5Până la sosirea ambulanței, ne spun martorii oculari, s-au scurs 5 minute. Mai trăia. Era jos și avea convulsii. Mai multe echipaje de poliție s-au deplasat la fața locului. Tânăra era îmbrăcată în colanți negri și avea un tricou cu inscripția Admiral. În Călărași funcționează o sală de jocuri cu această denumire. A căzut în dreptul spațiului unde se colectează gunoiul menajer. În față se află terasa unei berării. Grămada de gunoi a mai atenuat impactul. Tânăra, înainte de a se precipita de la etajul 4, și-a pus o năframă la ochi. A căzut de la balconul unde este situat orificiul pentru colectarea gunoiului menajer. Pe balustrada balconului, a rămas agățat un covoraș.

s1Manevrele de resuscitare au durat 20 de minute, derulate în interiorul ambulanței. Tânăra a răspuns acestora, polițiștii consemnând că mașina de salvare a plecat spre Spitalul județean de Urgență Călărași cu tânăra care avea puls. Nu e cunoscută în zonă. Se afirmă că nu locuiește în blocul respectiv. Nu se cunosc motivele actului sinucigaș. Tânăra, S.C., din Călărași, de 20 de ani, a fost identificată de lucrătorii Inspectoratului Județean de Poliție Călărași. În cauză, s-a deschis dosar de moarte suspectă, instrumentat prin Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași.

carmen

Șara Carmen Marilena este numele tinerei care s-a aruncat de la etajul 4 al unui bloc cu 10 nivele, din municipiul Călărași. Pe pagina sa de socializare, numărul prietenilor virtuali este unul emblematic: 666. A studiat la Școala generală nr. 8 și la liceul Teoretic Mihai Eminescu. În 2011, media de admitere a tinerei, la Liceul Mihai Eminescu, a fost de 9,08. Pe pagina sa de socializare, cei care au cunoscut-o au început, deja, să posteze mesaje de condoleanțe. „Sunt șocată, de-a dreptul șocată, chiar dacă cred eu în Dumnezeu uneori cred că viața este foarte dură și cei slabi pleacă cel mai repede… Îmi pare atât de rău… Atât de tânără… Dumnezeu să te odihnească Mari, vei fi mereu în sufletele noastre!” Ultimul mesaj al tinerei sinucigașe, care a murit între timp, este: Softness is not weakness. It takes courage to stay delicate is a world this cruel.




Exclusiv: Faptele lotului Fundulea devoalate după 9 ani

1
R O M Â N I A
SECŢIA DE COMBATERE A CORUPŢIEI
Nr. 216/P/2014
Operator date nr. 4472
Verificat
legalitatea şi temeinicia
în conf. cu art. 222 alin.1
din OUG nr. 43/2002 şi
art. 328 alin. 1 C.p.p.
Procuror şef secţie,
(…)
R E C H I Z I T O R I U
16 septembrie 2016
(…) – procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale
Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei,
Examinând actele de urmărire penală din dosarul cu numărul
de mai sus, privind pe inculpații:
ŞERBAN JENEL, (…);
JARUL EUGENIU, (…);
COMAN CORNEL, (…);
IFRIM ELENA, (…);
NĂBÎRGEAC ION, (…);
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE
2
DOBRE AURELIAN, (…);
TUDONE DUMITRU, (…);
TUDOR LUCIAN, (…);
CULEA DUMITRU, (…);
GIUREA CONSTANTIN, (…);
MANEA VICTOR, (…);
MARCU NICULAE, (…);
CHIRICĂ CONSTANTIN, (…);
DOROBANŢU DOREL, (…);
STAN AUREL, (…);
CORA GHEORGHE, (…);
ENESCHI TOMA, (…);
toți cercetați, în stare de libertate, pentru săvârşirea
infracţiunii de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de
corupţie, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.
297 alin. 1 C.p. şi la art. 309 C.p.,
EXPUN URMĂTOARELE:
SITUAȚIA DE FAPT
I. Situaţia de fapt pe scurt:
În data de 02.07.2007, inc. DOROBANŢU DOREL, în calitate de
Preşedinte al Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate
Privată asupra Terenurilor Fundulea, a transmis invitaţiile cu nr.
8248/02.07.2007 către I.N.C.D.A. Fundulea, Comisia Judeţeană
pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor
3
Călăraşi, O.C.P.I. Călăraşi, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală Călăraşi, Agenţia Domeniilor Statului Călăraşi, pentru a
participa la o şedinţă având ca obiect delimitarea suprafeţelor de
terenuri agricole ce urmau a fi preluate de la I.N.C.D.A. Fundulea, în
scopul soluţionării cererilor formulate în baza Legii nr. 247/2005 (…).
Ulterior, în data de 4.07.2007, la sediul Primăriei Orașului
Fundulea s-a organizat ședința la care au participat inc. NĂBÂRGEAC
ION, în calitate de director al Oficiului de Cadastru și Publicitate
Imobiliară Călărași (O.C.P.I. Călărași), inc. IFRIM ELENA și suspectul
CLĂBESCU DORU – EDUARD, în calitate de reprezentanți ai Comisiei
județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași, inc. DOROBANȚU DOREL, în calitate de primar
al Orașului Fundulea și președinte al Comisiei locale Fundulea pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, precum
și numiții (…) – secretarul acestei comisii, și viceprimarul Orașului (…)
– membru al Comisiei locale Fundulea, respectiv reprezentanții
I.N.C.D.A. Fundulea și diverse persoane îndreptățite, după cum
rezultă din procesul-verbal aferent întâlnirii cu nr. 8559/4.07.2007
(…).
Conform procesului-verbal nr. 8559/4.07.2007 (…), ședința a
fost convocată în scopul delimitării suprafețelor de teren ce urma a fi
preluate de la I.N.C.D.A. Fundulea pentru punerea în posesie a
persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate.
Astfel, după cum rezultă din conținutul procesului-verbal
antemenționat cu nr. 8559/4.07.2007, cu această ocazie, inc.
NĂBÂRGEAC ION, în calitate de director al O.C.P.I. Călărași, inc.
IFRIM ELENA și suspectul CLĂBESCU DORU – EDUARD, în calitate
de reprezentanți ai Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Călărași, și inc. DOROBANȚU
DOREL, în calitate de primar al Orașului Fundulea și președinte al
Comisiei locale Fundulea pentru stabilirea dreptului de proprietate
privată asupra terenurilor, au luat la cunoștință despre poziția
reprezentanților I.N.C.D.A. Fundulea cu privire la delimitarea
terenului, respectiv:
4
– pe vechile amplasamente solicitate se află loturi de terenuri pe
care se realizează cercetarea;
– reconstituirea dreptului de proprietate să se realizeze în
marginea de sud a perimetrului agricol al I.N.C.D.A. Fundulea.
Subliniem faptul că, cu ocazia acestei ședințe, s-a pus în discuție
delimitarea terenurilor foștilor proprietari care au avut vechile
amplasamente pe terenul administrat de către I.N.C.D.A. Fundulea,
conform procesului-verbal nr. 8559/4.07.2007 (…).
La data de 12.07.2007 a fost încheiat Procesul-verbal de
delimitare a suprafețelor (…), prin care Comisia locală de fond
funciar Fundulea a procedat la delimitarea unei suprafețe de
1.982,54 ha, aflată în domeniul public al statului și în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea. Conform respectivului Proces-verbal, această
suprafață a fost preluată de către Comisia locală de fond funciar
Fundulea în vederea punerii în posesie a persoanelor al căror drept
de proprietate a fost reconstituit în temeiul Legii nr. 18/1991, Legii
nr. 1/2000 și Legii nr. 247/2005, de către Comisiile locale Fundulea,
Tămădău, Gurbănești, Sărulești, Nicolae Bălcescu, Valea Argovei,
Nana, Lehliu și Lupșanu.
Din partea introductivă a Procesului – verbal a rezultat faptul că
acesta a fost încheiat de către inc. DOROBANȚU DOREL, în calitate
de Primar al orașului Fundulea, în prezența reprezentantului Oficiului
de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași, inc. STAN AUREL, iar
la finalul acestuia apar mențiunile „Comisia locală Fundulea”,
respectiv „delegat O.C.P.I. Călăraşi”, în dreptul cărora sunt două
semnături olografe. Procesul – verbal a fost vizat „pentru luare în
evidenţa O.C.P.I. Călăraşi” de către directorul Oficiului de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară Călăraşi, inc. NĂBÂRGEAC ION.
În data de 13.07.2007, Comisia județeană pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași a aprobat
procesul-verbal de delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha pe
I.N.C.D.A. Fundulea pe teritoriul administrativ Fundulea. Acest
aspect a fost menționat în procesul-verbal al Comisiei județene
aferent ședinței din 13.07.2007 (…).
5
Astfel, Comisia județeană nu a mai luat în discuție doar cererile
ce vizau retrocedarea terenurilor pe vechiul amplasament situat pe
raza I.N.C.D.A. Fundulea, ci terenuri cu amplasamentul în localitățile
Săruleşti, Nicolae Bălcescu, Nana, Valea Argovei, Lupşanu,
Tămădău Mare și Gurbăneşti din jud. Călărași.
Este de reținut faptul că ordinea de zi a Comisiei judeţene a fost
întocmită în data de 12.07.2007, fără să cuprindă iniţial vreun
punct referitor la aprobarea procesului-verbal de delimitare a
suprafeței de 1.982,54 ha (…), iar procesul-verbal de delimitare a
suprafeței de 1.982,54 ha a fost transmis Comisiei judeţene de către
O.C.P.I. Călăraşi cu adresa nr. 4944/13.07.2007 (semnată de inc.
NĂBÂRGEAC ION), înregistrată la registratura Instituţiei Prefectului
Judeţului Călăraşi sub nr. 6126/13.07.2007, fiind repartizată la
compartimentul Fond funciar din prefectură abia în data de
16.07.2007 (…).
Prin urmare, se constată că această documentația a fost
înregistrată la Comisia județeană în data de 16.07.2007, deci ulterior
ședinței din data de 13.07.2007.
Procesul-verbal de delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha pe
I.N.C.D.A. Fundulea pe teritoriul administrativ Fundulea a fost citit şi
supus spre aprobare la finalul şedinţei Comisiei judeţene din data de
13.07.2007 de către inc. ŞERBAN JENEL, (…)
Membrii Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Călărași care au participat la
ședința din data de 13.07.2007 au aprobat în unanimitate procesulverbal
de delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha pe I.N.C.D.A.
Fundulea pe teritoriul administrativ Fundulea, (…) .
Această aprobare a fost materializată prin Hotărârea nr.
1604/13.07.2007 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Călărași.
Astfel, prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, Comisia județeană
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Călărași (…), a aprobat procesul-verbal de delimitare pentru suprafața
de 1.982,54 ha (…), teren ce se afla în administrarea I.N.C.D.A.
6
Fundulea și a trecut această suprafață din domeniul public al
statului în domeniul privat al orașului Fundulea.
Membrii Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Călărași care au participat la
ședința din data de 13.07.2007 sunt: președinte ȘERBAN JENEL,
subprefect COMAN CORNEL, membrii IFRIM ELENA, NĂBÂRGEAC
ION, DOBRE AURELIAN, JARUL EUGEN, CORA GHEORGHE (care la
substituit pe PȘANU STELIAN), TUDONE DUMITRU, ENESCHI
TOMA (care l-a substituit pe ANA TITU).
ENESCHI TOMA, în calitate de reprezentant al Direcției Silvice
Călărași, a participat la ședința Comisiei Județene de fond funciar
Călărași din data de 13.07.2007, conform adresei de răspuns cu nr.
363/15.01.2015 emisă de către Romsilva – Direcția Silvică Călărași
(…).
Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate
privată asupra terenurilor Călărași a emis Hotărârea nr.
1604/13.07.2007, având în vedere faptul că, anterior, în cursul
anului 2007, inculpaţii MARCU NICULAE, TUDOR LUCIAN,
CHIRICĂ CONSTANTIN, GIUREA CONSTANTIN, CULEA DUMITRU,
MANEA VICTOR, precum şi numitul (…) (decedat), în calitate de
primari / preşedinţi ai Comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Săruleşti, Nicolae Bălcescu,
Nana, Valea Argovei, Lupşanu, Tămădău Mare, Gurbăneşti, au
întocmit anexele 23, respectiv anexele 30 – (…) .
Astfel, prin întocmirea anexelor 23 şi 30, inculpaţii MARCU
NICULAE, TUDOR LUCIAN, CHIRICĂ CONSTANTIN, GIUREA
CONSTANTIN, CULEA DUMITRU, MANEA VICTOR, au atestat, în
lipsa oricăror verificări sau demersuri legale, că nu mai există
suprafeţe de teren agricol suficient pentru restituire integrală,
respectiv că nu mai sunt terenuri agricole disponibile pentru a fi
reconstituite în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 4 din Legea nr.
1/2000.
Ulterior, inc. DOROBANŢU DOREL, în calitate de Preşedinte al
Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată
7
asupra terenurilor Fundulea, a solicitat, prin adresele cu nr.
2386/15.02.2008, Comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Săruleşti, Nicolae Bălcescu,
Nana, Valea Argovei, Lupşanu, Tămădău Mare, Gurbăneşti,
Săruleşti, dar şi Lehliu-Gară, să i se comunice anexele validate în
aceste localităţi în baza Legii nr. 247/2005, pentru punerea în
posesie a persoanelor îndreptăţite potrivit Hotărârii nr.
1604/13.07.2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Călăraşi (…).
Drept răspuns, inculpaţii MARCU NICULAE, TUDOR LUCIAN,
CHIRICĂ CONSTANTIN, GIUREA CONSTANTIN, CULEA DUMITRU,
MANEA VICTOR, precum şi numitul (…) (decedat), în calitate de
preşedinţi ai Comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Săruleşti, Nicolae Bălcescu,
Nana, Valea Argovei, Lupşanu, Tămădău Mare, Gurbăneşti, au
transmis Comisiei locale Fundulea anexele 23, respectiv anexele
30, după caz, cu adresele nr. 1082/02.04.2008 (Com. Săruleşti),
21/11.04.2008 (Com. Tămădău Mare), 431/2008 (Com. Nicolae
Bălcescu), 748/24.04.2008 (Com. Nana), 605/05.03.2008 şi
1225/24.03.2008 (Com. Valea Argovei) – (…) .
Menţionăm că anexele 23 reprezintă tabele nominale ce cuprind
persoanele fizice pentru care nu există suprafeţe de teren agricol
suficient pentru restituirea integrală a proprietăţii, solicitate prin
cerere, cărora li se vor acorda diferenţă de teren / despăgubiri pentru
diferenţa de teren neretrocedată, precum şi în cazurile în care nu
sunt terenuri agricole disponibile pentru a fi reconstituite în
conformitate cu prevederile art. 3 alin. 4 din Legea nr. 1/2000.
De asemenea, anexele 30 reprezintă tabele nominale ce cuprind
persoanele fizice prevăzute la art. 37, 38 şi 39 din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, cărora li se reconstituie dreptul de proprietate,
la cerere, pentru terenurile agricole şi pentru diferenţa dintre
suprafaţa de 10 ha şi cea avută în proprietate, dar nu mai mult de 50
ha de proprietar deposedat, potrivit art. 15 alin. 1 din Legea nr.
1/2000.
8
Prin Protocolul încheiat între I.N.C.D.A. Fundulea (reprezentat
prin (…)) şi Comisia locală de aplicare a Legii Fondului Funciar
Fundulea (reprezentată prin inc. Dorobanţu Dorel), înregistrat sub
numerele 1910/03.04.2008 și 5248/10.04.2008, I.N.C.D.A.
Fundulea a predat Primăriei Orașului Fundulea suprafața de teren de
1.982,54 ha, drept consecinţă a Hotărârii Comisiei Județene nr.
1604/13.07.2007 (…).
Referitor la suprafețele de teren agricol, disponibile la nivelul
județului Călărași și a județelor limitrofe, în perioada 2008-2009,
Agenția Domeniilor Statului (A.D.S.) – Direcția Administrare
Patrimoniu a comunicat Direcției Naționale Anticorupție, prin adresa
de răspuns nr. 81928/25.03.2013, următoarele (…):
– la nivelul județului Călărași, la data de 1.01.2008, exista
suprafața disponibilă în vederea retrocedării de 4.069,84 ha,
nefiind incluse suprafețele de teren ce fac obiectul art. 22 1 din Legea
nr. 1/2000, în perioada 01.01.2008 – 31.12.2009 fiind retrocedată
suprafața de 1.454,58 ha;
– la nivelul județului Giurgiu era disponibilă în anul 2008
suprafața de 3.116 ha, iar în anul 2009 suprafața de 801 ha.
De asemenea, conform datelor transmise de către Agenția de
Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) cu adresa nr.
31884/30.09.2014, în perioada 2007 – 2011, Consiliile locale
Gurbănești, Valea Argovei, Nicolae Bălcescu şi Lupșanu din
județul Călărași au solicitat și au obținut plata per hectar a
subvenției pentru terenuri (…), astfel:
– în anul 2007: Gurbăneşti – 527,7 ha; Lupşanu – 229,52 ha;
Valea Argovei – 273,31 ha;
– în anul 2008: Nicolae Bălcescu – 161,05 ha; Gurbăneşti –
453,45 ha; Lupşanu – 227,67 ha; Valea Argovei – 124,53 ha;
– în anul 2009: Nicolae Bălcescu – 53,68 ha; Lupșanu – 207,12
ha;
– în anul 2010: Valea Argovei – 111,75 ha; Nicolae Bălcescu –
41,41 ha;
9
– în anul 2011: Valea Argovei – 111 ha.
Prin urmare, la nivelul judeţului Călăraşi în cadrul A.D.S., în
perioada 2008 – 2009, exista suficient teren disponibil în vederea
retrocedării, respectiv 4.069,84 ha, sens în care nu se impunea
sub nici o formă punerea în posesie pe amplasamentul I.N.C.D.A.
Fundulea.
Mai mult, după cum am prezentat mai sus situaţia
subvenţiilor, chiar în localitățile antemenţionate în perioada de
referinţă existau suprafeţe importante de teren disponibile ce
trebuiau avute în vedere de către Comisiile locale de fond funciar
pentru retrocedare, totalizând peste 1.100 ha.
Inclusiv în județul limitrof Giurgiu era disponibil teren în anul
2008 în suprafața de 3.116 ha.
Prin urmare, întocmirea anexelor 23 şi 30 în cursul anului
2007 de către inculpaţii MARCU NICULAE, TUDOR LUCIAN,
CHIRICĂ CONSTANTIN, GIUREA CONSTANTIN, CULEA DUMITRU,
MANEA VICTOR (primari), în calitate de preşedinţi ai Comisiilor
locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Săruleşti, Nicolae Bălcescu, Valea Argovei, Lupşanu,
Tămădău Mare, Gurbăneşti, s-a realizat în mod ilegal, întrucât au
atestat că nu există suprafeţe de teren agricol disponibile, deşi
acestea existau, după cum am arătat mai sus.
Faptul că inculpaţii MARCU NICULAE, TUDOR LUCIAN,
CHIRICĂ CONSTANTIN, GIUREA CONSTANTIN, CULEA DUMITRU,
MANEA VICTOR şi-au încălcat atribuţiile legale, în sensul că nu
au efectuat nici un fel de demersuri pentru a identifica teren
agricol disponibil în localităţile din județ sau judeţele limitrofe,
conform prevederilor legale, a condus la adoptarea Hotărârii nr.
1604/13.07.2007 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Călărași.
În concret, aceştia au întocmit propuneri (anexele 23 şi 30
antemenţionate) către Comisia județean pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Călărași pentru solicitarea unor
suprafeţe de teren, deşi aveau teren disponibil, neefectuând
10
demersuri pentru identificarea altor suprafeţe, contrar prevederilor
legale.
Precizăm că numai în cazul neîndeplinirii acestor condiţii se
putea solicita teren echivalent de la staţiunile şi institutele de
cercetare. Sus numiţii au contribuit în acest mod la obţinerea unor
foloase necuvenite pentru persoanele care au fost puse în posesie cu
suprafeţele de teren respective, având o valoare mult mai mare decât
cele la care erau îndreptăţiţi, dacă reglementările legale ar fi fost
respectate.
Paguba în dauna patrimoniului statului este în cuantum de
3.771.012 euro, iar în dauna I.N.C.D.A. Fundulea de 8.632.940
lei.
(…)
III. Consideraţii generale cu privire la Institutul Naţional
de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (I.N.C.D.A.) Fundulea
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (I.N.C.D.A.)
Fundulea este continuatorul de drept al activităţii de cercetare
efectuate în domeniul plantelor de câmp de către Institutul de
Cercetări Agronomice al României (înfiinţat în anul 1927) şi de către
Institutul de Cercetări pentru Cultura Porumbului (înfiinţat în anul
1957), preluând astfel o îndelungată tradiţie de cercetare în slujba
agriculturii României.
Denumit iniţial, în 1962, Institutul de Cercetări pentru Cereale
şi Plante Tehnice Fundulea, institutul a primit ca efect al Legii nr.
290/2002 , începând cu anul 2003, o nouă denumire – Institutul de
Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea – iar, începând cu 1
ianuarie 2007, unitatea a devenit institut naţional, cu denumirea
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea,
instituţie de interes public.
11
În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 1, precum și cele ale
Anexei nr. 1, din H.G. nr. 1882/2005, Institutul Național de
Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea, aflat în coordonarea
Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Șișești”, s-a
înființat prin reorganizarea Institutului de Cercetări pentru Cereale și
Plante Tehnice Fundulea, care s-a desființat.
De asemenea, în baza dispozițiilor art. 2 alin. 1 din H.G. nr.
1882/2005, patrimoniul Institutului Național de Cercetare –
Dezvoltare nou – înființat era constituit din bunuri proprietate publică
a statului, bunuri proprietate privată a statului și bunuri proprii.
Anexa nr. 1 lit. d – Date de identificare a suprafețelor de teren din
domeniul public al statului, care se dau în administrarea Institutului
Național de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea, din H.G. nr.
1882/22.12.2005, stabilește că institutul urmează să primească în
administrare suprafața totală de 4.914 ha teren agricol și neagricol
din domeniul public al statului, conform datelor privind suprafața
înregistrată la Ministerul Finanțelor Publice sub nr. MF 112624 (…).
De asemenea, conform adresei nr. 526125/16.01.2015 emisă de
Ministerul Finanțelor Publice – Direcția Generală de legislație și
reglementare în domeniul activelor statului, Institutul s-a reorganizat
prin H.G. nr. 1882/2005, act normativ emis în temeiul Legii nr.
290/2002, potrivit căruia i s-a dat în administrare suprafața de
4.966,29 ha domeniu public al statului. Institutul figurează în
inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
aprobat prin H.G. nr. 1705/2006, modificată, cu suprafața de
4.966,29 ha în administrare la numărul MFP 153526, așa cum
rezultă din fila de inventar (…).
În acest sens, Agenția Domeniilor Statului (A.D.S.), prin
Protocolul de predare-primire nr. 36779/15.11.2006, a predat către
I.N.C.D.A. Fundulea suprafața totală de 4.966,29 ha teren agricol și
neagricol din proprietatea publică a statului, cu 52,29 ha mai mult
decât era prevăzut în Anexa nr. 1 lit. d din H.G. nr. 1882/2005 (…).
12
IV. Sediul materiei în domeniul retrocedării terenurilor aflate în
administrarea Institutelor de Cercetare – Dezvoltare Agricolă
Suprafeţele de teren utilizate de către staţiunile şi institutele de
cercetare – dezvoltare ar fi trebuit predate Comisiilor locale de fond
funciar de către Agenţia Domeniilor Statului în condiţiile legislaţiei în
materie, prin protocol.
Activitatea de predare-preluare ar fi trebuit să se efectueze cu
respectarea următoarelor acte normative: Legea nr. 147/2004, Legea
nr. 268/2001, H.G. nr. 626/2001, Legea nr. 1/2000, modificată,
H.G. nr. 890/2005, modificată, H.G. nr. 1832/2005, Legea nr.
290/2002, Legea nr. 213/1998, Legea nr. 247/2005.
Conform dispoziţiilor art. 223 din Legea nr. 290/2007,
„suprafeţele de teren trecute potrivit legii de aprobare a prezentei
ordonanţe de urgenţă în administrarea institutelor, unităţilor, staţiunilor
de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, a centrelor de
perfecţionare agricolă, precum şi a instituţiilor de învăţământ superior
agricol şi silvic rămân definitiv şi irevocabil în administrarea
acestora.”
De asemenea, art. 9 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, prevede că
„terenurile proprietate de stat, administrate de institutele, centrele şi
staţiunile de cercetare, destinate cercetării şi producerii de seminţe, de
material săditor din categorii biologice superioare şi de animale de
rasă, rămân în administrarea acestora, cu excepţia terenurilor
agricole preluate de la foştii proprietari şi solicitate de
persoanele îndreptăţite la reconstituire. Terenurile din perimetrele
staţiunilor, institutelor şi centrelor de cercetare care fac obiectul
retrocedării se vor delimita în sole compacte, începând de la marginea
perimetrului, conform Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi
funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile
agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe
Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, cu modificările şi
completările ulterioare.
13
(11) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi terenurilor folosite la data
intrării în vigoare a prezentei legi de unităţile de învăţământ cu profil
agricol sau silvic. Suprafeţele care rămân în administrarea instituţiilor
de învăţământ vor fi delimitate prin hotărâre a Guvernului în termen de
90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(12) Pentru suprafeţele de teren care se restituie pe vechiul
amplasament persoanelor îndreptăţite în condiţiile alin. (1) şi (11)
unităţile de cercetare şi învăţământ vor primi în administrare suprafeţe
de teren corespunzătoare din proprietatea statului. (…)”.
De asemenea, conform art. 10 – (1) din aceeaşi lege, „persoanelor
fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor
deţinute de institutele şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolă,
precum şi de regiile autonome cu profil agricol sau de societăţile
naţionale cu profil agricol li se vor atribui terenuri în natură din
terenurile proprietate privată a statului.
(2) În situaţia în care suprafeţele proprietate privată a statului
sunt insuficiente acestea pot fi suplimentate cu suprafeţe ce se vor
scoate din domeniul public al statului, în condiţiile legii, la propunerea
prefectului, sau se vor acorda despăgubiri.”
De altfel, în Legea 290/2002 (până la modificările aduse în anul
2009) se prevedea la art. 223 că „suprafeţele de teren trecute,
potrivit Legii nr. 147/2004, în administrarea institutelor, unităţilor,
centrelor, staţiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol,
precum şi a instituţiilor de învăţământ superior agricol şi silvic rămân
în administrarea acestora, cu excepţia terenurilor agricole
preluate de la foştii proprietari şi solicitate de persoanele
îndreptăţite la reconstituire, precum şi a celor prevăzute în anexa
nr. 61. Terenurile aparţinând foştilor proprietari, dar
indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare, colecţiile de
material biologic, loturile demonstrative, suprafeţele destinate
producerii de sămânţă şi material de plantat din verigi
superioare, testărilor tehnologice şi terenurile pentru
producerea furajelor necesare animalelor de experienţă şi
producţie, plantaţiile cu rol în ameliorare, parcelele amenajate
14
special pentru experimentări multianuale, în care s-au investit
sume importante dificil de recuperat sau care implică investiţii
noi considerabil de mari, vor fi păstrate în administrarea
unităţilor de profil.”
În H.G. nr. 890/2005, modificată, se arată la art. 10
următoarele:
„(…) (4) Atunci când nu mai există teren în rezerva comisiei de fond
funciar, aceasta se va putea adresa, prin intermediul comisiei judeţene
de fond funciar, instituţiilor şi autorităţilor publice care administrează
teren proprietate a statului.
(5) Toate instituţiile şi autorităţile publice care au în administrare
terenuri proprietate publică a statului sunt obligate să răspundă
cererilor formulate de comisiile de fond funciar şi să comunice acestora
suprafeţele de teren care pot fi disponibilizate, în condiţiile legii, în
termen de 45 de zile de la data primirii cererii.
(6) Comisiile de fond funciar vor putea solicita teren pentru
compensarea cu teren echivalent de la staţiunile şi institutele de
cercetare doar dacă nu mai există teren disponibil administrat de
alte instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau în
judeţele învecinate.
(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică atunci când retrocedarea se face
pe vechiul amplasament al proprietarului deposedat.
(8) În aplicarea art. 9 alin. (1) şi a art. 24 alin. (6) din Legea nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările
şi completările ulterioare, reconstituirea dreptului de proprietate pentru
vechile amplasamente se face în perimetrul unităţilor de cercetaredezvoltare
pe terenuri agricole care nu sunt indispensabile
cercetării.”
15
H.G. nr. 626/2001 stabileşte prin art. 9 alin. 1 că „terenurile
cu destinaţie agricolă a căror retrocedare se solicită în conformitate cu
prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu
modificările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere,
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale
Legii nr. 169/1997, cu modificările ulterioare, se transmit de A.D.S.
comisiilor locale, pe bază de protocol, la cererea comisiilor judeţene,
conform modelului aprobat de Consiliul de administraţie al A.D.S.
(2) Anterior încheierii protocolului prevăzut la alin. (1) vor fi
parcurse următoarele etape:
a) prezentarea către A.D.S. a cererii comisiei judeţene de aplicare a
Legii fondului funciar, împreună cu actele ce stau la baza acesteia,
precum şi a documentaţiei de predare a terenurilor cu destinaţie
agricolă, stabilită de Consiliul de administraţie al A.D.S.;
b) verificarea de către direcţiile de specialitate din cadrul A.D.S. a
legalităţii documentaţiei prezentate.”
În concluzie, comisiile judeţene de fond funciar ar fi putut
valida în mod legal propunerile Comisiilor locale de fond funciar
privind reconstituirea dreptului de proprietate prin predarea către
petenţi a terenurilor ce s-au aflat în administrarea staţiunilor şi
institutelor de cercetare şi dezvoltare, doar în următoarele condiţii:
– comisiile de fond funciar vor putea solicita teren pentru
compensarea cu teren echivalent de la staţiunile şi institutele de
cercetare doar dacă nu mai există teren disponibil administrat de
alte instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau în
judeţele învecinate;
– „terenurile proprietate de stat, administrate de institutele,
centrele şi staţiunile de cercetare, destinate cercetării şi producerii de
seminţe, de material săditor din categorii biologice superioare şi de
animale de rasă, rămân în administrarea acestora, cu excepţia
16
terenurilor agricole preluate de la foştii proprietari şi solicitate
de persoanele îndreptăţite la reconstituire (deci numai dacă
vechiul amplasament revendicat se suprapune cu terenul aflat în
administrarea staţiunilor/institutelor);
– reconstituirea dreptului de proprietate pentru vechile
amplasamente se face în perimetrul unităţilor de cercetare-dezvoltare
pe terenuri agricole care nu sunt indispensabile cercetării.
V. Regimul domeniului public în cursul anului 2007
(trecerea bunurilor imobile din domeniul public al statului în
domeniul privat)
Conform disp. art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998,
trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz,
prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local,
dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel.
De asemenea, conform adresei nr. 8717/2008;
5272/28.07.2009 emisă de Comisia județeană pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași
către A.N.R.P. (…), Comisia judeţeană cunoştea opinia
Ministerului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, în sensul
că apartenenţa la domeniul public a terenurilor destinate
cercetării-dezvoltării din domeniul agricol, inclusiv cele
administrate de I.N.C.D.A. Fundulea, este stabilită prin legi organice
şi nu prin acte administrative prin care se realizează doar
identificarea şi delimitarea cadastrală a terenurilor, precum şi faptul
că Legea nr. 247/2005 nu conţine nicio derogare de la prevederile
Legii nr. 213/1998 care să dispună trecerea terenurilor din domeniul
public al statului în domeniul privat al localităţii printr-o hotărâre a
comisiei judeţene de fond funciar.
17
Totodată, indicăm adresa nr. 37475/02.10.2007 emisă de
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – A.N.R.P.
(…), din care rezultă că Ministerul Finanţelor Publice susţine că
trecerea terenurilor din domeniul public al statului în domeniul privat
se face, conform disp. art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998, prin
hotărâre a Guvernului României.
În sensul celor de mai sus, aplicabil speței de față, Î.C.C.J. a
reținut într-un recurs în interesul legii (…) faptul că doar prin
H.G. se putea face trecerea din domeniul public în cel privat.
VI. Atribuțiile de serviciu ale inculpaților şi îndeplinirea
acestora cu încălcarea legii
Faptele inculpaților au fost reținute în funcție de calitatea
acestora de membru / Președinte a Comisiei Județene de Fond
Funciar, respectiv a Comisiilor Locale de fond funciar, atribuțiile lor
de serviciu fiind clar prevăzute de legislația aplicabilă anului 2007.
Conform Regulamentului privind procedura de constituire,
atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de
atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a
proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005 (în vigoare în anul
2007):
– Art. 2 – (1) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale se
constituie prin ordin al prefectului şi sunt formate din:
a) primar – preşedintele comisiei;
b) viceprimarul, iar în cazul municipiilor reşedinţă de judeţ,
viceprimarul desemnat de consiliul local;
c) secretarul unităţii administrativ-teritoriale – secretarul comisiei;
d) un specialist în măsurători topografice, cadastru agricol,
organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare sau un specialist în
18
cadastru general, de regulă din cadrul serviciilor comunitare pentru
cadastru şi agricultură;
e) un inginer agronom sau horticol din cadrul centrului agricol, al
oficiului de consultanţă agricolă sau din aparatul de specialitate al
consiliului local;
f) un jurist din sistemul de organizare a agriculturii şi dezvoltării
rurale sau din aparatul de specialitate al instituţiei prefectului ori al
autorităţilor administraţiei publice locale;
g) şeful ocolului silvic ori împuternicitul acestuia;
h) 2 – 4 reprezentanţi ai foştilor proprietari deposedaţi sau
moştenitorii acestora care au solicitat terenuri în termenul legal, în
funcţie de mărimea comunei, oraşului sau municipiului. Pentru
alegerea reprezentanţilor proprietarilor în comisia locală, consiliul
local convoacă o adunare a proprietarilor, în termen de 15 zile de la
intrarea în vigoare a prezentului Regulament sau de la vacantarea
unei poziţii în comisie, adunare care va fi legal constituită dacă este
prezentă majoritatea din numărul acestora. Hotărârea privind
alegerea reprezentanţilor proprietarilor în comisie se adoptă cu
majoritatea simplă, jumătate plus unu, din numărul celor prezenţi.
Reprezentanţii proprietarilor pot fi revocaţi cu respectarea procedurii
de mai sus. Organizarea adunării pentru revocarea reprezentanţilor
proprietarilor trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25%
dintre proprietari.
– Art. 4 – (1) Comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti
este numită prin ordin al prefectului şi va avea următoarea
componenţă:
a) prefectul – preşedintele comisiei;
b) subprefectul desemnat de prefect – în caz de indisponibilitate
determinată de boală, demisie sau suspendare a prefectului preia
prerogativele acestuia;
c) secretarul general al instituţiei prefectului – secretarul comisiei;
19
d) directorul direcţiei de contencios administrativ şi controlul
legalităţii;
e) directorul oficiului judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară;
e1) directorul executiv al direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare
rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti;
f) reprezentantul teritorial al Agenţiei Domeniilor Statului;
g) directorul sucursalei teritoriale a Administraţiei Naţionale
„Îmbunătăţiri Funciare” – R.A.;
h) un reprezentant desemnat de consiliul judeţean, respectiv al
municipiului Bucureşti;
i) inspectorul-şef al inspectoratului silvic teritorial sau
împuternicitul acestuia;
j) directorul direcţiei silvice din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor –
Romsilva sau împuternicitul acestuia;
k) un reprezentant al Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din
România;
l) un reprezentant al Asociaţiei Administratorilor de Păduri;
m) un reprezentant al asociaţiilor proprietarilor de terenuri agricole
legal constituite;
La Cap. II din Regulament cu referire la atribuțiile comisiilor se
prevăd următoarele:
Art. 5 – Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale au
următoarele atribuţii principale:
a) preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile
legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
20
agricole şi celor forestiere, cu excepţia celor formulate de comune,
oraşe sau municipii;
b) verifică în mod riguros îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.
9 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi la art. 6 din Legea nr. 1/2000, cu
modificările ulterioare, solicitând în acest scop toate relaţiile şi datele
necesare;
c) stabilesc mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren, pentru
care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit
legii, propune alte amplasamente şi consemnează în scris acceptul
fostului proprietar sau al moştenitorilor acestuia pentru punerea în
posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în
mod legal altor persoane;
d) completează, în urma verificărilor efectuate, anexele la prezentul
regulament cu persoanele fizice şi juridice îndreptăţite;
e) primesc şi transmit comisiei judeţene contestaţiile formulate de
persoanele interesate;
f) întocmesc situaţii definitive, potrivit competenţelor ce le revin,
privind persoanele fizice şi juridice îndreptăţite să li se atribuie teren,
cu suprafaţa şi amplasamentele stabilite, conform planului de
delimitare şi parcelare întocmit;
g) întocmesc situaţii cu titlurile de proprietate eliberate în
condiţiile art. 27 alin. (22) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi în cazurile în care
proprietarii renunţă la titlul de proprietate pentru intrarea în legalitate
şi înaintează comisiei judeţene propuneri de revocare a acestor titluri;
h) înaintează şi prezintă spre aprobare şi validare comisiei judeţene
situaţiile definitive, împreună cu documentaţia necesară, precum şi
divergenţele produse şi consemnate la nivelul acestor comisii;
i) pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să
primească terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora,
21
după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute, şi le
înmânează titlurile de proprietate, potrivit competenţelor ce le revin;
j) analizează lunar evoluţia cauzelor în justiţie în care comisia locală
este parte şi în funcţie de aceasta hotărăşte şi propune organului
competent poziţia procesuală pentru termenele următoare;
k) sesizează organele competente pentru sancţionarea membrilor
comisiei, când este cazul;
l) identifică terenurile atribuite ilegal şi sesizează primarul, care
înaintează sub semnătură acţiuni în constatarea nulităţii absolute
pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997, cu
modificările şi completările ulterioare;
m) exercită orice alte atribuţii ce le revin potrivit prevederilor legale
şi prezentului regulament.
Art. 6 – Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti au
următoarele atribuţii principale:
a) organizează instruirea comisiilor comunale, orăşeneşti şi
municipale şi asigură distribuirea legilor, a prezentului regulament, a
hărţilor şi planurilor la zi, precum şi a altor materiale necesare pentru
desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora;
b) asigură îndrumarea şi controlul comisiilor comunale, orăşeneşti
şi municipale prin desemnarea pe comune, oraşe şi municipii a
membrilor din comisia judeţeană;
c) verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale,
orăşeneşti şi municipale, în special existenţa actelor doveditoare,
pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestora;
d) soluţionează contestaţiile formulate împotriva măsurilor stabilite
de comisiile locale;
e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale,
orăşeneşti sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare şi
parcelare;
22
f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate;
g) soluţionează cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a
comunelor, oraşelor şi municipiilor pentru terenurile forestiere;
h) analizează propunerile comisiilor locale de revocare a titlurilor de
proprietate eliberate în condiţiile art. 27 alin. (22) din Legea nr.
18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
verifică temeinicia acestor propuneri şi hotărăsc în consecinţă;
i) identifică terenurile atribuite ilegal şi sesizează prefectul, care va
promova acţiuni în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile
prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările şi
completările ulterioare;
j) analizează lunar evoluţia cauzelor în justiţie în care comisia
judeţeană, respectiv comisia municipiului Bucureşti este parte şi
decide asupra măsurilor ce trebuie luate;
k) atribuie şi dispun delimitarea în teren, completarea proceselorverbale
de punere în posesie a comunelor, oraşelor şi municipiilor
pentru terenurile forestiere proprietate publică ce le revin;
l) preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile
legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere în cazul persoanelor care solicită
reconstituirea dreptului de proprietate privată pe raza teritorială a mai
multor localităţi din judeţ; în aceste cazuri comisia judeţeană va
îndeplini, în mod corespunzător, şi atribuţiile prevăzute la literele b),
c), d) şi h) de mai sus;
m) exercită orice alte atribuţii ce le revin potrivit prevederilor legale
şi prezentului regulament.
De asemenea, în Cap. III din Regulament, cu referire la
funcţionarea comisiilor, se prevăd următoarele:
Art. 7 – (1) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale îşi
desfăşoară activitatea în plen, în prezenţa majorităţii membrilor
23
acestora, cu prezenţa obligatorie a primarului sau, după caz, a
viceprimarului.
(2) Lucrările de secretariat ale comisiei locale se asigură de
secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
(3) Fiecare membru are un singur vot. În caz de paritate de voturi,
votul preşedintelui decide.
Art. 8 – (1) Comisiile judeţene sau a municipiului Bucureşti îşi
desfăşoară activitatea în prezenţa majorităţii membrilor acestora.
(2) Hotărârile comisiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti şi ale
celor comunale, orăşeneşti sau municipale se adoptă cu votul
majorităţii membrilor lor şi se consemnează într-un proces-verbal
semnat de toţi participanţii.
(3) Pentru adoptarea hotărârilor comisiile vor solicita prezentarea
tuturor actelor necesare şi vor lua act de recunoaşterea reciprocă a
limitelor proprietăţii de către vecini.
(4) Fiecare membru are un singur vot. În caz de paritate de voturi,
votul preşedintelui decide.
În exercitarea acestor atribuţii, inculpaţii au încălcat
următoarele dispoziţii legale:
– Activitatea de predare-preluare ar fi trebuit să se efectueze cu
respectarea următoarelor acte normative: Legea nr. 268/2001, H.G.
nr. 626/2001, Legea nr. 1/2000, modificată, H.G. nr. 890/2005,
modificată, H.G. nr. 1832/2005, Legea nr. 290/2002, Legea nr.
213/1998, Legea nr. 247/2005.
– art. 9 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, prevede că „terenurile
proprietate de stat, administrate de institutele, centrele şi staţiunile de
cercetare, destinate cercetării şi producerii de seminţe, de material
săditor din categorii biologice superioare şi de animale de rasă, rămân
24
în administrarea acestora, cu excepţia terenurilor agricole
preluate de la foştii proprietari şi solicitate de persoanele
îndreptăţite la reconstituire. Terenurile din perimetrele staţiunilor,
institutelor şi centrelor de cercetare care fac obiectul retrocedării se vor
delimita în sole compacte, începând de la marginea perimetrului,
conform Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea
unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii,
industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
„Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, cu modificările şi completările ulterioare.
(11) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi terenurilor folosite la data
intrării în vigoare a prezentei legi de unităţile de învăţământ cu profil
agricol sau silvic. Suprafeţele care rămân în administrarea instituţiilor
de învăţământ vor fi delimitate prin hotărâre a Guvernului în termen de
90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(12) Pentru suprafeţele de teren care se restituie pe vechiul
amplasament persoanelor îndreptăţite în condiţiile alin. (1) şi (11)
unităţile de cercetare şi învăţământ vor primi în administrare suprafeţe
de teren corespunzătoare din proprietatea statului. (…)”.
– art. 10 – (1) din aceeaşi lege, „persoanelor fizice cărora li sa
reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor deţinute de
institutele şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolă, precum şi de
regiile autonome cu profil agricol sau de societăţile naţionale cu profil
agricol li se vor atribui terenuri în natură din terenurile
proprietate privată a statului.
(2) În situaţia în care suprafeţele proprietate privată a
statului sunt insuficiente acestea pot fi suplimentate cu
suprafeţe ce se vor scoate din domeniul public al statului, în
condiţiile legii, la propunerea prefectului, sau se vor acorda
despăgubiri.”
– Legea 290/2002 (până la modificările aduse în anul 2009)
prevedea la art. 223
că „suprafeţele de teren trecute, potrivit Legii nr.
147/2004, în administrarea institutelor, unităţilor, centrelor, staţiunilor
de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, precum şi a instituţiilor de
25
învăţământ superior agricol şi silvic rămân în administrarea
acestora, cu excepţia terenurilor agricole preluate de la foştii
proprietari şi solicitate de persoanele îndreptăţite la
reconstituire, precum şi a celor prevăzute în anexa nr. 61. Terenurile
aparţinând foştilor proprietari, dar indispensabile activităţii de
cercetare-dezvoltare, colecţiile de material biologic, loturile
demonstrative, suprafeţele destinate producerii de sămânţă şi
material de plantat din verigi superioare, testărilor tehnologice
şi terenurile pentru producerea furajelor necesare animalelor de
experienţă şi producţie, plantaţiile cu rol în ameliorare,
parcelele amenajate special pentru experimentări multianuale,
în care s-au investit sume importante dificil de recuperat sau
care implică investiţii noi considerabil de mari, vor fi păstrate
în administrarea unităţilor de profil.”
– art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998: trecerea din
domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin
hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local,
dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. Legea nr.
247/2005 nu conţine nicio derogare de la prevederile Legii nr.
213/1998 care să dispună trecerea terenurilor din domeniul public al
statului în domeniul privat al localităţii printr-o hotărâre a comisiei
judeţene de fond funciar.
– art. 27 din Legea nr. 18/1991: (1) Punerea în posesie şi
eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea
loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare
pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei,
amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor
constatatoare prealabile. (2) În toate cazurile în care reconstituirea
dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia
măsurătorilor comisia locală ia act de recunoaşterea reciprocă a
limitelor proprietăţii de către vecini, le consemnează în documentele
constatatoare, întocmind planurile parcelare şi înaintează
documentaţia comisiei judeţene sau prefectului pentru validare şi,
respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.
26
– art. 6 din Legea nr. 1/2000: (1) La stabilirea, prin
reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi
forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile
comunale, orăşeneşti, municipale şi comisiile judeţene, constituite
potrivit legii, vor verifica în mod riguros existenţa actelor
doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991,
republicată, precum şi pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea
şi concludenţa acestor acte, ţinându-se seama şi de
dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege.
– Art. 12 din Legea nr. 1/2000:(1) Comisiile comunale,
orăşeneşti sau municipale din unităţile administrativ-teritoriale
pe care se află terenurile, împreună cu oficiile de cadastru şi
publicitate imobiliară vor delimita terenurile solicitate pe vechile
amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor
persoane, sau în sole situate în vecinătatea localităţilor,
acceptate de foştii proprietari, cu asigurarea accesului la
lucrările de hidroamelioraţii, acolo unde ele există. (4) Procesulverbal
de delimitare împreună cu hotărârea comisiei locale vor fi
supuse spre validare comisiei judeţene, care este obligată să se
pronunţe în termen de 30 de zile de la primirea acestuia. (5)
Hotărârea comisiei judeţene şi, respectiv, procesul-verbal de delimitare
şi planul de situaţie vor fi transmise societăţilor comerciale, institutelor
şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă, regiilor autonome şi
societăţilor naţionale cu profil agricol, precum şi comisiilor locale,
pentru a fi luate în considerare la întocmirea documentaţiei necesare la
stabilirea amplasamentelor potrivit legii, la punerea în posesie a
titularilor, precum şi la eliberarea titlurilor de proprietate.
VII. Analiza probatoriului:
Din cuprinsul Raportului de control (…) întocmit de către
Corpul de Control al Primului – Ministru privind verificarea
respectării dispozițiilor legale în legătură cu trecerea unei suprafețe de
teren din domeniul public al statului și administrarea Institutului
27
Național de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea (denumit în
continuare I.N.C.D.A. Fundulea) în domeniul privat al orașului
Fundulea, rezultă, în esență, următoarele:
Prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, Comisia județeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași
(…), a aprobat procesul-verbal de delimitare pentru suprafața de
1982,54 ha (…), teren ce se afla în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea
și a trecut această suprafață din domeniul public al statului în
domeniul privat al orașului Fundulea.
Menționăm faptul că, în temeiul dispozițiilor art. 12 alin. 1 din
Legea nr. 18/1991, republicată și modificată, în scopul stabilirii
dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia,
atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor
de proprietate, în fiecare comună, oraș sau municipiu, se constituie,
prin ordinul prefectului, o comisie condusă de primar.
A. La data de 12.07.2007 a fost încheiat Procesul-verbal de
delimitare a suprafețelor (…), prin care Comisia locală de fond
funciar Fundulea a procedat la delimitarea unei suprafețe de
1.982,54 ha, aflată în domeniul public al statului și în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea. Conform respectivului Proces-verbal, această
suprafață a fost preluată de către Comisia locală de fond funciar
Fundulea în vederea punerii în posesie a persoanelor al căror drept de
proprietate a fost reconstituit în temeiul Legii nr. 18/1991, Legii nr.
1/2000 și Legii nr. 247/2005, de către Comisiile locale Fundulea,
Tămădău, Gurbănești, Sărulești, Nicolae Bălcescu, Valea Argovei,
Nana, Lehliu și Lupșanu.
Din partea introductivă a Procesului – verbal a rezultat faptul că
acesta a fost încheiat de către inc. DOROBANȚU DOREL, în calitate
de Primar al orașului Fundulea, în prezența reprezentantului Oficiului
de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași, inc. STAN AUREL, iar
la finalul acestuia apar mențiunile „Comisia locală Fundulea”,
respectiv „delegat O.C.P.I. Călăraşi”, în dreptul cărora sunt două
semnături olografe.
28
Procesul – verbal a fost vizat „pentru luare în evidenţa O.C.P.I.
Călăraşi” de către directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară Călăraşi, inc. NĂBÂRGEAC ION.
Totodată, din conţinutul Procesului – verbal de delimitare a
suprafeţelor solicitate conform prevederilor Legii nr. 247/2005
încheiat în data de 12.07.2007 (…), au rezultat următoarele:
Temeiul legal în baza căruia a fost încheiat procesul-verbal l-au
constituit dispozițiile art. 47 din Regulamentul privind procedura de
constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și
modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în
posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu
modificările și completările ulterioare, în condițiile în care obiectul
acestui proces-verbal îl constituia delimitarea unei suprafețe aflate în
administrarea I.N.C.D.A. Fundulea.
Însă, dispozițiile art. 47 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
890/2005, cu modificările și completările ulterioare, prevăd
următoarele:
„În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 7 din Legea nr.
268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în
administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu
destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu
modificările şi completările ulterioare, şi conform art. 9 şi 10 din
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind
privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri
proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi
înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 626/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
terenurile care fac obiectul retrocedării drepturilor proprietarilor,
conform Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare,
se vor preda pe bază de protocol comisiilor locale, în vederea eliberării
titlurilor de proprietate şi punerii în posesie a celor îndreptăţiţi, în cel
mult 30 zile de la comunicarea hotărârii însoţită de documentaţia
care a stat la baza acesteia.”
29
Prin urmare, după cum rezultă din conţinutul dispoziţiilor art.
47 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, aceste
dispoziţii legale puteau constitui temeiul legal al încheierii unui
proces-verbal de delimitare a unui teren aflat în administrarea
Agenţiei Domeniilor Statului, nu a unui teren aflat în administrarea
unui Institut naţional de cercetare – dezvoltare agricolă.
Astfel, la momentul întocmirii procesului-verbal de delimitare a
suprafeţei de 1.982,54 ha, acest teren se afla în domeniul public al
statului şi în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, dispoziţiile art. 47
din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005 neputând constitui
temeiul legal al încheierii acestui proces-verbal de delimitare.
Este de menţionat faptul că delimitarea suprafeţei de teren
menţionate, respectiv încheierea procesului-verbal de delimitare a
suprafeţei respective, s-au făcut fără participarea unui reprezentant
al administratorului terenului, respectiv I.N.C.D.A. Fundulea, deşi
procesul-verbal întocmit în data de 12.07.2007 a avut ca obiect
delimitarea unei suprafeţe de teren aflate în domeniul public al
statului şi în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea.
Procesul-verbal întocmit în data de 12.07.2007, având ca obiect
delimitarea suprafeței de teren de 1.982,54 ha aflată în domeniul
public al statului și în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, a prevăzut
și faptul că „această suprafață se preia de către Comisia locală
Fundulea” în vederea punerii în posesie a persoanelor al căror drept
de proprietate a fost reconstituit.
Or, în acest proces-verbal s-a prevăzut faptul că suprafața de
1.982,54 ha se preia de către Comisia locală Fundulea anterior
trecerii suprafeței de teren menționate din domeniul public al statului
în domeniul privat al orașului Fundulea.
De asemenea, din conținutul procesului-verbal de delimitare,
întocmit în data de 12.07.2007, nu a rezultat modul în care a fost
stabilită suprafața respectivă.
30
Deși procesul-verbal de delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha sa
întocmit la nivelul Primăriei Orașului Fundulea, prin adresa nr.
2846/17.03.2014, Primăria Orașului Fundulea a comunicat Corpului
de control al primului-ministru faptul că nu cunoaște „modul de
calcul al suprafeței de 1982,54 ha, la data întocmirii procesului-verbal
de delimitare”.
(…)
B. Emiterea, de către Comisia județeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Călărași, a Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, cu încălcarea
dispoziţiilor legale
Prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007 (…), Comisia județeană
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Călărași a aprobat Procesul-verbal de delimitare a suprafeţelor
solicitate conform prevederilor Legii nr. 247/2005, la oraşul Fundulea,
pentru suprafaţa de 1982,54 ha, teren ce se afla în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea.
De asemenea, prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, Comisia
județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași a dispus trecerea suprafeţei de 1982,54 ha din
domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea şi punerea terenului la dispoziţia Comisiei locale de fond
funciar Fundulea, în vederea punerii în posesie, conform prevederilor
art. 27 alin. 71 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu
modificările şi completările ulterioare.
Conform prevederilor hotărârii Comisia județeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași,
această suprafaţă reprezenta „dreptul de proprietate reconstituit
conform prevederilor Legii nr. 247/2005, persoanelor îndreptăţite la
oraşele: Fundulea, Lehliu Gară şi comunele: Tămădău, Gurbăneşti,
Săruleşti, Nicolae Bălcescu, Valea Argovei, Nana şi Lupşanu”.
Art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările
31
ulterioare, prevede că „trecerea din domeniul public în domeniul
privat se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului
judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau
a consiliului local, dacă prin Constituţie sau prin lege nu se
dispune altfel.
Or, legile fondului funciar nu conţin dispoziţii conform cărora
trecerea terenurilor din domeniul public al statului în domeniul privat
al statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale să se realizeze
altfel decât potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998,
cu modificările şi completările ulterioare. Dimpotrivă, dispoziţiile art.
10 alin. 2 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate
potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr.
169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, prevedeau că, în
situaţia în care suprafeţele proprietate privată a statului sunt
insuficiente, acestea pot fi suplimentate cu suprafeţe ce se vor
scoate din domeniul public al statului, la propunerea prefectului,
în condiţiile legii. În consecinţă, legea aplicabilă, în sensul
dispoziţiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi
completările ulterioare, este chiar Legea nr. 213/1998, cu modificările
şi completările ulterioare, legea-cadru care reglementează
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi care instituie
obligativitatea parcurgerii procedurii de trecere din domeniul public al
statului în domeniul privat al statului sau al unei unităţi
administrativ-teritoriale, prin hotărâre a Guvernului.
Terenul în suprafaţă de 1.982,54 ha, care a făcut obiectul
trecerii în domeniul privat al oraşului Fundulea, prin Hotărârea
nr. 1604/13.07.2007, emisă de către Comisia județeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Călărași, făcea parte din domeniul public al statului, fiind
administrat de I.N.C.D.A. Fundulea.
În acest sens, la pct. I.5 din „Lista cuprinzând unele bunuri
care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativteritoriale”,
Anexă la Legea nr. 213/1998, cu modificările şi
completările ulterioare, „terenurile institutelor şi staţiunilor de cercetări
ştiinţifice şi ale unităţilor de învăţământ agricol şi silvic, destinate
32
cercetării şi producerii de seminţe şi de material săditor din categoriile
biologice şi de animale de rasă” sunt prevăzute ca făcând parte din
domeniul public al statului.
Prin adresa nr. 4798/13.12.2013, transmisă Corpului de
control al primului-ministru, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice
„Gheorghe Ionescu – Siseşti”, instituţie în subordinea căreia se află
I.N.C.D.A. Fundulea, a precizat faptul că „(…) la nivelul anului 2007,
întreaga suprafaţă de teren (agricol şi neagricol) făcea parte din
domeniul public al statului, I.N.C.D.A. Fundulea neadministrând
altfel de teren” (…).
În sensul celor de mai sus, prin adresa nr.
109223/21.02.2014, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a
arătat la lit. A pct. 1 din adresă că suprafața de teren aflată în
domeniul public al statului și în administrarea I.N.C.D.A.
Fundulea destinată cercetării și producerii de semințe, de material
săditor din categorii biologice superioare este de 4.966,29 ha (…).
Conform dispoziţiilor art. 136 alin. 4 teza I din Constituţia
României, republicată, art. 11 alin. 1 din Legea nr. 213/1998, cu
modificările şi completările ulterioare, art. 5 alin. 2 din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi art. 1844 din Codul civil din 1864, caracterele specifice
ale dreptului de proprietate publică sunt inalienabilitatea,
imprescriptibilitatea şi insesizabilitatea.
De asemenea, conform dispoziţiilor Legii nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi
completările ulterioare, trecerea din domeniul public al statului în
domeniul privat al statului sau al unei unităţi administrativteritoriale
se face prin hotărâre a Guvernului.
Făcând parte din domeniul public al statului, terenul
menţionat putea fi trecut în proprietatea privată a oraşului Fundulea
numai prin hotărâre a Guvernului, orice excepţie de la competenţa
Guvernului de a decide cu privire la regimul juridic al bunurilor
proprietate publică a statului trebuind să respecte principiul ierarhiei
actelor normative, urmând a se face printr-un act normativ cu aceeaşi
forţă juridică ca cea a Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică
şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,
respectiv printr-o lege organică.
33
Or, Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, emisă de Comisia
județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași, reprezintă un act administrativ şi nu un act
normativ, o comisie judeţeană de fond funciar neputându-se substitui
puterii executive şi, prin urmare, neavând dreptul de a exercita
atribuţiile prevăzute de Legea nr. 213/1998, cu modificările şi
completările ulterioare, date în competenţa exclusivă a Guvernului.
Sancţiunea nerespectării competenţei şi a procedurii de
dezafectare a terenurilor din domeniul public şi de trecere a
acestora în domeniul privat era, la data emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007 de către Comisia județeană pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași, expres
prevăzută de art. 11 alin. 2 din Legea nr. 213/1998, cu modificările şi
completările ulterioare, aceasta fiind nulitatea absolută.
Conform dispoziţiilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 213/1998,
în forma în vigoare la momentul emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, dreptul de proprietate publică nu putea înceta
decât prin modalităţile indicate expres, respectiv prin pieirea bunului
ori prin trecerea acestuia în domeniul privat, conform legii, în caz
contrar fiind încălcat caracterul inalienabil al terenurilor aflate în
domeniul public al statului şi în administrarea institutului de
cercetare-dezvoltare agricolă.
Prin adresa nr. 314/23.01.2014, I.N.C.D.A. Fundulea a
comunicat Corpului de control al primului-ministru următoarele (…):
„Pentru ca reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea
foştilor proprietari să fie legală, indiferent că era vorba de vechiul
amplasament sau în compensare, trebuiau respectate dispoziţiile
legale imperative privind regimul juridic al terenurilor, în speţă
dispoziţiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 coroborate cu
dispoziţiile art. 10 (…) din Legea nr. 1/2000.
I.N.C.D.A. Fundulea consideră că restituirea terenurilor
agricole destinate cercetării şi producerii de sămânţă, respectiv
producerii de material săditor din categorii biologice superioare
aflate în domeniul public al statului şi în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea s-a făcut fără a respecta procedura legală
de trecere din domeniul public al statului în domeniul privat al
oraşului Fundulea (…).”
34
Prin adresa nr. 4798/13.12.2013, transmisă Corpului de
control al primului-ministru, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice
„Gheorghe Ionescu-Șiseşti”, a precizat următoarele (…):
„Hotărârea Comisiei Judeţene (H.C.J.) nr. 1604/13.07.2007
(…) identifică suprafaţa de teren de 1982,54 ha (nr. tarla, nr. parcelă şi
categoria de folosinţă) şi o trece din domeniul public în domeniul privat
al statului şi o pune la dispoziţia Comisiei locale pentru stabilirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor cu încălcarea flagrantă a
dispoziţiilor Legii nr. 213/1998 care stipula în mod imperativ
că trecerea terenurilor din domeniul public în domeniul privat
nu se poate face decât prin Hotărâre de Guvern, în speţă
hotărârea de Guvern a lipsit cu desăvârşire.
Precizăm că I.N.C.D.A. – Fundulea a atacat în instanţă H.C.J.
nr. 1604/13.07.2007, solicitând anularea hotărârii.
Prin Sentinţa Civilă nr. 666/09.10.2007 (…), rămasă
irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 60/PJ30.01.2008, instanţa s-a
pronunţat în favoarea Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de
Proprietate asupra Terenurilor.
De altfel, facem precizarea că pe parcursul anilor 2008 şi 2009,
aceleaşi comisii de aplicare a legilor fondului funciar au mai emis alte 6
hotărâri de comisie judeţeană prin care au reconstituit în aceeaşi
manieră ilegală suprafeţe de teren din domeniul public,
indispensabil activităţii de cercetare, aflate în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea, toate acele hotărâri fiind atacate în
instanţă cu acţiune în nulitate absolută, cereri admise în mod
definitiv şi irevocabil cu consecinţa constatării nulităţii
absolute a acestora.”
(…)
În concluzie, suprafaţa de 1.982,54 ha a fost trecută din
domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului Fundulea,
prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, emisă de Comisia judeţeană de
fond funciar Călăraşi, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. 2 din
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, cu modificările şi completările ulterioare.
35
C. Reconstituirea dreptului de proprietate, cu
nerespectarea dispoziţiilor legale, cu privire la o suprafaţă de
teren indispensabilă activităţii de cercetare
Legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la
terenurile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea era condiţionată de îndeplinirea cumulativă a
următoarelor condiţii:
Trecerea acestor terenuri din domeniul public al statului în
domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale în a căror
rază se aflau terenurile, trebuia să se realizeze conform dispoziţiilor
legale în materie. Din datele expuse la cap. II, pct. 11.2, lit. B din
raportul de control, rezultă că trecerea terenului din domeniul public
al statului în domeniul privat al oraşului Fundulea s-a realizat cu
încălcarea dispoziţiilor legale.
Îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia fondului
funciar, respectiv de dispoziţiile Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere,
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale
Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum
şi de dispoziţiile Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu
modificările şi completările ulterioare.
Astfel, terenurile aflate în domeniul public al statului şi în
administrarea I.N.C.D.A. Fundulea puteau fi retrocedate doar în
două situaţii, respectiv:
a) în cazul în care terenurile solicitate, aflate în
domeniul public al statului şi în administrarea I.N.C.D.A.
Fundulea, reprezentau vechiul amplasament al proprietarului
deposedat, legile fondului funciar au prevăzut fostului proprietar
sau moştenitorilor acestuia dreptul de a solicita retrocedarea
suprafeţei respective.
în acest sens, dispoziţiile art. 9 alin. 1 teza I din Legea nr.
1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, au prevăzut
următoarele:
„Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele,
centrele şi staţiunile de cercetare, destinate cercetării şi producerii de
seminţe, de material săditor din categorii biologice superioare şi de
36
animale de rasă, rămân în administrarea acestora, cu excepţia
terenurilor agricole preluate de la foştii proprietari şi
solicitate de persoanele îndreptăţite la reconstituire.”
b) în cazul în care terenurile aflate în domeniul public al
statului şi în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea nu reprezentau
vechile amplasamente, persoanele îndreptăţite puteau solicita teren
în compensare cu teren echivalent de la institut doar dacă nu mai
exista teren disponibil administrat de alte instituţii şi autorităţi
publice în judeţul respectiv sau în judeţele învecinate.
În acest sens, conform dispoziţiilor art. 10 alin. 6 din
Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, „Comisiile de fond funciar vor putea solicita
teren pentru compensarea cu teren echivalent de la staţiunile şi
institutele de cercetare doar dacă nu mai există teren
disponibil administrat de alte instituţii şi autorităţi publice în
judeţul respectiv sau în judeţele învecinate.”
În ambele situaţii, fie că este vorba de retrocedarea pe
vechiul amplasament, fie că este vorba de solicitarea de teren în
compensare de la I.N.C.D.A. Fundulea, legislaţia în materia fondului
funciar a impus îndeplinirea unei condiţii negative referitoare la
retrocedarea terenurilor administrate de institut, anume aceea ca
terenurile ce făceau obiectul reconstituirii dreptului de
proprietate să nu fie indispensabile cercetării.
În acest sens, conform dispoziţiilor art. 10 alin. 8 din
Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, „în aplicarea art. 9 alin. 1 şi a art. 24 alin. 6
din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr.
169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, reconstituirea
dreptului de proprietate pentru vechile amplasamente se face
în perimetrul unităţilor de cercetare-dezvoltare pe terenuri
agricole care nu sunt indispensabile cercetării.”
În sensul celor prezentate anterior s-a exprimat şi Agenţia
Domeniilor Statului când, prin adresa nr. 56925/21.11.2006, a
37
transmis un punct de vedere I.N.C.D.A. Fundulea, referitor la
procedura de retrocedare a suprafeţelor de teren din domeniul public,
situate în incintele staţiunilor şi institutelor de cercetare.
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă
Fundulea, prin adresa nr. 314/23.01.2014 (…) şi Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin adresa nr. 109223/21.02.2014
(…), au comunicat Corpului de control al primului-ministru faptul că
din suprafaţa de teren de 1982,54 ha, era indispensabilă
activităţii de cercetare-dezvoltare o suprafaţă de 1936,59 ha
teren arabil, restul de 45,95 reprezentând categoria de
folosinţă vie.
I.N.C.D.A. Fundulea, prin adresa nr. 314/23.01.2014,
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Șiseşti”,
prin adresa nr. 4798/13.12.2013, precum şi Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, prin adresa nr. 109223 din data de 21.02.2014, au
comunicat Corpului de control al primului-ministru faptul că nu li sa
solicitat niciun punct de vedere cu privire la trecerea, în anul
2007, a unei suprafeţe de 1982,54 ha din domeniul public al
statului şi administrarea I.N.C.D.A. Fundulea în domeniul privat
al oraşului Fundulea, în vederea reconstituirii dreptului de
proprietate.
Suprafaţa de teren agricol putea fi trecută din domeniul
public al statului şi administrarea I.N.C.D.A. Fundulea în domeniul
privat al oraşului Fundulea, cu respectarea dispoziţiilor legale, numai
după identificarea terenurilor aflate în administrarea institutului care
erau indispensabile activităţii de cercetare.
După identificarea terenurilor indispensabile activităţii de
cercetare, se puteau delimita terenurile aflate în domeniul public al
statului şi în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, ce puteau face
obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
După parcurgerea acestor etape, o suprafaţă de teren agricol
aflată în domeniul public al statului şi administrarea I.N.C.D.A.
Fundulea putea fi trecută în domeniul privat al oraşului Fundulea
numai prin hotărâre a Guvernului.
Conform dispoziţiilor legale în materia fondului funciar,
prezentate mai sus în cadrul raportului de control, chiar dacă terenul
respectiv reprezenta vechiul amplasament al persoanelor îndreptăţite
38
la reconstituirea dreptului de proprietate, dacă acesta făcea parte din
categoria terenurilor agricole strict necesare activităţii de cercetare, el
nu putea fi retrocedat.
Deşi, prin adresa nr. 314/23.01.2014, I.N.C.D.A. Fundulea a
comunicat Corpului de control al primului-ministru faptul că „din
suprafaţa de teren de 1982,54 ha, era indispensabilă activităţii
de cercetare-dezvoltare o suprafaţă de 1936,59 ha teren arabil’,
prin cererea de chemare în judecată introdusă de reprezentantul
institutului la data de 23.08.2007 nu a fost invocat acest aspect.
Comisia locală de fond funciar Fundulea a formulat cerere de
intervenţie în interes propriu în cadrul procesului având ca obiect
anularea Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, emisă de Comisia judeţeană
de fond funciar Călăraşi.
Prin această cerere s-a arătat faptul că, din totalul suprafeţei
administrate de I.N.C.D.A Fundulea, numai 931 ha reprezenta
suprafaţa destinată cercetării fundamentale şi aplicative, invocânduse,
în acest sens, adresa nr. 4285/06.07.2007, transmisă Primăriei
Oraşului Fundulea de către institut.
I.N.C.D.A. Fundulea a depus în data de 01.10.2007 la
instanţa de judecată „un punct de vedere referitor la cererea de
intervenţie în interes propriu” formulată de Comisia locală de fond
funciar Fundulea, dar nici de această dată reprezentanţii
institutului nu au menţionat faptul că suprafaţa indispensabilă
cercetării era mult mai mare decât cea menţionată de Comisia
locală de fond funciar Fundulea.
Prin adresa nr. 557/27.01.2014, Instituţia Prefectului –
Judeţul Călăraşi a transmis Corpului de control al primuluiministru,
referitor la situaţia terenului indispensabil cercetării,
adresa nr. 4285/06.07.2007, înaintată Primăriei Oraşului Fundulea
de către I.N.C.D.A. Fundulea.
Conform adresei nr. 4285/06.07.2007, referitoare la
recalcularea impozitului pe terenuri, I.N.C.D.A. Fundulea a
comunicat Primăriei Oraşului Fundulea faptul că „din totalul
suprafeţei de 3.333,51 ha teren arabil, aflată în administrarea
unităţii, suprafaţa de 931 ha reprezintă suprafaţa destinată
strict cercetării fundamentale şi aplicative, fiind scutită de plata
impozitului.
39
Comisia locală de fond funciar Fundulea s-a folosit de
conţinutul acestei adrese formulând cererea de intervenţie în interes
propriu în procesul având ca obiect anularea Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, emisă de Comisia judeţeană de fond funciar
Călăraşi, însă I.N.C.D.A. Fundulea nu s-a apărat prin a arăta că, din
suprafaţa de teren de 1982,54 ha, era indispensabilă activităţii de
cercetare-dezvoltare o suprafaţă mult mai mare decât suprafaţa de
931 ha teren arabil.
Deşi, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 lit. c din
Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi
avea atribuţia de a verifica legalitatea propunerilor înaintate de
comisiile locale, aceasta nu a purtat corespondenţă cu I.N.C.D.A.
Fundulea, cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe
Ionescu-Șiseşti” sau cu Ministerul Agriculturii, referitor la situaţia
juridică a terenului aparţinând domeniului public al statului şi aflat
în administrarea institutului, care a făcut obiectul trecerii în
domeniul privat al oraşului Fundulea, în vederea retrocedării.
Mai mult decât atât, prin adresa nr. 557/27.01.2014,
referitor la situaţia terenului indispensabil cercetării, Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi a transmis Corpului de control al
primului-ministru adresa nr. 4285/06.07.2007, de care s-a prevalat
şi Comisia locală de fond funciar Fundulea, adresă transmisă
primăriei de către I.N.C.D.A. Fundulea, care nu se referea la trecerea
suprafeţei de teren de 1982,54 ha din domeniul public al statului în
domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale.
Chiar dacă, contrar celor susţinute de I.N.C.D.A. Fundulea,
de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Șiseşti”
sau de Ministerul Agriculturii, la nivelul anului 2007, terenul agricol
destinat cercetării era în suprafaţă de numai 931 ha, nu a fost
stabilit dacă această suprafaţă sau cât din această suprafaţă făcea
parte din terenul de 1982,54 ha, ce a făcut obiectul dezafectării din
domeniul public printr-o hotărâre a Comisiei judeţene de fond
funciar.
(…)
Deşi avea atribuţia de a verifica legalitatea propunerilor
înaintate de comisiile locale, Comisia judeţeană de fond funciar
40
Călăraşi, înainte de emiterea Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu a
lămurit situaţia juridică a terenului aparţinând domeniului public
al statului ce a făcut obiectul trecerii în domeniul privat al
oraşului Fundulea, respectiv nu a lămurit dacă terenul
administrat de I.N.C.D.A. Fundulea făcea parte din terenurile
agricole indispensabile activităţii de cercetare.
D. Trecerea de către Comisia judeţeană de fond funciar
Călăraşi a suprafeţei de teren din domeniul public al statului în
domeniul privat al oraşului Fundulea, pentru persoane
îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate în alte
unităţi administrativ-teritoriale
În conformitate cu prevederile art. 2 teza a II-a din Hotărârea
nr. 1604/13.07.2007, emisă de Comisia judeţeană de fond funciar
Călăraşi, suprafaţa de 1982,54 ha „reprezintă dreptul de proprietate
reconstituit conform prevederilor Legii nr. 247/2005, persoanelor
îndreptăţite la oraşele: Fundulea, Lehliu Gară şi comunele: Tămădău,
Gurbăneşti, Săruleşti, Nicolae Bălcescu, Valea Argovei, Nana şi
Lupşanu”.
Conform dispoziţiilor legale în materia fondului funciar,
analizate la cap. II, pct. II.2, lit. C din raportul de control, în cazul în
care retrocedarea se făcea pe vechiul amplasament al proprietarului
deposedat, fostului proprietar deposedat sau moştenitorilor
acestuia i se putea retroceda terenul administrat de I.N.C.D.A.
Fundulea, cu excepţia cazului în care terenul era strict destinat
cercetării.
Din conţinutul Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, emisă de
Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi, a rezultat faptul că
suprafaţa de 1982,54 ha a reprezentat dreptul de proprietate
reconstituit şi persoanelor îndreptăţite la reconstituire în alte oraşe,
respectiv Lehliu Gară, dar şi în comunele Tămădău, Gurbăneşti,
Săruleşti, Nicolae Bălcescu, Valea Argovei, Nana şi Lupşanu.
Prin adresele nr. 4509 si nr. 4510 din data de 18.07.2007,
transmise Corpului de control al primului-ministru de către
I.N.C.D.A. Fundulea prin adresa nr. 314/23.01.2014, institutul a
41
comunicat Comisiei locale de fond funciar Fundulea şi Comisiei
judeţene de fond funciar Călăraşi faptul că, în şedinţa Consiliului de
administraţie din data de 16.07.2007, s-au analizat propunerile
Comisiei locale de fond funciar Fundulea, în legătură cu cererile
formulate pentru retrocedarea suprafeţelor de teren pe vechiul
amplasament.
De asemenea, prin aceleaşi adrese, I.N.C.D.A. Fundulea a
precizat faptul că membrii consiliului de administraţie, în temeiul
dispoziţiilor art. 9 alin. 1 teza I din Legea nr. 1/2000, cu modificările
şi completările ulterioare (referitoare la reconstituirea dreptului de
proprietate pe vechile amplasamente aflate în perimetrul
unităţilor de cercetare-dezvoltare), au aprobat terenurile ce urmau
a fi puse la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar Fundulea, în
suprafaţă totală de 220 ha.
Prin adresa nr. 12060/28.11.2013, Primăria Oraşului
Fundulea a comunicat Corpului de control al primului-ministru
următoarele:
„Prin adresa nr. 4509/18.07.2007 (…) I.N.C.D.A. Fundulea
transmite că este de acord cu predarea unei suprafeţe de numai
220 ha şi prezintă structura amplasării acestei suprafeţe”.
Din Anexa la adresa nr. 4509/18.07.2007, menţionată mai
sus, a rezultat faptul că suprafaţa de 220 ha reprezenta terenul ce se
propunea de către I.N.C.D.A. Fundulea a fi pus la dispoziţia Comisiei
locale de fond funciar Fundulea, prin aplicarea art. 9 alin. 1 din Legea
nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Conform dispoziţiilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, cu
modificările şi completările ulterioare, „Terenurile proprietate de stat,
administrate de institutele, centrele şi staţiunile de cercetare, destinate
cercetării şi producerii de seminţe, de material săditor din categorii
biologice superioare şi de animale de rasă, rămân în administrarea
acestora, cu excepţia terenurilor agricole preluate de la foştii
proprietari şi solicitate de persoanele îndreptăţite la
reconstituire.”
În concluzie, I.N.C.D.A. Fundulea a aprobat punerea la
dispoziţia Comisiei locale de fond funciar Fundulea a unei
suprafeţe totale de 220 ha, în vederea reconstituirii dreptului de
proprietate pe vechile amplasamente.
42
Totodată, prin adresa nr. 12060/28.11.2013, Primăria
Oraşului Fundulea a comunicat Corpului de control al primuluiministru
faptul că „din totalul suprafeţei de 50 ha, reconstituit
pe vechiul amplasament, numai suprafaţa de 25 ha este inclusă
în perimetrul celor 1982,54 ha, teren preluat de la I.N.C.D.A.
Fundulea prin H.C.J. nr. 1604/2007.”
Prin adresa nr. 2846/17.03.2014, Primăria Oraşului
Fundulea a comunicat Corpului de control al primului-ministru
faptul că „din suprafaţa totală de 1982,54 ha, teren agricol
preluat de la I.N.C.D.A. Fundulea s-a pus în posesie, pe vechile
amplasamente, o suprafaţă totală de 197,5570 ha (145,5570 ha
pentru persoanele validate în anexele de la oraşul Fundulea şi 50 ha
pentru persoanele validate în anexele de la comuna Tămădău).”
Din conţinutul adreselor Primăriei Oraşului Fundulea,
menţionate mai sus, transmise Corpului de control al primuluiministru,
nu a rezultat în mod concret cât din totalul suprafeţei de
1982,54 ha a reprezentat vechiul amplasament al persoanelor
îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate.
Prin adresa nr. 1843/24.03.2014, Instituţia Prefectului –
Judeţul Călăraşi a comunicat Corpului de control al primuluiministru
următoarele:
„(…) în urma reverificării arhivei proprii (documentele de fond
funciar din perioada 2005-2007) nu am identificat documente din
care să rezulte cu exactitate ce suprafaţă a fost destinată
reconstituirii pe vechile amplasamente din totalul de 1.982,54
ha.”
În condiţiile în care reconstituirea dreptului de proprietate cu
privire la terenurile aflate în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea se
putea face prin retrocedarea vechiului amplasament, numai dacă
terenurile respective nu erau indispensabile cercetării, doar
suprafaţa de cel mult 197,55 ha din totalul suprafeţei de 1.982,54
ha reprezenta vechiul amplasament al persoanelor îndreptăţite.
E. Trecerea de către Comisia judeţeană de fond funciar
Călăraşi a unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului
în domeniul privat al oraşului Fundulea, fără respectarea
43
procedurii prevăzute de Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
890/2005, cu modificările şi completările ulterioare
În condiţiile în care, conform adresei nr. 2846/17.03.2014,
emisă de către Primăria Oraşului Fundulea, din totalul suprafeţei de
1.982,54 ha, preluată de Comisia locală de fond funciar Fundulea de
la I.N.C.D.A. Fundulea, doar suprafaţa de cel mult 197,55 ha
reprezenta vechiul amplasament, a rezultat că cea mai mare parte a
terenului dezafectat, în anul 2007, din domeniul public al statului,
reprezenta teren în compensare cu teren echivalent de la institut.
Conform dispoziţiilor legale în vigoare la momentul emiterii de
către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi a Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, în situaţia în care într-o anumită localitate nu
mai exista suficient teren în rezerva comisiei de fond funciar care
să fie atribuit în proprietate foştilor proprietari deposedaţi sau
moştenitorilor acestora, comisiile locale de fond funciar aveau la
dispoziţie următoarele variante:
a) Conform dispoziţiilor art. 10 alin. 2 din Regulamentul
aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările
ulterioare, comisiile de fond funciar trebuiau să se adreseze
comisiilor de fond funciar din alte localităţi care urmau să pună
la dispoziţie terenurile rămase disponibile.
b) Conform dispoziţiilor art. 10 alin. 3 din Regulamentul
aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările
ulterioare, comisiile locale de fond funciar trebuiau să ataşeze, la
cerere, o situaţie centralizatoare privind terenurile aflate la
dispoziţia lor, sub semnătura tuturor membrilor comisiei, avizată de
comisia judeţeană de fond funciar, care să ateste că în rezerva
comisiei locale de fond funciar nu mai exista teren, pe baza
situaţiei suprafeţelor de teren pentru care s-au emis titluri de
proprietate, situaţie comunicată de către oficiile de cadastru şi
publicitate imobiliară.
c) Conform dispoziţiilor art. 10 alin. 4 din Regulamentul
aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările
ulterioare,atunci când nu mai exista teren în rezerva comisiei de
fond funciar, aceasta se putea adresa, prin intermediul comisiei
44
judeţene de fond funciar, instituţiilor şi autorităţilor publice care
administrau teren proprietate a statului.
d) Conform dispoziţiilor art. 10 alin. 6 din Regulamentul
aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările
ulterioare, comisiile de fond funciar puteau solicita teren pentru
compensarea cu teren echivalent de la staţiunile şi institutele de
cercetare doar dacă nu mai exista teren disponibil administrat de
alte instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau în
judeţele învecinate.
Prevederile art. 10 alin. 6 din Regulamentul aprobat prin H.G.
nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplicau
atunci când retrocedarea se făcea pe vechiul amplasament al
proprietarului deposedat.
Referitor la situaţia terenurilor aflate la dispoziţia comisiilor
locale de fond funciar, de la care s-au transferat anexe către Comisia
locală de fond funciar Fundulea, prin adresa nr. 557/27.01.2014,
Instituţia Prefectului – Judeţul Călăraşi a comunicat Corpului de
control al primului-ministru următoarele:
„La data la care Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi a
validat Anexele 23 de la localităţile Lupşanu, Valea Argovei, Săruleşti,
Gurbăneşti, Nicolae Bălcescu, Nana, Tămădău Mare, Fundulea, Lehliu
Gară, nu exista rezervă de teren la dispoziţia comisiilor locale
mai sus enumerate (…). Facem precizarea că din verificarea
efectuată la această dată a arhivei de fond funciar nu am putut
identifica situaţiile centralizatoare privind terenurile aflate la
dispoziţia comisiilor locale de fond funciar.”
Contrar precizărilor făcute de Instituţia Prefectului – Judeţul
Călăraşi, prin adresa nr. 557 din data de 27.01.2014, din verificările
efectuate a rezultat faptul că unele comisii locale de fond funciar
aveau teren în rezervă atât la momentul emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, cât şi la momentul transferului de anexe la
Comisia locală de fond funciar Fundulea.
Această constatare rezultă din următoarele împrejurări:
a) Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi, prin
adresa nr. 4728/21.10.2008, a comunicat Instituţiei Prefectului –
Judeţul Călăraşi următoarele:„Menţionăm că pe localitatea Nana
mai este disponibilă suprafaţa de 233,21 ha teren preluat de la
45
A.D.S., iar suprafaţa de teren validată şi nepusă în posesie pe comuna
Nana este de 165,24 ha.”
Prin adresa nr. 98/17.01.2014, Primăria Comunei Nana a
comunicat Corpului de control al primului-ministru următoarele:
„La data transferului anexelor către Comisia locală de fond funciar
Fundulea nu exista întocmită documentaţia cadastrală la nivelul
comunei Nana pentru a putea identifica cu exactitate suprafaţa de
teren la dispoziţia comisiei locale Nana. Abia în anul 2012 la nivelul
localităţii a început lucrarea de cadastru general. Din punctajul
efectuat cu specialistul de la O.C.P.I. Călăraşi, comisia locală de fond
funciar Nana avea deficit de teren conform notei 510/29.01.2009. Tot
la începutul anului 2009 şi O.C.P.I. prin adresa nr. 1901/2009 face
precizarea că exista deficit la comuna Nana.”
Din conţinutul notei de constatare nr. 510/29.01.2009,
întocmită de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
Călăraşi, transmisă Corpului de control al primului-ministru de către
Primăria Comunei Nana prin adresa nr. 2732/07.12.2013, a rezultat
faptul că aceasta nu conţinea menţiuni cu privire la deficitul de teren
existent la nivelul comunei Nana.
Prin adresa nr. 1901/2009, transmisă Corpului de control al
primului-ministru de către Primăria Comunei Nana, Oficiul de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi a comunicat Comisiei
judeţene de fond funciar Călăraşi faptul că „pe teritoriul comunei
Nana este de pus în posesie pe L 247/2005 o suprafaţă de 122,04 ha,
iar suprafaţa disponibilă este de 104,27 ha, rezultând un deficit de
17,77ha (…).”
Deşi în adresa nr. 1901/2009, menţionată mai sus, s-a
făcut referire la un deficit de teren în suprafaţă de 17,77 ha, existent
la nivelul Comisiei locale de fond funciar Nana, acest deficit este
corespunzător anului 2009.
La data emiterii Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, precum
şi la data transferului anexelor de la Comisia locală de fond
funciar Nana la Comisia locală de fond funciar Fundulea, nu au
fost identificate, în documentele transmise Corpului de control
al primului-ministru, documente din care să rezulte deficitul de
teren existent la nivelul Comisiei locale de fond funciar Nana,
46
care să motiveze necesitatea transferului anexelor la Comisia
locală de fond funciar Fundulea.
b) De asemenea, din verificările efectuate a rezultat că şi
Comisia locală de fond funciar Gurbăneşti avea teren în rezervă,
acest fapt rezultând chiar din conţinutul unor hotărâri ale Comisiei
judeţene de fond funciar Călăraşi, prin care s-au admis cererile unor
persoane de revocare a transferului unor poziţii din Anexa nr. 23 a
comunei Gurbăneşti în Anexa nr. 23 a oraşului Fundulea.
Astfel, prin Hotărârile nr. 781, nr. 782 şi nr. 785, emise în
data de 13.07.2012, Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi a
revocat transferul unor poziţii din Anexa nr. 23 a Comunei
Gurbăneşti în Anexa nr. 23 a Oraşului Fundulea, deoarece „pe
teritoriul comunei Gurbăneşti există teren disponibil.
c) Totodată, Comisia locală de fond funciar Săruleşti avea
teren în rezervă, acest fapt rezultând atât din conţinutul unor
hotărâri ale Comisiei judeţene de fond funciar Călăraşi, prin care s-au
invalidat anumite poziţii din anexele transferate la Comisia locală de
fond funciar Fundulea, cât şi din conţinutul unor adrese ale
Instituţiei Prefectului – Judeţul Călăraşi.
Astfel, prin Hotărârea nr. 529/09.06.2010, Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi a invalidat 136 de poziţii
transferate în anexele Comisiei locale de fond funciar Fundulea,
reprezentând o suprafaţă totală de 85,48 ha, iar solicitanţii urmau
„să rămână înscrişi în anexele 23 şi 30 ale comunei Săruleşti, în
vederea punerii în posesie pe teritoriul comunei Săruleşti.”
Prin adresa nr. A-301/2009/26.02.2010, Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi a comunicat Comisiilor locale de
fond funciar Fundulea şi Săruleşti faptul că unele poziţii din anexele
transferate de la comuna Săruleşti la oraşul Fundulea urmau a fi
retransferate la comuna Săruleşti, deoarece „s-au identificat
terenuri libere la dispoziţia Comisiei locale Săruleşti pentru
punerea în posesie a cetăţenilor îndreptăţiţi’.
47
Referitor la terenul proprietate a statului, administrat
de instituţii şi autorităţi publice pe raza judeţului Călăraşi,
facem următoarele precizări:
1. Corpul de control al primului-ministru a solicitat
Instituţiei Prefectului – Judeţul Călăraşi să comunice dacă s-au
efectuat demersuri de către comisiile locale de fond funciar, de la
care s-au transferat anexe, către instituţiile şi autorităţile publice
care administrau teren proprietate a statului, în vederea obţinerii
terenului necesar pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Prin adresa nr. 557/27.01.2014, Instituţia Prefectului –
Judeţul Călăraşi a transmis Corpului de control al primului-ministru
solicitarea nr. 1900/06.03.2007, către Agenţia Domeniilor Statului,
referitoare la încheierea protocoalelor de predare-primire a terenurilor
necesare reconstituirii dreptului de proprietate.
Din conţinutul adresei menţionate, a rezultat faptul că
Instituţia Prefectului – Judeţul Călăraşi a învederat Agenţiei
Domeniilor Statului necesitatea încheierii protocoalelor de predareprimire
cu mai multe comisii locale de fond funciar, respectiv:
Ciocăneşti, Chiselet, Nana, Vasilaţi, Dragalina, Plătăreşti şi Fundeni.
De asemenea, din conţinutul aceleiaşi adrese, a rezultat
faptul că, prin adresele nr. 200161 şi nr. 200164, ambele din data de
31.01.2007, pentru comuna Nana s-au solicitat două suprafeţe de
teren, de 374,66 ha, respectiv de 192,12 ha, exploatate de S.C.
Agromixt Buciumeni S.A.
Ca urmare a solicitării Instituţiei Prefectului – Judeţul
Călăraşi, prin adresa nr. 31719/30.03.2007, Agenţia Domeniilor
Statului a returnat documentaţia referitoare doar la terenurile
solicitate pentru Comisiile locale de fond funciar Ciocăneşti, Jegălia,
Chiselet, Olteniţa, Vasilaţi, aflate în administrarea A.D.S. şi pe care
se aflau incinte îndiguite şi desecate, deoarece acestea nu puteau
face obiectul retrocedării, în conformitate cu dispoziţiile art. 221 din
Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin urmare, din conţinutul adresei nr. 31719/30.03.2007,
a rezultat faptul că Agenţia Domeniilor Statului nu a returnat
documentaţia referitoare la încheierea protocoalelor privind
suprafeţele solicitate pentru Comisia locală de fond funciar Nana.
48
Mai mult, prin Protocolul înregistrat la Agenţia Domeniilor
Statului cu nr. 30577 din data de 20.02.2007, Agenţia Domeniilor
Statului a predat Comisiei locale de fond funciar Nana suprafaţa de
374,36 ha, iar prin Protocolul înregistrat la Agenţia Domeniilor
Statului cu nr. 30578 din data de 20.03.2007, Agenţia Domeniilor
Statului a predat Comisiei locale de fond funciar Nana suprafaţa de
192,12 ha.
În concluzie, din cele prezentate anterior, a rezultat, faptul că
suprafeţele solicitate de Instituţia Prefectului – Judeţul Călăraşi,
pentru comuna Nana, au fost predate de Agenţia Domeniilor Statului
Comisiei locale de fond funciar Nana, prin Protocoalele nr. 30577
20.02.2007 şi nr. 30578 din data de 20.03.2007, astfel încât, la
momentul emiterii Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, suprafeţele de
teren solicitate de la Agenţia Domeniilor Statului erau deja
predate Comisiei locale de fond funciar Nana.
Corespondenţa referitoare la alte suprafeţe de teren, preluate
deja de la Agenţia Domeniilor Statului de către Comisia locală de fond
funciar Nana, la momentul emiterii Hotărârii nr. 1604/13.07.2007,
nu putea constitui dovada îndeplinirii procedurii prevăzute de art. 10
alin. (4) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru suprafeţele de teren
preluate de la I.N.C.D.A. Fundulea.
În ceea ce priveşte celelalte comisii locale de fond funciar, de
la care s-au transferat poziţii din anexele întocmite, respectiv Lehliu
Gară, Tămădău, Gurbăneşti, Săruleşti, Nicolae Bălcescu, Valea
Argovei şi Lupşanu, Instituţia Prefectului – Judeţul Călăraşi nu a
transmis corespondenţa purtată de aceste comisii locale de fond
funciar cu instituţiile şi autorităţile publice care administrau
teren proprietate a statului.
2.Prin adresa nr. 10.517/24.01.2014, Agenţia Domeniilor
Statului a transmis Corpului de control al primului-ministru o
„situaţie a suprafeţelor de teren rămase în administrarea A.D.S.,
actualizată la data de 30.01.2008″ (…).
Din această situaţie a rezultat faptul că, la data de
30.01.2008, suprafaţa totală de teren agricol din judeţul Călăraşi
aflată în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului şi în exploatarea
unor societăţi comerciale, reorganizate în baza Legii nr. 15/1990
49
privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi
societăţi comerciale, era de 38.943,90 ha.
3.Prin adresa nr. 10.517/24.01.2014, Agenţia Domeniilor
Statului a transmis Corpului de control al primului-ministru şi
„Inventarul terenurilor aflate în judeţul Călăraşi’ înregistrat la A.D.S.
cu nr. 712/22.12.2008, din care a rezultat faptul că, la data
respectivă, în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, la nivelul
judeţului Călăraşi, se afla o suprafaţă totală de teren agricol
de 42.451,31 ha, din care 15.823,36 ha teren aparţinând
domeniului public al statului şi 26.627,95 ha aparţinând
domeniului privat al statului.
Deşi a fost invocată necesitatea reconstituirii dreptului de
proprietate pentru persoane îndreptăţite la 9 localităţi din judeţul
Călăraşi, anterior emiterii Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi nu a efectuat demersuri
pentru obţinerea terenurilor de la Agenţia Domeniilor Statului,
care, la data de 30.01.2008, ulterior emiterii Hotărârii nr.
1604/2007, avea în administrare o suprafaţă de 38.943,90 ha în
judeţul Călăraşi, dată în exploatarea unor societăţi comerciale.
Prin urmare, prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007,
Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi a trecut suprafaţa de
1982,54 ha din domeniul public al statului în domeniul privat al
oraşului Fundulea, în vederea reconstituirii dreptului de
proprietate unor persoane îndreptăţite la alte unităţi
administrativ-teritoriale, în condiţiile în care:
– în rezerva unora dintre comisiile locale de fond funciar, de la
care s-au transferat anexe la Comisia locală de fond funciar
Fundulea, exista teren disponibil;
– din documentele transmise Corpului de control al primuluiministru,
nu a rezultat faptul că a fost solicitat teren de către
comisiile locale de fond funciar, în rezerva cărora nu mai exista teren
disponibil, comisiilor de fond funciar din alte localităţi, precum şi
instituţiilor şi autorităţilor publice care administrau teren proprietate
a statului.
50
– la data de 30.01.2008, ulterior emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, Agenţia Domeniilor Statului avea în administrare o
suprafaţă de teren agricol de 38.943,90 ha în judeţul Călăraşi, dată în
exploatarea unor societăţi comerciale, suprafaţă ce putea fi folosită
pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Conform dispoziţiilor legale în materia fondului funciar, în
situaţia în care, într-o anumită localitate nu mai exista suficient teren
în rezerva comisiei locale de fond funciar, procedura era următoarea:
Comisiile locale de fond funciar trebuiau să se adreseze
comisiilor de fond funciar din alte localităţi, care să pună la dispoziţie
terenurile rămase disponibile. Atunci când nu mai exista teren în
rezerva comisiei locale de fond funciar, aceasta se putea adresa, prin
intermediul comisiei judeţene de fond funciar, instituţiilor şi
autorităţilor publice care administrau teren proprietate a statului.
Comisiile de fond funciar puteau solicita teren pentru
compensare cu teren echivalent de la staţiunile şi institutele de
cercetare doar dacă nu mai exista teren disponibil administrat de alte
instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau în judeţele
învecinate.
În concluzie, Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi
a emis Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, fără respectarea
procedurii prevăzute de dispoziţiile art. 10 din Regulamentul
aprobat de H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi cu încălcarea disp. Art. 10 din Legea nr.
290/2002, art. 27 din Legea nr. 18/1991, art. 6 din Legea nr.
1/2000.
F. Trecerea, de către Comisia judeţeană de fond funciar
Călăraşi, a suprafeţei de teren de 1.982,54 ha din domeniul
public al statului în domeniul privat al oraşului Fundulea, fără o
justificare prealabilă
Prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, Comisia judeţeană de
fond funciar Călăraşi a trecut suprafaţa de 1982,54 ha din domeniul
public al statului şi administrarea I.N.C.D.A. Fundulea în domeniul
privat al oraşului Fundulea, în vederea reconstituirii dreptului de
51
proprietate unor persoane îndreptăţite la alte unităţi administrativteritoriale.
La momentul emiterii de către Comisia judeţeană de fond
funciar Călăraşi a Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, mai multe anexe
întocmite la Comisiile locale de fond funciar Lupşanu, Valea Argovei,
Săruleşti, Gurbăneşti, Nicolae Bălcescu, Nana şi Tămădău Mare şi
transferate, ulterior, la Comisia locală de fond funciar Fundulea, nu
erau nici măcar validate de către Comisia judeţeană de fond
funciar Călăraşi.
În condiţiile în care o parte a anexelor, ulterior transferate la
Comisia locală de fond funciar Fundulea, nu erau validate de către
Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi, Hotărârea nr.
1604/13.07.2007, prin care s-a aprobat procesul-verbal de
delimitare pentru suprafaţa de 1982,54 ha, nu avea o justificare a
modului în care a fost determinată suprafaţa respectivă.
Totodată, pentru mai multe poziţii din anexe validate de
Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi, propuse a fi
transferate la Comisia locală de fond funciar Fundulea, erau
emise deja titluri de proprietate.
Astfel, prin adresa nr. 7057/04.02.2009, Oficiul de Cadastru
şi Publicitate Imobiliară Călăraşi a comunicat Instituţiei Prefectului –
Judeţul Călăraşi următoarele:
„Menţionăm că pentru poziţiile 195, 265, 341 şi 346 din
anexa nr. 23 validată prin H.C.J. nr. 1535/05.10.2005, comuna
Nicolae Bălcescu, propuse de Comisia locală de fond funciar
Nicolae Bălcescu pentru a fi transferate în anexa nr. 23 a
oraşului Fundulea, au fost emise titlurile de proprietate nr.
166443/30.10.2008, 166441/30.10.2006, 166440/30.10.2006 şi
166170/04.04.2008, pe teritoriul administrativ Ileana, iar
pentru poziţiile 152 şi 201 din anexa nr. 23, validată prin
aceeaşi H.C.J., au fost emise titlurile de proprietate nr.
167046/22.09.2008 şi 166820113.08.2008, pe teritoriul
administrativ Fundulea.”
52
De asemenea, prin adresa nr. 4728/21.10.2008, Oficiul de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi a comunicat Instituţiei
Prefectului – Judeţul Călăraşi faptul că „în HCJ nr.
1257/07.08.2008 au fost înscrise greşit, dintr-o eroare materială,
anumite poziţii din aceste anexe”.
Prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, Comisia judeţeană
de fond funciar Călăraşi a aprobat procesul-verbal de delimitare
pentru suprafaţa de 1982,54 ha şi a dispus trecerea acesteia din
domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, fără a exista o justificare pentru delimitarea acestei
suprafeţe de teren, întrucât:
O parte a anexelor, transferate la Comisia locală de fond
funciar Fundulea, nu erau nici măcar validate de către Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi la momentul emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007.
Nu se putea determina, la data emiterii Hotărârii nr. 1604,
totalul suprafeţei de teren necesare pentru reconstituirea dreptului
de proprietate, ce urma a fi preluat de la I.N.C.D.A. Fundulea,
deoarece anexele întocmite la nivelul comisiilor locale de fond
funciar, cuprinzând persoanele cu suprafeţele de teren la care erau
îndreptăţite, ulterior transferate la Comisia locală de fond funciar
Fundulea, nu erau toate validate de către Comisia judeţeană de fond
funciar Călăraşi.
Pentru mai multe poziţii din anexe validate de Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi, propuse a fi transferate la
Comisia locală de fond funciar Fundulea, erau emise deja titluri de
proprietate.
În Hotărârea nr. 1257/07.08.2008, emisă de Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi, au fost înscrise greşit anumite
poziţii din aceste anexe.
Prin adresa nr. 1672/10.03.2014, Corpul de control al
primului-ministru a solicitat Instituţiei Prefectului – Judeţul Călăraşi
să dispună a se menţiona actele care au stat la baza adoptării
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, emisă de Comisia judeţeană de fond
funciar Călăraşi.
53
Referitor la acest aspect, prin adresa nr. 1843/24.03.2014,
Instituţia Prefectului – Judeţul Călăraşi a comunicat Corpului de
control al primului-ministru următoarele:
„(…) în urma reverificării arhivei proprii (documentele de fond
funciar din perioada 2005-2007) hotărârea nr. 1604/13.07.2007 este
însoţită de adresa OCPI Călăraşi nr. 4944/13.07.2007, procesul-verbal
de delimitare pentru suprafaţa de 1982,54 ha şi două schiţe de
amplasament cu suprafaţa delimitată.”
În concluzie, prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi a aprobat procesul-verbal de
delimitare pentru suprafaţa de 1982,54 ha şi a dispus trecerea
acesteia din domeniul public al statului în domeniul privat al
oraşului Fundulea, fără a exista o justificare prealabilă.
G. Majorarea valorii terenurilor agricole, prin transferul
acestora de la mai multe comisii locale de fond funciar la
Comisia locală de fond funciar Fundulea
1. Suprafeţele de teren transferate pe raza administrativteritorială
a oraşului Fundulea.
Prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, Comisia judeţeană de
fond funciar Călăraşi a aprobat Procesul-verbal de delimitare a
suprafeţelor solicitate conform dispoziţiilor Legii nr. 247/2005, pentru
suprafaţa de 1982,54 ha din planul cadastral al oraşului Fundulea,
teren ce se afla în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea.
Potrivit art. 2 din Hotărârea nr. 1604, această suprafaţă
reprezenta „dreptul de proprietate reconstituit conform prevederilor
Legii nr. 247/2005 persoanelor îndreptăţite la oraşele: Fundulea,
Lehliu Gară şi comunele: Tămădău, Gurbăneşti, Săruleşti, Nicolae
Bălcescu, Valea Argovei, Nana, Lupşanu”, fără a se indica în
conţinutul hotărârii suprafeţele de teren corespunzătoare fiecărei
localităţi în parte.
Ulterior, prin adresa nr. 205/23.01.2009, Oficiul de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi a comunicat Comisiei
judeţene de fond funciar Călăraşi următoarele:
54
„Din suprafaţa de 1982,54 ha aprobată prin HCJ nr.
1604/13.07.2007, suprafaţă solicitată conform prevederilor Legii
247/2005, pe teritoriul administrativ Fundulea s-a validat o suprafaţă
de 2124,3828 ha prin transfer de anexe şi hotărâri, astfel:
-pentru comuna Gurbăneşti – suprafaţa de 736,6559 ha
-pentru comuna Săruleşti – suprafaţa de 199,66 ha
-pentru comuna Valea Argovei – suprafaţa de 222,03 ha
-pentru comuna Nicolae Bălcescu – suprafaţa de 135,10 ha
-pentru comuna Lupşanu – suprafaţa de 198, 97 ha
-pentru comuna Nana – suprafaţa de 54,96 ha
-pentru comuna Tămădău – suprafaţa de 246,5412 ha
-pentru oraş Lehliu Gară – suprafaţa de 179,29 ha
-pentru comuna Lehliu – suprafaţa de 5,00’ha
-pentru comuna Dor Mărunt – suprafaţa de 3,59 ha
– pe vechile amplasamente 142,5857, rezultând un surplus de
141,8428 ha.”
2. Valoarea terenurilor agricole aflate pe teritoriul
administrativ al judeţului Călăraşi.
Prin adresa nr. 5294/10.12.2013, Uniunea Naţională a
Notarilor Publici din România a transmis Corpului de control al
primului-ministru „Ghidul cu preţurile orientative ale proprietăţilor
imobiliare pentru judeţul Călăraşi, pentru anul 2007.
Potrivit punctului 5.2.2. („Teren cu destinaţie exclusiv
agricolă”) din Ghid, valoarea unui teren arabil a fost stabilită în
funcţie de caracteristicile terenului, respectiv teren arabil cu
facilităţi, teren arabil cu facilităţi reduse, teren arabil fără facilităţi,
fiind totodată raportată şi la amplasamentul acestuia. Astfel, au
rezultat următoarele valori:
> Valoarea terenului agricol situat pe teritoriul comunei
Gurbăneşti a fost evaluată la un preţ cuprins între minim 300
EUR/ha şi maxim de 600 EUR/ha;
> Valoarea terenului agricol situat pe teritoriul comunei
Săruleşti a fost evaluată la un preţ cuprins între minim 400
EUR/ha şi maxim 800 EUR/ha;
> Valoarea terenului agricol situat pe teritoriul comunei Valea
55
Argovei a fost evaluată la un preţ cuprins între minim 400 EUR/ha
şi maxim 800 EUR/ha;
> Valoarea terenului agricol situat pe teritoriul comunei
Nicolae Bălcescu a fost evaluată la un preţ cuprins între minim
300 EUR/ha şi maxim 600 EUR/ha;
> Valoarea terenului agricol situat pe teritoriul comunei
Lupşanu a fost evaluată la un preţ cuprins între minim 300
EUR/ha şi maxim 600 EUR/ha;
> Valoarea terenului agricol situat pe teritoriul comunei Nana
a fost evaluată la un preţ cuprins între minim 300 EUR/ha şi
maxim 600 EUR/ha;
> Valoarea terenului agricol situat pe teritoriul comunei
Tămădău Mare a fost evaluată la un preţ cuprins între minim 300
EUR/ha şi maxim 600 EUR/ha;
> Valoarea terenului agricol situat pe teritoriul oraşului
Fundulea a fost evaluată la un preţ cuprins între minim 750
EUR/ha şi maxim 1.500 EUR/ha.
Totodată, potrivit punctului 5.2.1. „Teren adiacent căilor
rutiere sau la limita construită a localităţilor (posibil de transferat în
intravilan)” din Ghid, valoarea unui teren amplasat în oraşul
Fundulea şi oraşul Lehliu Gară, şi adiacent căilor rutiere, a fost
evaluat la 30.000 EUR/ha.
3. Diferenţele dintre valorile terenurilor situate în
judeţul Călăraşi (comune comparativ cu Fundulea).
Prin raportarea suprafeţelor de teren menţionate în adresa
nr. 205/23.01.2009, emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară Călăraşi, la valorile prezentate în „Ghidul cu preţurile
orientative ale proprietăţilor imobiliare pentru judeţul Călăraşi”, pentru
anul 2007, au rezultat următoarele valori şi diferenţe dintre preţurile
terenurilor aflate pe teritoriul localităţilor ale căror anexe au fost
transferate, pe de o parte, şi cele de pe teritoriul oraşului Fundulea,
pe de altă parte:
> Pe teritoriul administrativ al comunei Gurbăneşti,
suprafaţa de 736,6559 ha avea valori cuprinse între minim
220.996,77 EUR şi maxim 441.993,54 EUR, iar pe teritoriul
56
administrativ al oraşului Fundulea, avea valori cuprinse între minim
552.491,92 EUR şi maxim 1.104.983,85 EUR;
> Pe teritoriul administrativ al comunei Săruleşti, suprafaţa
de 199,66 ha avea valori cuprinse între minim 79.864 EUR şi maxim
159.728 EUR, iar pe teritoriul administrativ al oraşului Fundulea,
avea valori cuprinse între minim 149.745 EUR şi maxim 299.490
EUR;
> Pe teritoriul administrativ al comunei Valea Argovei,
suprafaţa de 222,03 ha avea valori cuprinse între minim 88.812 EUR
şi maxim 177.624 EUR, iar pe teritoriul administrativ al oraşului
Fundulea, avea valori cuprinse între minim 166.522,50 EUR şi
maxim 333.045 EUR;
> Pe teritoriul administrativ al comunei Nicolae Bălcescu,
suprafaţa de 135,10 ha avea valori cuprinse între minim 40.530 EUR
şi maxim 81.060 EUR, iar pe teritoriul administrativ al oraşului
Fundulea, avea valori cuprinse între minim 101.325 EUR şi maxim
202.650 EUR;
> Pe teritoriul administrativ al comunei Lupşanu, suprafaţa
de 198,97 ha avea valori cuprinse între minim 59.691 EUR şi maxim
119.382 EUR, iar pe teritoriul administrativ al oraşului Fundulea,
avea valori cuprinse între minim 149.227,50 EUR şi maxim 298.455
EUR;
> Pe teritoriul administrativ al comunei Nana, suprafaţa de
54,96 ha avea valori cuprinse între minim 16.488 EUR şi maxim
32.976 EUR, iar pe teritoriul administrativ al oraşului Fundulea,
avea valori cuprinse între minim 41.220 EUR şi maxim 82.440 EUR;
> Pe teritoriul administrativ al comunei Tămădău Mare,
suprafaţa de 246,5412 ha avea valori cuprinse între minim
73.962,36 EUR şi maxim 147.924,72 EUR, iar pe teritoriul
administrativ al oraşului Fundulea, avea valori cuprinse între minim
184.905,90 EUR şi maxim 369.811,80 EUR.
Astfel, s-a constatat faptul că, prin transferul anexelor cu
suprafeţele de teren validate pentru persoanele care au solicitat
reconstituirea dreptului de proprietate de la Comisiile locale de
fond funciar Gurbăneşti, Săruleşti, Valea Argovei, Nicolae
Bălcescu, Lupşanu, Nana şi Tămădău Mare, la Comisia locală de
57
fond funciar Fundulea, valoarea suprafeţelor de teren a fost
majorată considerabil.
4. Nulitatea absolută a transferurilor de terenuri dintr-o
localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de
lege
Potrivit dispoziţiilor art. III alin. 1 lit. g din Legea nr.
169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, „sunt lovite de
nulitate absolută (…) transferurile de terenuri dintr-o localitate
în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în
scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit
ca urmare a transferului”.
Valoarea suprafeţei totale de 1.793,9171 ha, transferată la
oraşul Fundulea de la comunele Gurbăneşti, Săruleşti, Valea Argovei,
Nicolae Bălcescu, Lupşanu, Nana şi Tămădău Mare, cuprinsă între
minim 580.314,13 EUR şi maxim 1.160.688,26 EUR pentru aceste
comune, a fost sporită la valori cuprinse între minim
1.345.437,82 EUR şi maxim 2.690.875,65 EUR pentru oraşul
Fundulea, aferente categoriei de teren prevăzute la punctul 5.2.2.
(„Teren cu destinaţie exclusiv agricolă”) din „Ghidul cu preţurile
orientative ale proprietăţilor imobiliare pentru judeţul Călăraşi”, pentru
anul 2007, transmis Corpului de control al primului-ministru prin
adresa nr. 5294/10.12.2013 de către Uniunea Naţională a Notarilor
Publici din România.
Transferul terenurilor de la comunele Gurbăneşti, Săruleşti,
Valea Argovei, Nicolae Bălcescu, Lupşanu, Nana şi Tămădău Mare la
oraşul Fundulea, s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor legale, prin
trecerea unui teren din domeniul public al statului în domeniul privat
al oraşului Fundulea, fără a se respecta dispoziţiile art. 10 alin. (2)
din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic
al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, şi dispoziţiile
art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu
modificările şi completările ulterioare.
58
Prin urmare, în sensul dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. g) din
Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului
funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare,
hotărârile Comisiei judeţene de fond funciar Călăraşi privind
transferul terenurilor de la comunele Gurbăneşti, Săruleşti, Valea
Argovei, Nicolae Bălcescu, Lupşanu, Nana şi Tămădău Mare, oraşul
Fundulea, reprezintă acte administrative emise cu nerespectarea
condiţiilor impuse de legile fondului funciar.
În concluzie, Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi a
emis Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, prin care:
– A aprobat Procesul-verbal de delimitare a suprafeţelor
solicitate conform prevederilor Legii nr. 247/2005, la oraşul Fundulea,
pentru suprafaţa de 1982,54 ha, teren ce se afla în administrarea
Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea;
– A dispus trecerea suprafeţei de 1.982,54 ha din domeniul
public al statului în domeniul privat al oraşului Fundulea şi punerea
terenului la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar Fundulea, în
vederea punerii în posesie a mai multor persoane care au solicitat
reconstituirea dreptului de proprietate.
Emiterea Hotărârii nr. 1604/13.07.2007 s-a făcut cu
încălcarea dispoziţiilor legale, astfel:
a)Art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi
completările ulterioare, dispune faptul că „trecerea din domeniul
public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărâre a
Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local,dacă prin Constituţie
sau prin lege nu se dispune altfel.
Contrar acestor dispoziţii legale, trecerea suprafeţei de
1982,54 ha din domeniul public al statului în domeniul privat al
oraşului Fundulea s-a făcut prin hotărâre a Comisiei judeţene de
fond funciar Călăraşi.
b)Conform dispoziţiilor art. 10 alin. (8) din Regulamentul
aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările
ulterioare,„(…)reconstituirea dreptului de proprietate pentru
59
vechile amplasamente se face în perimetrul unităţilor de
cercetare-dezvoltare pe terenuri agricole care nu sunt
indispensabile cercetării.”
Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi a dispus trecerea
suprafeţei de 1982,54 ha din domeniul public al statului în domeniul
privat al oraşului Fundulea, fără ca, în prealabil, să lămurească
situaţia juridică a terenului în suprafaţă de 1982,54 ha, respectiv
dacă terenul menţionat era indispensabil activităţii de cercetare,
situaţie în care acesta nu putea să facă obiectul reconstituirii
dreptului de proprietate.
Din corespondenţa purtată de către Corpul de control al
primului-ministru cu I.N.C.D.A. Fundulea şi cu Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a rezultat faptul că, din suprafaţa
de teren de 1982,54 ha, era indispensabilă activităţii de
cercetare-dezvoltare o suprafaţă de 1936,59 ha teren arabil.
c) Prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, Comisia judeţeană
de fond funciar Călăraşi a trecut suprafaţa de 1982,54 ha din
domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului Fundulea,
în vederea reconstituirii dreptului de proprietate unor persoane
îndreptăţite la alte unităţi administrativ-teritoriale, în condiţiile în
care:
> în rezerva unora dintre comisiile locale de fond funciar, de
la care s-au transferat anexe la Comisia locală de fond funciar
Fundulea, exista teren disponibil;
> din documentele transmise Corpului de control al
primului-ministru, nu a rezultat faptul că a fost solicitat teren de
către comisiile locale de fond funciar, în rezerva cărora nu mai exista
teren disponibil, comisiilor de fond funciar din alte localităţi, precum
şi instituţiilor şi autorităţilor publice care administrau teren
proprietate a statului.
Conform dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat de
H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, atunci
când într-o anumită localitate nu mai exista teren suficient în
rezerva comisiei de fond funciar, procedura era următoarea:
Comisia locală de fond funciar trebuia să se adreseze
comisiilor locale de fond funciar din alte localităţi, care să pună la
dispoziţie terenurile rămase disponibile.
60
Comisia locală de fond funciar putea solicita teren pentru
compensare cu teren echivalent de la staţiunile şi institutele de
cercetare doar dacă nu mai exista teren disponibil administrat de
alte instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau în judeţele
învecinate.
În concluzie, Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi
a emis Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, în condiţiile în care nu a
fost respectată procedura prevăzută de dispoziţiile art. 10 din
Regulamentul aprobat de H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi
completările ulterioare şi a fost încălcat art. 10 al.2 din Legea
nr. 213/1998.
La momentul emiterii de către Comisia judeţeană de fond
funciar Călăraşi a Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, mai multe anexe
întocmite de comisiile locale de fond funciar care, ulterior, au fost
transferate la Comisia locală de fond funciar Fundulea, nu erau nici
măcar validate de către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi.
Determinarea suprafeţei de 1982,54 ha nu a fost justificată,
în condiţiile în care o parte a anexelor, ulterior transferate la Comisia
locală de fond funciar Fundulea, nu erau validate de către Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi.
d)Pentru mai multe poziţii din anexe validate de Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi, propuse a fi transferate în anexe
întocmite la Comisia locală de fond funciar Fundulea, erau emise deja
titluri de proprietate.
e) Prin transferul anexelor cu suprafeţele de teren validate,
pentru persoanele care au solicitat reconstituirea dreptului de
proprietate, de la Comisiile locale de fond funciar Gurbăneşti,
Săruleşti, Valea Argovei, Nicolae Bălcescu, Lupşanu, Nana şi
Tămădău Mare, la Comisia locală de fond funciar Fundulea, valoarea
suprafeţelor de teren a fost majorată considerabil.
În acest sens, dispoziţiile art. III alin. (1) lit. g) din Legea nr.
169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că sunt
lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile,
aplicabile la data încheierii actului juridic, „transferurile de
terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea
61
condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin
aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului””.
Consecinţa emiterii Hotărârii nr. 1607 din data de
13.07.2007, de către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi, a
fost diminuarea domeniului public al statului în mod nelegal şi
netemeinic, cu suprafaţa de 1982,54 ha, având o valoare între
1.486.905 EUR şi 2.973.810 EUR, potrivit „Ghidului cu preţurile
orientative ale proprietăţilor imobiliare pentru judeţul Călăraşi’,
pentru anul 2007, transmis Corpului de control al primuluiministru
de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.
Totodată, în situaţia în care terenul în suprafaţă de
1982,54 ha este situat adiacent căilor rutiere sau la limita
construită a localităţilor (posibil de transferat în intravilan)
valoarea acestuia era, la momentul emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, de 59.476.200 EUR.
Conform Ordinului nr. 88 din data de 14.02.2007, emis de
Prefectul judeţului Călăraşi, la data de 13.07.2007 componenţa
Comisiei judeţene de fond funciar Călăraşi era următoarea:
– ŞERBAN Jenei – Preşedinte – Prefectul judeţului Călăraşi;
– COMAN Cornel – Subprefect al judeţului Călăraşi;
– CLĂBESCU Doru Eduard – Secretar – Subprefect al
judeţului Călăraşi;
– IFRIM Elena – Membru – Director executiv – Instituţia
Prefectului;
– NĂBÎRGEAC Ion – Membru – Director O.J.C.P.I. Călăraşi;
– DOBRE Aurelian – Membru – Director Executiv D.A.D.R.
Călăraşi;
– JARUL Eugen – Membru – Şeful A.D.S. – Sucursala Călăraşi;
– PŞANU Stelian – Membru – Director SNIF S.A. Călăraşi;
– TUDONE Dumitru – Membru – Secretarul judeţului Călăraşi;
– MARINESCU Badea – Membru – Inspector Şef al
Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Bucureşti;
– TITU Ana – Membru – Director Direcţia Silvică Călăraşi;
– BURUIANĂ Cornel – Membru – Reprezentant al Asociaţiei
62
Naţionale a Proprietarilor de Pământ, de Păduri „PROPACT”.
Fapta membrilor Comisiei judeţene de fond funciar Călăraşi
care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin Hotărârea nr. 1604
din data de 13.07.2007, au aprobat delimitarea unui teren în
suprafaţă de 1982,54 ha, aflată în administrarea I.N.C.D.A.
Fundulea şi trecerea acestuia din domeniul public al statului în
domeniul privat al oraşului Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor art.
10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi
regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi a dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G.
nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu
încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi
clarifica situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din
domeniul public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era
indispensabil activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la
momentul emiterii Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o
justificare a delimitării suprafeţei de teren respective, faptă urmată
de validarea transferului unor poziţii din anexele întocmite la nivelul
mai multor comisii locale de fond funciar în anexe întocmite la
nivelul Comisiei locale de fond funciar Fundulea, având drept
consecinţă sporirea valorii terenului transferat, prin care s-a produs
o pagubă patrimoniului statului constând în diminuarea acestuia cu
terenul dezafectat din domeniul public, valoarea acestui teren fiind
cuprinsă, potrivit „Ghidului cu preţurile orientative ale proprietăţilor
imobiliare pentru judeţul Călăraşi, pentru anul 2007, transmis de
Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, între:
– minim 1.486.905 EUR şi maxim 2.973.810 EUR, în
situaţia în care suprafaţa de 1982,54 ha reprezintă teren agricol
situat pe teritoriul administrativ al oraşului Fundulea,
– 59.476.200 EUR, în situaţia în care terenul în suprafaţă
de 1982,54 ha este situat adiacent căilor rutiere sau la limita
construită a localităţilor (posibil de transferat în intravilan),
poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz
în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 Cod
penal (art. 297 din Codul penal, adoptat prin Legea nr. 286/2009,
63
cu modificările şi completările ulterioare) combinat cu art. 2481
Cod penal (art. 309 din Codul penal, aprobat prin Legea nr.
286/2009, cu modificările şi completările ulterioare).
III.1. Despre preluarea netemeinică şi nelegală a
suprafeţei de 1982,54 ha aflată în domeniul public al statului si
în administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare
Agricolă Fundulea
A. În conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, „în scopul stabilirii dreptului de proprietate
prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a
terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în
fiecare comună, oraş sau municipiu, se constituie, prin ordinul
prefectului, o comisie condusă de primar.”
La data de 12.07.2007, primarul oraşului Fundulea,
DOROBANŢU Dorel, în calitate de preşedinte al Comisiei locale de
fond funciar Fundulea, a încheiat Procesul-verbal de delimitare a
suprafeţelor solicitate conform prevederilor Legii nr. 247/2005, prin
care a fost delimitată o suprafaţă de 1982,54 ha, aflată în domeniul
public al statului şi în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, „în
vederea punerii în posesie a persoanelor al căror drept de proprietate a
fost reconstituit (…) de către comisiile locale Fundulea, Tămădău,
Gurbăneşti, Săruleşti, Nicolae Bălcescu, Valea Argovei, Nana, Lehliu,
Lupşanu”.
În conţinutul procesului-verbal au fost invocate dispoziţiile
art. 47 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu
modificările şi completările ulterioare, care nu erau aplicabile
terenurilor aflate în administrarea institutelor naţionale de
cercetare-dezvoltare agricolă.
B. Din conţinutul procesului-verbal de delimitare întocmit în
data de 12.07.2007, pentru suprafaţa de 1982,54 ha, aflată în
64
domeniul public al statului şi în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea,
nu a rezultat modul în care a fost calculată suprafaţa respectivă.
Deşi procesul-verbal de delimitare a suprafeţei de 1982,54
ha, încheiat de primarul oraşului Fundulea, DOROBANŢU Dorel, s-a
întocmit la nivelul Primăriei Oraşului Fundulea, prin adresa nr.
2846/17.03.2014, semnată de DOROBANŢU Dorel, Primăria Oraşului
Fundulea a comunicat Corpului de control al primului-ministru
faptul că „Nu cunoaştem modul de calcul al suprafeţei de
1982,54 ha, la data întocmirii procesului-verbal de delimitare”,
precizând totodată că „(…) instituţia la nivelul căreia s-a luat
decizia întocmirii procesului-verbal de delimitare a suprafeţei
de 1982,54 ha este Comisia judeţeană de fond funciar
Călăraşi.”
Prin adresa nr. 1843/24.03.2014, Instituţia Prefectului –
Judeţul Călăraşi a comunicat Corpului de control al primuluiministru
faptul că „(…) în spatele procesului-verbal de delimitare
pentru suprafaţa de 1982,54 ha (…), nu sunt alte documente
care să reflecte modul de calcul al acestei suprafeţe, în afară de
2 planuri de amplasament ale suprafeţei sus menţionate (…) nu am
identificat documente din care să rezulte instituţia/comisiile de
fond funciar la nivelul cărora s-a luat decizia întocmirii
procesului-verbal de delimitare a suprafeţei de 1982,54 ha.”
III.2. Despre trecerea suprafeţei de 1982,54 ha din
domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007 a Comisiei
judeţene de fond funciar Călăraşi, cu încălcarea dispoziţiilor
legale
A. Procesul-verbal de delimitare a suprafeţelor solicitate
conform prevederilor Legii nr. 247/2005, la oraşul Fundulea, pentru
suprafaţa de 1982,54 ha, teren ce se afla în administrarea I.N.C.D.A.
Fundulea a fost aprobat de către Comisia judeţeană de fond funciar
Călăraşi prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, în care s-a dispus, de
asemenea, trecerea suprafeţei de 1982,54 ha din domeniul public
65
al statului în domeniul privat al oraşului Fundulea şi punerea
terenului la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar Fundulea.
Emiterea Hotărârii nr. 1604/13.07.2007 s-a făcut cu
nerespectarea dispoziţiilor legale prevăzute de art. 10 alin. (2) din
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, conform cărora „trecerea din domeniul public în
domeniul privat se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului,
a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti sau a consiliului local (…)”.
Contrar acestor dispoziţii legale, trecerea suprafeţei de
1982,54 ha din domeniul public al statului în domeniul privat al
oraşului Fundulea s-a făcut prin hotărâre a Comisiei judeţene de
fond funciar Călăraşi.
Sancţiunea nerespectării competenţei şi a procedurii de
dezafectare a terenurilor din domeniul public şi de trecere a
acestora în domeniul privat era, la data emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, expres prevăzută de art. 11 alin. (2) din Legea nr.
213/1998, cu modificările şi completările ulterioare, aceasta fiind
nulitatea absolută a actelor juridice încheiate cu încălcarea
acestor dispoziţii legale.
B. Prin adresa nr. 314/23.01.2014, I.N.C.D.A. Fundulea a
comunicat Corpului de control al primului-ministru faptul că a atacat
în instanţă Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, emisă de Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi, solicitând anularea hotărârii ca
nelegală şi netemeinică.
Cu toate acestea, motivele invocate de I.N.C.D.A. Fundulea,
în calitate de reclamant, nu au vizat modul de trecere a terenului în
suprafaţă de 1982,54 ha din domeniul public al statului în domeniul
privat al oraşului Fundulea, ci doar aspecte referitoare la
nerespectarea procedurii prevăzute de Regulamentul aprobat prin
H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
III.3. Despre trecerea, de către Comisia judeţeană de
fond funciar Călăraşi, a suprafeţei de teren de 1982,54 ha din
domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, fără o justificare prealabilă
66
Prin Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, Comisia judeţeană de
fond funciar Călăraşi a aprobat procesul-verbal de delimitare pentru
suprafaţa de 1982,54 ha şi a dispus trecerea acesteia din domeniul
public al statului în domeniul privat al oraşului Fundulea, fără a
exista o justificare pentru delimitarea acestei suprafeţe de teren,
întrucât:
i) O parte a anexelor, transferate la Comisia locală de fond
funciar Fundulea, nu erau nici măcar validate de către Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi la momentul emiterii
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007.
La data emiterii Hotărârii nr. 1604/13.07.2007 nu se putea
determina totalul suprafeţei de teren necesare pentru reconstituirea
dreptului de proprietate ce urma a fi preluat de la I.N.C.D.A.
Fundulea, deoarece o parte din anexele întocmite la nivelul
comisiilor locale de fond funciar, cuprinzând persoanele cu
suprafeţele de teren la care erau îndreptăţite, şi care, ulterior, au
fost transferate la Comisia locală de fond funciar Fundulea, nu erau
validate de către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi.
ii) Pentru mai multe poziţii din anexe validate de Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi, propuse a fi transferate la
Comisia locală de fond funciar Fundulea, erau emise deja titluri de
proprietate.
III.4. Despre nerespectarea procedurii prevăzute de
Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările si
completările ulterioare, în legătură cu emiterea Hotărârii nr.
1604/2007
A. în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, terenurile
aflate în domeniul public al statului şi în administrarea I.N.C.D.A.
Fundulea puteau fi retrocedate doar în două situaţii, respectiv:
a) în cazul în care terenurile solicitate reprezentau vechiul
amplasament al proprietarului deposedat, conform dispoziţiilor
art. 9 alin. (1) teza I din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi
completările ulterioare.
67
Primăria Oraşului Fundulea a comunicat Corpului de
control al primului-ministru faptul că „din suprafaţa totală de
1982,54 ha, teren agricol preluat de la I.N.C.D.A. Fundulea s-a pus în
posesie, pe vechile amplasamente, o suprafaţă totală de
197,5570 ha (…)”.
Totodată, prin adresa nr. 1843/24.03.2014, Instituţia
Prefectului – Judeţul Călăraşi a comunicat Corpului de control al
primului-ministru faptul că nu a identificat „documente din care să
rezulte cu exactitate ce suprafaţă a fost destinată reconstituirii pe
vechile amplasamente din totalul de 1.982,54 ha.”
b) în cazul în care terenurile solicitate nu reprezentau
vechile amplasamente, persoanele îndreptăţite puteau solicita teren
în compensare cu teren echivalent de la institut doar dacă nu mai
exista teren disponibil administrat de alte instituţii şi autorităţi
publice în judeţul respectiv sau în judeţele învecinate.
B. Conform dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat
prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în
situaţia în care în anumite localităţi nu mai exista suficient teren în
rezerva comisiilor locale de fond funciar, acestea aveau la dispoziţie
următoarele variante:
i) Să se adreseze comisiilor de fond funciar din alte localităţi
care urmau să pună la dispoziţie terenurile rămase disponibile;
ii)Comisiile locale de fond funciar trebuiau să ataşeze, la
cerere,o situaţie centralizatoare privind terenurile aflate la dispoziţia
lor, care să ateste că în rezerva comisiei respective nu mai exista
teren;
iii)Atunci când nu mai exista teren în rezerva comisiei de
fond funciar, aceasta se putea adresa, prin intermediul comisiei
judeţene de fond funciar, instituţiilor şi autorităţilor publice care
administrau teren proprietatea statului;
iv) Comisiile de fond funciar puteau solicita teren, pentru
compensarea cu teren echivalent, de la staţiunile şi institutele de
cercetare doar dacă nu mai exista teren disponibil administrat de
alte instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau în
judeţele învecinate.
68
C.Instituţia Prefectului – Judeţul Călăraşi a comunicat
Corpului de control al primului-ministru faptul că în rezerva
comisiilor locale de fond funciar Lupşanu, Valea Argovei, Săruleşti,
Gurbăneşti, Nicolae Bălcescu, Nana, Tămădău Mare, Fundulea,
Lehliu Gară nu mai exista teren, nefiind identificate „situaţiile
centralizatoare privind terenurile aflate la dispoziţia
comisiilor locale de fond funciar.”
Contrar precizărilor Instituţiei Prefectului – Judeţul Călăraşi,
din verificările efectuate a rezultat faptul că, la momentul emiterii
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, comisiile locale de fond funciar
Nana, Gurbăneşti şi Săruleşti aveau teren în rezervă.
D. Din documentele transmise Corpului de control al
primului-ministru nu a rezultat faptul că, anterior trecerii suprafeţei
de 1982,54 ha din domeniul public al statului în domeniul privat al
oraşului Fundulea, Comisiile locale de fond funciar Lupşanu, Valea
Argovei, Săruleşti, Gurbăneşti,Nicolae Bălcescu, Nana, Tămădău
Mare, Fundulea, Lehliu Gară, în rezerva cărora nu
ar mai fi existat teren disponibil, au solicitat teren comisiilor de fond
funciar din alte localităţi, precum şi instituţiilor şi autorităţilor
publice care administrau teren proprietate a statului.
Din „Inventarul terenurilor aflate în judeţul Călăraşi
înregistrat la Agenţia Domeniilor Statului cu nr. 712 din data de
22.12.2008, că, la data respectivă, în administrarea Agenţiei
Domeniilor Statului, la nivelul judeţului Călăraşi, se afla o suprafaţă
totală de teren agricol de 42.451,31 ha, din care 15.823,36 ha teren
aparţinând domeniului public şi 26.627,95 ha aparţinând
domeniului privat.
Prin urmare, anterior emiterii Hotărârii nr. 1604/13.07.2007
de către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi, deşi a fost
invocată necesitatea reconstituirii dreptului de proprietate pentru
persoane îndreptăţite la 9 localităţi din judeţul Călăraşi, Comisia
judeţeană de fond funciar Călăraşi nu a efectuat demersuri
pentru obţinerea terenurilor de la Agenţia Domeniilor Statului.
III.5. Despre majorarea considerabilă a valorii terenurilor
prin transferul anexelor cu suprafeţele de teren validate pentru
69
persoanele care au solicitat reconstituirea dreptului de
proprietate la mai multe comisii locale de fond funciar
A. Prin adresa nr. 5294/10.12.2013, Uniunea Naţională a
Notarilor Publici din România a transmis Corpului de control al
primului-ministru „Ghidul cu preţurile orientative ale proprietăţilor
imobiliare pentru judeţul Călăraşi, pentru anul 2007.
Potrivit punctului 5.2.2. („Teren cu destinaţie exclusiv
agricolă”) din Ghid, valoarea unui teren arabil a fost stabilită în
funcţie de caracteristicile terenului, respectiv teren arabil cu facilităţi,
teren arabil cu facilităţi reduse, teren arabil fără facilităţi, valoarea
fiind totodată raportată şi la amplasamentul acestuia.
B. Prin transferul anexelor cu suprafeţele de teren validate
pentru persoanele care au solicitat reconstituirea dreptului de
proprietate, de la Comisiile locale de fond funciar Gurbăneşti,
Săruleşti, Valea Argovei, Nicolae Bălcescu, Lupşanu, Nana şi
Tămădău Mare, la Comisia locală de fond funciar Fundulea, valoarea
suprafeţelor de teren a fost majorată considerabil.
Valoarea aferentă suprafeţei totale de teren de 1.793,9171
ha, care urma să facă obiectul reconstituirii dreptului de proprietate,
transferată de la comunele Gurbăneşti, Săruleşti, Valea Argovei,
Nicolae Bălcescu, Lupşanu, Nana şi Tămădău Mare, cuprinsă între
minim 580.344,13 EUR şi maxim 1.160.688,26 EUR pentru aceste
comune, a fost sporită la valori cuprinse între minim
1.345.437,82 EUR şi maxim 2.690.875,65 EUR pentru oraşul
Fundulea, aferente categoriei de teren prevăzută la punctul 5.2:2:
Teren cu destinaţie exclusiv agricolă”) din „Ghidul cu preţurile
orientative ale proprietăţilor imobiliare pentru judeţul Călăraşi”, pentru
anul 2007.
C.Potrivit dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. g) din Legea nr.
169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991,cu modificările şi completările ulterioare, „sunt lovite de
nulitate absolută (…) transferurile de terenuri dintr-o localitate
în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în
scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca
urmare a transferului”.
70
Transferul terenurilor de la comunele Gurbăneşti, Săruleşti,
Valea Argovei, Nicolae Bălcescu, Lupşanu, Nana şi Tămădău Mare la
oraşul Fundulea, s-a realizat cu nerespectarea condiţiilor legale,
având în vedere faptul că trecerea terenului din domeniul public al
statului în domeniul privat al oraşului Fundulea s-a făcut cu
încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi
completările ulterioare, şi a dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul
aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările
ulterioare.
D. Consecinţa emiterii Hotărârii nr. 1607/13.07.2007, de
către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi, a fost diminuarea
domeniului public al statului în mod nelegal şi netemeinic, cu
suprafaţa de 1982,54 ha, având o valoare între 1.486.905 EUR şi
2.973.810 EUR, potrivit „Ghidului cu preţurile orientative ale
proprietăţilor imobiliare pentru judeţul Călăraşi, pentru anul 2007,
transmis Corpului de control al primului-ministru de Uniunea
Naţională a Notarilor Publici din România.
În situaţia în care terenul în suprafaţă de 1982,54 ha era
situat adiacent căilor rutiere sau la limita construită a
localităţilor (posibil de transferat în intravilan) valoarea acestuia
era, la momentul emiterii Hotărârii nr. 1604/13.07.2007 de către
Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi, de 59.476.200 EUR.
Pentru soluționarea cu celeritate a cauzei, la data de
22.03.2013, Direcția Națională Anticorupție a solicitat Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală Control și
Antifraudă efectuarea unei verificări de specialitate la Agenția
Domeniilor Statului (A.D.S.) și I.N.C.D.A. Fundulea cu privire la
transmiterea terenurilor agricole administrate de către I.N.C.D.A.
Fundulea către Comisia Locală de Fond Funciar Fundulea, în baza
Hotărârilor Comisiei Județene de Fond Funciar cu nr.
1257/7.08.2008 și nr. 179/10.02.2009.
Astfel, în urma efectuării verificărilor solicitate, Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală Control și
Antifraudă a întocmit Nota de control nr. 237096/25.06.2013,
ocazie cu care s-au stabilit, printre altele, următoarele (…):
71
Anexa nr. 1 lit. d – Date de identificare a suprafețelor de teren
din domeniul public al statului, care se dau în administrarea
Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea, din
H.G. nr. 1882/22.12.2005, stipulează că institutul urmează să
primească în administrare suprafața totală de 4.914 ha teren agricol
și neagricol din domeniul public al statului, conform datelor privind
suprafața înregistrată la Ministerul Finanțelor Publice sub nr. MF
112624 (…).
A.D.S., prin Protocolul de predare-primire nr. 36779/
15.11.2006, a predat către I.N.C.D.A. Fundulea suprafața totală de
4.966,29 ha teren agricol și neagricol din proprietatea publică a
statului, cu 52,29 ha mai mult decât era prevăzut în Anexa nr. 1 lit.
d din H.G. nr. 1882/2005 (…).
Din adresa A.D.S. nr. 82579/1.04.2013 rezultă că, în
perioada 2008-2009, agenția nu a predat Comisiei locale de fond
funciar Fundulea suprafețe de teren aparținând I.N.C.D.A. Fundulea,
întrucât acestea au fost predate către I.N.C.D.A. Fundulea, prin
Protocolul de predare-preluare nr. 36.779/15.11.2006.
Referitor la aspectele cuprinse în Nota de control de mai
sus cu nr. 237096/25.06.2013 întocmită de către Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală Control și
Antifraudă cu privire la neregulile constatate referitoare la predarea
de către A.D.S. a unor terenuri aflate în concesiune la S.C.D.P.M.A.
Fundulea către Comisiile locale de fond funciar Fundulea și
Belciugatele, urmează să se dispună disjungerea și efectuarea de
cercetări într-un nou dosar de către Direcția Națională Anticorupție.
Urmare a solicitării Direcției Naționale Anticorupție,
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – Direcţia
pentru coordonarea şi controlul aplicării legislaţiei din domeniul
restituirii proprietăţii funciare a procedat la efectuarea unor
verificări de specialitate la Comisia locală de fond funciar Valea
Argovei, Comisia locală de fond funciar Săruleşti, Comisia locala de
fond funciar Gurbăneşti, Comisia locală de fond funciar Nicolae
Bălcescu, Comisia locală de fond funciar Nana, Comisia locală de
fond funciar Tămădău, Comisia locală de fond funciar Fundulea,
72
I.N.C.D.A Fundulea şi la Comisia județeană pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași.
Rezultatul verificărilor efectuate de către A.N.R.P. a fost transmis
Direcției Naționale Anticorupție cu adresa nr.1630/DFF/23.02.2013,
constatându-se următoarele (…):
1. referitor la Comisia locală de fond funciar Valea Argovei:
Din nota de constatare nr. 500 din 29.01.2009 încheiată între
reprezentantul O.C.P.I Călăraşi şi secretarul comunei Valea Argovei,
rezultă că suprafaţa din anexa nr. 23 transferată către Comisia locală
Fundulea este de 222, 03 ha.
Prin hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Călărași nr. 1257/07.08.2008,
completată şi modificată prin H.C.J. nr. 1432/05.09.2008, a fost
validat transferul anexei nr. 23 de la Comisia locală de fond funciar
Valea Argovei la Comisia locală de fond funciar Fundulea în vederea
întocmirii proceselor – verbale de punere în posesie pe terenul preluat
de la I.N.C.D.A. Fundulea.
Facem precizarea că terenul preluat a fost pus la dispoziţia
persoanelor înscrise în anexa nr. 23 a Comisiei locale de fond funciar
Valea Argovei, cu toate că aceste persoane înscrise în anexă nu au
avut vechiul amplasament pe terenurile I.N.C.D.A Fundulea.
Din adresa nr. 838 din 10.08.2009 transmisă de către Instituţia
Prefectului Călăraşi Comisiei locale de fond funciar Valea Argovei
rezultă că la dispoziţia acestei comisii se mai afla disponibilă
suprafaţa de 145, 64 ha.
De asemenea, menţionăm faptul că în cazul în care, la acea
dată, mai existau persoane ale căror cereri de reconstituire a
dreptului de proprietate nu erau soluţionate, acestea puteau fi puse
în posesie pe următoarele teritorii administrative:
• (…)
Din adresa nr. 1313 din 08.04.2013 rezultă că pe teritoriul
administrativ al comunei Valea Argovei există liberă suprafaţa de
138,85 ha teren agricol şi izlaz.
73
2. referitor la Comisia locală de fond funciar Săruleşti:
Din adresa Instituţiei Prefectului Călăraşi nr. 6174 din 24.
02.2009 rezultă că suprafaţa necesară punerii în posesie a
persoanelor înscrise în anexa nr.23 a Comisiei locale Săruleşti şi
transferate ulterior la Comisia locală fond funciar Fundulea era de
195, 16 ha.
Din documentele puse la dispoziţie nu rezultă că persoanele
validate în anexa nr. 23, transferată la comisia locală de fond funciar
Fundulea, ar fi avut vechiul amplasament pe terenul administrat
de către I.N.C.D.A Fundulea.
Prin adresa nr. 1137 din 17.03.2009, preşedintele Comisiei
locale de fond funciar Săruleşti, (…) , a informat Comisiei județene
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Călărași că urma să preia de la A.D.S. suprafaţa de 83 ha aflată pe
teritoriul administrativ al Comunei Săruleşti, judeţul Călăraşi.
Din situaţia pusă la dispoziţie de Comisia locală de fond funciar
Săruleşti, rezultă că exista disponibilă la nivelul comisiei locale
suprafaţa de 93 ha.
De asemenea, în urma analizării documentelor puse la
dispoziţie de Comisia locală de fond funciar Săruleşti şi a Notei nr.
1368 din 08.04. 2013, întocmită de către (…) , in calitate de secretar
al unităţii administrative teritoriale Săruleşti, a rezultat că la nivelul
Primăriei Săruleşti, în perioada 2006-2012, nu a existat un ordin al
Prefectului privind componenţa membrilor comisiei locale de fond
funciar.
De remarcat este faptul că, deşi nu a fost înfiinţată comisia
locală de fond funciar Săruleşti, primarul şi secretarul comunei
făceau propuneri de validare şi invalidare către Comisiei județene
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Călărași, încălcând astfel prevederile legale în materie.
3. referitor la Comisia locală de fond funciar Gurbăneşti:
Din adresa înregistrată la Primăria Comunei Gurbăneşti cu nr.
750 din 25.02.2009 rezultă că suprafaţa validată în anexa 23 ce urma
a fi transferată către Comisia locală Fundulea era de 729, 27 ha.
74
De asemenea, facem precizarea că din verificarea documentelor
puse la dispoziţie s-a constatat că în luna februarie 2013 suprafaţa
aflată la dispoziţia comisiei locale de fond funciar Gurbăneşti era de
198,1026 ha.
Totodată, facem precizarea că, prin adresa nr. 783/13.03.2013,
Primăria comunei Gurbăneşti comunică Comisiei județene pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași
faptul că în urma unei analize s-a constatat că la nivelul comunei
Gurbăneşti exista teren disponibil pentru punerea în posesie a unui
număr de 46 de poziţii. Prin aceeaşi adresă s-a propus
retransferarea la comuna Gurbăneşti a celor 46 poziţii cu suprafaţa
de 63,1226 ha.
La data de 19.03.2013, prin adresa nr. 837, Primăria comunei
Gurbăneşti a propus revocarea transferului aprobat prin Hotărârea
Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată
asupra terenurilor Călărași nr. 179/16.02.2009 pentru un număr de
45 de poziţii.
Din documentele puse la dispoziţie nu rezultă că persoanele
validate în anexa nr. 23, transferată la comisia locală de fond funciar
Fundulea, ar fi avut vechiul amplasament pe terenul administrat
de către I.N.C.D.A Fundulea.
4. referitor la Comisia locală de fond funciar Nicolae
Bălcescu:
Din adresa nr. 4728 din 21.10.2008, transmisă de O.C.P.I
Călăraşi Instituţiei Prefectului Călăraşi, rezultă că suprafaţa validată
în anexa nr. 23 la Comisia locală de fond funciar Nicolae Bălcescu ce
urma a fi transferată către Comisia locală de fond funciar Fundulea
era de 135,10 ha.
Din adresa nr. 566 din 10.04.2013 rezultă că la nivelul Comisiei
locale de fond funciar Nicolae Bălcescu se mai afla disponibilă
suprafaţa de 100 ha teren, precum şi suprafaţa de 150 ha păşune.
Din documentele puse la dispoziţie nu rezultă că persoanele
validate în anexa nr. 23, transferată la comisia locală de fond funciar
Fundulea, ar fi avut vechiul amplasament pe terenul administrat
de către I.N.C.D.A Fundulea.
75
5. referitor la Comisia locală de fond funciar Nana:
Din adresa nr. 4728 din 21.10.2008, transmisă de O.C.P.I
Călăraşi Instituţiei Prefectului Județului Călăraşi, rezultă că
suprafaţa validată în anexa nr. 23 ce urma a fi transferată de la
Comisia locală de fond funciar Nana la Comisia locală de fond funciar
Fundulea era de 40,96 ha.
Din corespondenţa (adresa nr. 510 din 29.01.2009) purtată între
O.C.P.I Călăraşi şi primăria Nana, rezultă că suprafaţa finală din
anexa nr. 23 transferată către Comisia locală de fond funciar
Fundulea era de 170,49 ha.
Totodată, se mai preciza că pe raza localităţii Nana exista un
disponibil de teren preluat de la A.D.S. în suprafaţă de 233, 21 ha,
iar suprafaţa de teren validată şi nepusă în posesie pe comuna Nana
era de 165, 24 ha.
Din verificarea documentelor puse la dispoziţie mai rezultă că
transferul unor suprafeţe validate în anexa nr. 23 de la Comisia locală
de fond funciar Nana la Comisia locală de fond funciar Fundulea s-a
făcut la solicitarea cumpărătorilor de drepturi litigioase/ împuterniciţi
ca urmare a răspunsului comunicat împuternicitului / cesionarului
de către comisia locală de fond funciar Fundulea, prin care aceasta îi
informa că pe raza administrativ teritorială a localităţii Fundulea mai
există teren disponibil, deşi cererile depuse la această comisie locală
nu fuseseră soluţionate.
Din documentele puse la dispoziţie rezultă, de asemenea, că
între Comisia locală de fond funciar Nana şi Agenţia Domeniilor
Statului Bucureşti au fost încheiate mai multe protocoale de predareprimire,
totalizând aproximativ 1.000 ha, suprafaţă ce ar fi fost
necesară soluţionării tuturor cererilor depuse la Comisia locală de
fond funciar Nana.
Deşi în urma protocoalelor de predare-primire pe aceste terenuri
trebuiau puşi în posesie cetăţenii care au depus cereri de
reconstituire a dreptului de proprietate la Comisia locală de fond
funciar Nana, prin mai multe hotărâri ale Comisiei județene pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași
aceste suprafeţe de teren au fost puse la dispoziţia altor comisii locale
de fond funciar.
76
Nu în ultimul rând, s-a stabilit că din documentele puse la
dispoziţie nu rezultă că persoanele validate în anexa nr. 23,
transferată la comisia locală de fond funciar Fundulea, ar fi avut
vechiul amplasament pe terenul administrat de către I.N.C.D.A
Fundulea.
6. referitor la Comisia locală de fond funciar Tămădău:
Din nota de constatare nr. 502 din 29.01.2009, încheiată între
reprezentantul O.C.P.I Călăraşi şi secretarul primăriei Tămădău a
rezultat că suprafaţa transferată prin anexa nr. 23 era de 246, 54 ha.
Din adresa nr. 624/14.04.2004 şi situaţia centralizatoare a
terenurilor după modul de folosinţă cuprins în registrul agricol al
anilor 1959-1963, se poate reţine că o parte dintre persoanele care au
formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la Comuna
Tămădău aveau vechiul amplasament pe terenurile administrate de
I.N.C.D.A Fundulea.
De asemenea, facem precizarea că din adresa mai sus indicată
rezultă că I.N.C.D.A. Fundulea a primit în anul 1959 suprafaţa de
2.254,49 ha teren.
7. referitor la Comisia locală de fond funciar Fundulea:
Prin adresa nr. 55834/18.10.2006, A.D.S. a solicitat Comisiei
locale de fond funciar Fundulea să comunice dacă terenurile cu
destinaţie agricolă domeniul public al statului, în suprafaţă de 4.914
ha, exploatate de către I.N.C.D.A. Fundulea, erau solicitate în vederea
retrocedării de către persoanele fizice îndreptăţite pe vechiul
amplasament în conformitate cu prevederile Legii nr. 247/2005 şi a
Hotărârii de Guvern nr. 890/2005, precum şi a Hotărârii de Guvern
nr. 1832/2005.
Prin adresa nr. 11765/31.10.2006, Comisia locală de fond
funciar Fundulea a comunicat A.D.S. că suprafaţa necesară era de
384,3344 ha pe vechiul amplasament.
De asemenea, facem precizarea că restul suprafeţei de până la
1.982,54 ha nu a avut o justificare astfel încât Comisiei județene
77
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Călărași să poată valida transferul de anexe de la localităţile
învecinate la Comisia locală de fond funciar Fundulea.
Din adresa nr. 13223/08.12.2006 rezultă că suprafaţa predată
prin protocolul nr. 56799/15.11.2006 încheiat de către Agenţia
Domeniilor Statului cu I.N.C.D.A Fundulea a fost de 4.966,29 ha.
Prin adresa nr. 10887/15.07.2008, preşedintele Comisiei locale
de fond funciar Fundulea a solicitat Comisiei județene pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași
aprobarea transferului de anexe validate în baza Legii nr. 247/2005
de la localităţile Nana, Valea Argovei, Săruleşti, Gurbăneşti,
Tămădău, Lupşanu şi Nicolae Bălcescu către localitatea Fundulea. Cu
ocazia controlului nu a fost identificată corespondenţa între aceste
localităţi şi Comisia locală de fond funciar Fundulea cu privire la
suprafeţele pe care comisia locală le putea pune la dispoziţia acestora.
Această solicitare s-a făcut deşi cererile depuse la comisia locală
de fond funciar Fundulea nu erau soluţionate.
În acest sens, important de subliniat este faptul că potrivit legilor
fondului funciar se pot pune la dispoziţie terenurile aflate pe teritoriul
administrativ al altor localităţi doar după încheierea procesului de
reconstituire demarat la nivelul comisiei locale. De asemenea,
terenurile administrate de către institute pot face obiectul restituirii
doar în situaţia în care restituirea se face pe vechiul amplasament.
Mai mult decât atât, din situaţiile existente rezultă că fiecare
comisie locală de unde au fost preluate anexele mai aveau rezerve de
teren cuprinse între 40 – 300 ha teren.
Prin protocolul nr. 5248/10.04.2008, suprafaţa de 1.982,54 ha a
fost predată de I.N.C.D.A Fundulea Comisiei locale de fond funciar
Fundulea.
În urma verificării proceselor – verbale de punere în posesie, a
titlurilor de proprietate, a împuternicirilor şi a contractelor de
vânzare-cumpărare a rezultat că suprafaţa de 1.491 ha este deţinută
de un număr de 20 (douăzeci) cumpărători de drepturi ((…),(…),(…),
(…),(…),(…) etc), aceştia dobândind între 4 ha – 370 ha teren agricol.
În cele mai multe cazuri, aceştia au cumpărat drepturile pe raza mai
multor unităţi administrativ teritoriale, dar au solicitat comasarea
acestora pe raza localităţii Fundulea.
78
8. referitor la Comisia județeană pentru stabilirea dreptului
de proprietate privată asupra terenurilor Călărași:
Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate
privată asupra terenurilor Călărași a aprobat în data de 07.08.2008
transferul de anexe de la localităţile Valea Argovei, Săruleşti,
Gurbăneşti, Nana, Tămădău, Lupşanu şi Nicolae Bălcescu către
localitatea Fundulea fără a se asigura că la nivelul comisiilor de fond
funciar nu mai există teren disponibil si fără a solicita comisiilor de
fond funciar în cauză corespondența acestora către comisiile locale
din județ în vederea identificării suprafeţelor de teren necesare
finalizării procesului de reconstituire, încălcându-se astfel procedura
prevăzută de legislaţia fondului funciar.
Totodată, transferul anexelor nr. 23 de la comisiile locale de
fond funciar mai sus enumerate la Comisia locală de fond funciar
Fundulea s-a aprobat de către membrii comisiei judeţene fără a se
ţine cont dacă acesta se referea la vechiul amplasament al
persoanelor validate în anexa nr. 23, aşa cum se prevede în legislaţia
în vigoare.
Prin Hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Călărași nr. 1604/13.07.2007 a
fost aprobat procesul – verbal de delimitare a suprafeţei de 1.982,54
ha, teren ce se afla în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea.
Important de subliniat este faptul că la art. 2 din hotărârea mai
sus indicată se prevedea că suprafaţa de 1.982,54 ha va trece din
domeniul public al statului în domeniul privat la oraşului Fundulea şi
se va pune la dispoziţia Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Fundulea în vederea punerii în
posesie, conform prevederilor art. 27 alin. T din H.G. nr. 890/2005,
modificată şi completată prin H.G. nr. 1832/2005.
Analizând dispoziţiile art. 27 alin. T din H.G. nr. 890/2005,
modificată şi completată prin H.G. nr. 1832/2005, apreciem că
legiuitorul a considerat că acest articol este aplicabil, doar în situaţia
în care ne referim la vechiul amplasament.
79
9. referitor la I.N.C.D.A Fundulea:
În urma verificării documentelor puse la dispoziţie de către
I.N.C.D.A. Fundulea, a rezultat că în data de 22.11.2006, ca urmare a
publicării în Monitorul Oficial a H.G. nr. 1882/2005, a fost încheiat
protocolul de predare-primire a suprafeţei de 4.966,29 ha, prin care
a fost trecută această suprafaţă din administrarea Agenţiei
Domeniilor Statului în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea.
Din documentele anexate mai rezultă că, anterior preluării
suprafeţei de 1.982,54 ha de la I.N.C.D.A. Fundulea, au mai fost
preluate şi alte suprafeţe însumând 960 ha. Dacă aceste suprafeţe nu
au reprezentat vechile amplasamente ale persoanelor care au
formulat cereri în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, se
poate reţine că preluarea acestora la Comisia locală de fond funciar
Fundulea s-a făcut cu încălcarea legislaţiei fondului funciar.
De asemenea, din adresa nr.91258/04.03.2009 rezultă că, la
nivelul judeţului Călăraşi, Agenţia Domeniilor Statului deţinea
suprafaţa de 2.741,88 ha, teren care putea fi pus la dispoziţia
comisiilor locale de fond funciar, astfel încât terenul de 1.982,54 ha al
I.N.C.D.A. Fundulea să rămână în administrarea institutului.
În concluzie, A.N.R.P. a susținut în materialul de control faptul
că, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 1/2000, terenurile proprietate de
stat, administrate de institutele, centrele şi staţiunile de cercetare,
destinate cercetării şi producerii de seminţe, de material săditor din
categorii biologice superioare şi de animale de rasă, rămân în
administrarea acestora, cu excepţia terenurilor agricole preluate
de la foştii proprietari şi solicitate de persoanele îndreptăţite la
reconstituire. Terenurile din perimetrele staţiunilor, institutelor şi
centrelor de cercetare care fac obiectul retrocedării se vor delimita în
sole compacte, începând de la marginea perimetrului, conform Legii
nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de
cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei
alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe
Ionescu-Şişeşti”, cu modificările şi completările ulterioare.
80
Dispoziţiile prevăzute de art. 10 alin. (3), (4), (5) din
Regulamentul aprobat prin H.G. nr.890/2005, introduse prin H.G
nr.1832/2005 stabilesc procedura de urmat în situaţia în care în
rezerva comisiei locale de fond funciar nu mai există suprafeţe
necesare în vederea soluţionării cererilor de reconstituire:
„(3) Comisiile locale de fond funciar vor ataşa la cerere o
situaţie centralizatoare privind terenurile aflate la dispoziţia
lor, sub semnătura tuturor membrilor comisiei, avizată de
comisia judeţean de fond funciar, care să ateste că în rezerva
comisiei locale de fond funciar nu mai există teren, pe baza
situaţiei suprafeţelor de teren pentru care s-au emis titluri de
proprietate, situaţie comunicată de către oficiile de cadastru şi
publicitate imobiliară.
(4) Atunci când nu mai există teren în rezerva comisiei de
fond funciar, aceasta se va putea adresa, prin intermediul
comisiei judeţene de fond funciar, instituţiilor şi autorităţilor
publice care administrează teren proprietate a statului.
(5) Toate instituţiile şi autorităţile publice care au în
administrare terenuri proprietate publică a statului sunt
obligate să răspundă cererilor formulate de comisiile de fond
funciar şi să comunice acestora suprafeţele de teren care pot fi
disponibilizate, în condiţiile legii, în termen de 45 de zile de la
data primirii cererii.”
Printre documentele puse la dispoziţie de către comisiile locale
de fond funciar nu au fost identificate situaţii centralizatoare care
ar fi trebuit să ateste existenţa terenurilor aflate la dispoziţia lor sau
faptul că în rezerva comisiilor locale de fond funciar nu mai exista
teren disponibil în acea perioadă.
Prin urmare, în raport de dispoziţiile legale citate, comisiile
locale de fond funciar aveau obligaţia de a face demersuri, în sensul
de a solicita comisiilor locale de fond funciar din localităţile învecinate
sau altor instituţii publice ce administrează teren proprietatea
statului să le pună la dispoziţie terenurile necesare pentru
reconstituirea dreptului de proprietate şi, în ultimă instanţă, să
solicite teren de la unităţile de cercetare-dezvoltare, cu condiţia ca
acestea să reprezinte vechile amplasamente şi să nu fie indispensabile
cercetării.
81
Potrivit art. 10 alin. (6) şi (7) din Regulamentul aprobat prin H.G.
nr.890/2005, introduse prin H.G nr. 1832/2005 :
„(6) Comisiile de fond funciar vor putea solicita teren pentru
compensarea cu teren echivalent de la staţiunile şi institutele de
cercetare doar dacă nu mai există teren disponibil administrat de
alte instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau în
judeţele învecinate.
(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică atunci când retrocedarea se
face pe vechiul amplasament al proprietarului deposedat.”
Din textele de lege citate mai sus, se reţine că staţiunilor şi
institutelor de cercetare-dezvoltare li se vor putea solicita terenuri de
către comisiile de fond funciar (solicitări care nu există în această
speţă), doar în două situaţii:
1. atunci când reconstituirea dreptului de proprietate priveşte
vechiul amplasament al petentului, aflat în perimetrul respectivei
staţiuni sau institut;
2. atunci când nu mai există terenuri proprietate publică sau
privată a statului, aflate în administrarea altor instituţii şi
autorităţi publice în judeţul respectiv sau în judeţele învecinate.
Având în vedere, pe de o parte, dispoziţiile legale citate mai sus,
iar pe de altă parte atât faptul că Agenţia Domeniilor Statului mai
deţinea în judeţul Călăraşi suprafaţa de 2.741,88 ha, cât şi faptul
că la nivelul comisiilor locale de fond funciar de unde au fost
transferate anexele nr. 23 mai existau rezerve de teren cuprinse
între 40 – 300 ha, apreciem că, în această speţă, Comisia locală de
fond funciar Fundulea, precum şi Comisia județeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Călărași nu erau îndreptăţite să solicite terenurile aflate în
administrarea I.N.C.D.A. Fundulea înainte de epuizarea celorlalte
demersuri prevăzute de lege.
Prin urmare, documentele puse la dispoziţia A.N.R.P. pe
durata controlului indică faptul că la nivelul comisiilor locale de
82
fond funciar nu s-au efectuat demersurile legale referitoare la
solicitările de teren de la alte instituţii şi autorităţi publice.
De asemenea, având în vedere pe de o parte faptul că trecerea
suprafeţelor de teren din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului
în domeniul public al statului şi în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea
s-a făcut prin hotărâre de guvern (H.G. nr. 1882/2005), iar pe de altă
parte dispoziţiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, potrivit cărora
„trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după
caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a
consiliului local, dacă prin Constituţie sau prin lege nu se
dispune altfel”, A.N.R.P. consideră că trecerea terenului de la
I.N.C.D.A. Fundulea la Comisia locală de fond funciar Fundulea
trebuia să se facă prin Hotărâre de guvern şi nu prin Hotărâre de
comisie judeţeană.
A.N.R.P. a apreciat că hotărârea Comisiei județene pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași
prin care s-a validat transferul anexelor nr. 23 de la Comisiile locale
de fond funciar la comisia locală de fond funciar Fundulea, precum şi
hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate
privată asupra terenurilor Călărași prin care a fost aprobat procesul –
verbal de delimitare pentru suprafaţa de 1.982,54 ha de la INCDA
Fundulea, au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr.
213/1998.
Având în vedere modalitatea în care Comisia județeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași a
înţeles să treacă terenul din domeniul public în cel privat, A.N.R.P. a
apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 213/1998
potrivit cărora: ” bunurile din domeniul public sunt inalienabile,
insesizabile şi imprescriptibile….,” iar „actele juridice încheiate
cu încălcarea prevederilor alin. 1 privind regimul juridic al
bunurilor domeniului public sunt lovite de nulitate absolută”.
A.N.R.P. a mai arătat că, în această speţă, Comisia județeană
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
83
Călărași a dispus cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie
preluarea suprafeţei de 1.982,54 ha de la I.N.C.D.A Fundulea.
De asemenea, A.N.R.P. a transmis Direcției Naționale
Anticorupție constatările rezultate în urma controlului efectuat la
Comisia locală de fond funciar Lupşanu, prin adresa nr.
3413/DFF/1.07.2013 (…), astfel:
Din documentele puse la dispoziţie rezultă că suprafaţa din
anexa nr. 23 transferată către Comisia locală de fond funciar
Fundulea este de 200, 71 ha.
Prin hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Călărași nr. 1257/07.08.2008,
completată şi modificată prin H.C.J. nr. 1432/05.09.2008, a fost
validat transferul anexei nr. 23 de la Comisia locală de fond funciar
Lupşanu la Comisia locală de fond funciar Fundulea în vederea
întocmirii proceselor – verbale de punere în posesie pe terenul preluat
de la I.N.C.D.A. Fundulea.
Terenul preluat a fost pus la dispoziţia persoanelor înscrise în
anexa nr. 23 a Comisiei locale de fond funciar Lupşanu, cu toate că
aceste persoane înscrise în anexă nu au avut vechiul amplasament
pe terenurile I.N.C.D.A. Fundulea.
Din adresa nr. 1988 din 23.05.2013 rezultă că la dispoziţia
Comisiei locale de fond funciar Lupşanu se mai află liberă suprafaţa
de 257 ha păşune naturală.
Prin adresa nr.1155 din 13.05.2013, Comisia locală de fond
funciar Lupşanu comunică Instituţiei Prefectului Judeţului Călăraşi
că nu poate identifica suprafaţa de teren liberă la nivelul
localităţii întrucât nu există un cadastru general.
De asemenea, menţionăm faptul că în cazul în care, la acea dată,
mai existau persoane ale căror cereri de reconstituire a dreptului de
proprietate nu erau soluţionate, acestea puteau fi puse în posesie pe
următoarele teritorii administrative:
(…)
Cu privire la existenţa corespondenţei purtate între Comisia
locală de fond funciar Lupşanu şi Instituţiei Prefectului Judeţului
Călăraşi, prin adresa nr.1990 din 24.05.2013, secretarul comunei
84
Lupşanu comunică că acest transfer s-a făcut direct de către Comisia
județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași.
De asemenea, prin adresa nr.1989 din 24.05.2013, numitul (…)
în calitate de secretar al comunei Lupşanu arată că nu au fost depuse
cereri în baza Legii nr. 247/2005, deşi în urma verificărilor efectuate
a fost identificată adresa nr. 74/12.01.2009 din care rezultă că un nr.
de 157 cereri au fost depuse în baza Legii nr. 247/2005.
Totodată, prin procesul – verbal încheiat la data de 08.02.2006,
inc. MANEA VICTOR, în calitate de preşedinte al Comisiei locale de
fond funciar Lupşanu, a propus spre analiză un număr de 155 cereri
depuse în baza Legii nr. 247/2005 în vederea aprobării sau
respingerii.
Prin urmare, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 1/2000, terenurile
proprietate de stat, administrate de institutele, centrele şi staţiunile
de cercetare, destinate cercetării şi producerii de seminţe, de material
săditor din categorii biologice superioare şi de animale de rasă,
rămân în administrarea acestora, cu excepţia terenurilor agricole
preluate de la foştii proprietari şi solicitate de persoanele
îndreptăţite la reconstituire. Terenurile din perimetrele staţiunilor,
institutelor şi centrelor de cercetare care fac obiectul retrocedării se
vor delimita în sole compacte, începând de la marginea perimetrului,
conform Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea
unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii,
silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi
Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, cu modificările şi completările
ulterioare.
Dispoziţiile prevăzute de art. 10 alin. (3), (4), (5) din
Regulamentul aprobat prin H.G. nr.890/2005, introduse prin H.G.
nr.1832/2005 stabilesc procedura de urmat în situaţia în care în
rezerva comisiei locale de fond funciar nu mai există suprafeţe
necesare în vederea soluţionării cererilor de reconstituire:
„(3) Comisiile locale de fond funciar vor ataşa la cerere o
situaţie centralizatoare privind terenurile aflate la dispoziţia
lor, sub semnătura tuturor membrilor comisiei, avizată de
85
comisia judeţean de fond funciar, care să ateste că în rezerva
comisiei locale de fond funciar nu mai există teren, pe baza
situaţiei suprafeţelor de teren pentru care s-au emis titluri de
proprietate, situaţie comunicată de către oficiile de cadastru şi
publicitate imobiliară.
(4) Atunci când nu mai există teren în rezerva comisiei de
fond funciar, aceasta se va putea adresa, prin intermediul
comisiei judeţene de fond funciar, instituţiilor şi autorităţilor
publice care administrează teren proprietate a statului.
(5) Toate instituţiile şi autorităţile publice care au în
administrare terenuri proprietate publică a statului sunt
obligate să răspundă cererilor formulate de comisiile de fond
funciar şi să comunice acestora suprafeţele de teren care pot fi
disponibilizate, în condiţiile legii, în termen de 45 de zile de la
data primirii cererii.”
Printre documentele puse la dispoziţie de către comisia locală de
fond funciar nu au fost identificate situaţii centralizatoare care ar fi
trebuit să ateste existenţa terenurilor aflate la dispoziţia acesteia sau
faptul că în rezerva comisiei locale de fond funciar nu mai exista teren
disponibil în acea perioadă.
Astfel, în raport de dispoziţiile legale citate, comisia locală de
fond funciar avea obligaţia de a face demersuri, în sensul de a solicita
comisiilor locale de fond funciar din localităţile învecinate sau altor
instituţii publice ce administrează teren proprietatea statului să le
pună la dispoziţie terenurile necesare pentru reconstituirea dreptului
de proprietate şi, în ultimă instanţă, să solicite teren de la unităţile de
cercetare – dezvoltare, cu condiţia ca acestea să reprezinte vechile
amplasamente şi să nu fie indispensabile cercetării.
Potrivit art. 10 alin. (6) şi (7) din Regulamentul aprobat prin H.G
nr.890/2005, introduse prin H.G nr. 1832/2005 :
„(6) Comisiile de fond funciar vor putea solicita teren pentru
compensarea cu teren echivalent de la staţiunile şi institutele de
cercetare doar dacă nu mai există teren disponibil administrat de
86
alte instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau în
judeţele învecinate.
(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică atunci când retrocedarea se
face pe vechiul amplasament al proprietarului deposedat.”
Din textele de lege citate mai sus, se reţine că staţiunilor şi
institutelor de cercetare-dezvoltare li se vor putea solicita terenuri de
către comisiile de fond funciar (solicitări care nu există în această
speţă), doar în două situaţii:
1. atunci când reconstituirea dreptului de proprietate priveşte
vechiul amplasament al petentului, aflat în perimetrul respectivei
staţiuni sau institut;
2. atunci când nu mai există terenuri proprietate publică sau
privată a statului, aflate în administrarea altor instituţii şi
autorităţi publice în judeţul respectiv sau în judeţele învecinate.
Având în vedere, pe de o parte, dispoziţiile legale citate mai sus,
iar pe de altă parte faptul că la nivelul Comisiei locale de fond funciar
Lupşanu mai existau rezerve de teren, apreciem că, în această
situaţie, Comisia locală de fond funciar Fundulea, precum şi Comisia
județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași nu erau îndreptăţite să solicite terenurile aflate în
administrarea I.N.C.D.A. Fundulea înainte de epuizarea celorlalte
demersuri prevăzute de lege.
Prin urmare, documentele puse la dispoziţia A.N.R.P. pe durata
controlului indică faptul că la nivelul comisiei locale de fond funciar
nu s-au efectuat demersurile legale referitoare la solicitările de teren
de la alte instituţii şi autorităţi publice.

Referitor la suprafețele de teren agricol, disponibile la nivelul
județului Călărași și a județelor limitrofe, în perioada 2008-2009,
Agenția Domeniilor Statului – Direcția Administrare Patrimoniu a
comunicat Direcției Naționale Anticorupție, prin adresa de răspuns
nr. 81928/25.03.2013, următoarele (…):
87
– la nivelul județului Călărași, la data de 1.01.2008, exista
suprafața disponibilă în vederea retrocedării de 4.069,84 ha,
nefiind incluse suprafețele de teren ce fac obiectul art. 22 1 din Legea
nr. 1/2000, în perioada 01.01.2008 – 31.12.2009 fiind retrocedată
suprafața de 1.454,58 ha;
– la nivelul județului Giurgiu era disponibilă în anul 2008
suprafața de 3.116 ha, iar în anul 2009 suprafața de 801 ha.
Evaluarea terenului
Prin ordonanța din data de 15.12.2014 s-a dispus efectuarea în
cauză a unei expertize de evaluare a proprietăţii imobiliare,
obiectul expertizei constituindu-l evaluarea terenului în suprafaţă de
1.982,54 ha ce s-a aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea și care
a fost trecut din domeniul public al statului în domeniul privat al
oraşului Fundulea prin Hotărârea nr. 1604 din data de 13.07.2007 a
Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată
asupra terenurilor Călărași (…).
Astfel, prin ordonanța antemenționată s-a stabilit că expertul va
stabili valoarea de piaţă a terenului la data emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, respectiv 13.07.2007, precum și la data
emiterii ordonanței, respectiv 15.12.2014.
Prin ordonanța din 12.01.2015 s-a dispus admiterea cererii
formulată la data de 30.12.2014 de către partea civilă Ministerul
Finanțelor Publice, sens în care obiectivele expertizei s-au
suplimentat, experții urmând să stabilească și cuantumul ce
reprezintă lipsa de folosință a terenului în suprafață de 1.982,54
ha, începând cu data de 13.07.2007 (…).
De asemenea, prin ordonanţa din 12.01.2015 s-a dispus
admiterea cererii formulată de inc. NĂBÎRGEAC ION, sens în care
obiectivele expertizei au fost suplimentate, experţii urmând să
stabilească şi situaţia juridică a terenului, respectiv dacă în
perimetrul acestuia se află teren situat în domeniul public al statului,
precum şi suprafaţa acestuia (…).
88
Prin urmare, în urma finalizării expertizei, în data de 13.02.2015
a fost întocmit raportul de expertiză tehnică judiciară de către
expertul tehnic judiciar (…), precum și de experții parte (…).
Conform concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară
întocmit la data de 13.02.2015 de către expertul tehnic judiciar (…) și
de experții parte au rezultat următoarele (…):
– la data de 13.07.2007, valoarea de piață estimată a
terenului în suprafaţă de 1.982,54 ha a fost de 1.092.386 euro,
echivalentul a 3.424.412 lei (curs valutar 1 EUR = 3,1348 lei);
– la data de 15.12.2014, valoarea de piaţă estimată a
terenului în suprafaţă de 1.982,54 ha a fost de 3.771.012 euro,
echivalentul a 16.835.681 lei (curs valutar 1 EUR = 4,4645 lei);
– cuantumul ce reprezintă lipsa de folosinţă a terenului în
suprafaţă de 1.982,54 ha, începând cu data de 13.07.2007 până la
data întocmirii raportului de expertiză a fost de 8.632.940 lei;
– referitor la situația juridică a terenului, respectiv dacă în
perimetrul acestuia se află teren situat în domeniul public al statului,
experții și-au declinat competența, având în vedere specialitatea
acestora, respectiv evaluarea proprietății imobiliare.
(…)
După cum am arătat mai sus, prin adresa nr. 314/23.01.2014,
I.N.C.D.A. Fundulea a comunicat Corpului de control al primuluiministru
faptul că a atacat în instanţă Hotărârea nr.
1604/13.07.2007, emisă de Comisia judeţeană de fond funciar
Călăraşi, solicitând anularea hotărârii ca nelegală şi netemeinică.
Cu toate acestea, motivele invocate de I.N.C.D.A. Fundulea, în
calitate de reclamant, nu au vizat modul de trecere a terenului în
suprafaţă de 1.982,54 ha din domeniul public al statului în domeniul
privat al oraşului Fundulea, ci doar aspecte referitoare la
nerespectarea procedurii prevăzute de Regulamentul aprobat prin
H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
89
După cum rezultă din (…) , inc. ȘERBAN JENEL se afla în
legătură cu persoane care au cumpărat drepturile așa-zis litigioase
aferente terenurilor din diverse localități, iar ulterior aceste persoane
au fost puse în posesie pe terenul administrat de I.N.C.D.A.
Fundulea, valoarea terenului fiind mult mai mare în această
localitate. Acești cumpărători aveau interesul să fie puși în posesie în
zone cu valori ale terenurilor mai mari (Fundulea), iar inc. ȘERBAN
JENEL avea posibilitatea să le comunice date și informații
confidențiale privind respectivul amplasament, în sensul disp. art. 12
lit.b din Legea nr. 78/2000 – presupusa faptă fiind prescrisă.
(…)
În concluzie, Comisia judeţeană de fond funciar ar fi putut valida
în mod legal propunerile comisiilor locale de fond funciar privind
reconstituirea dreptului de proprietate prin predarea către persoanele
îndreptăţite a terenurilor ce s-au aflat în administrarea I.N.C.D.A.
Fundulea, iar A.D.S. ar fi procedat legal la predarea respectivele
terenuri doar în următoarele condiţii:
a. comisiile de fond funciar vor putea solicita teren pentru
compensarea cu teren echivalent de la staţiunile şi institutele de
cercetare doar dacă nu mai există teren disponibil administrat de
alte instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau în
judeţele învecinate;
b. „terenurile proprietate de stat, administrate de institutele,
centrele şi staţiunile de cercetare, destinate cercetării şi producerii de
seminţe, de material săditor din categorii biologice superioare şi de
animale de rasă, rămân în administrarea acestora, cu excepţia
terenurilor agricole preluate de la foştii proprietari şi solicitate
de persoanele îndreptăţite la reconstituire, deci numai dacă
vechiul amplasament revendicat se suprapune cu terenul aflat în
administrarea Institutului;
c. reconstituirea dreptului de proprietate pentru vechile
amplasamente se face în perimetrul unităţilor de cercetare-dezvoltare pe
terenuri agricole care nu sunt indispensabile cercetării.
90
(…)
Deși, în circumstanţiere, s-ar putea reţine faptul că majoritatea
inculpaţilor nu au pregătire juridică – condiţie însă care nu este
impusă de lege pentru ocuparea funcţiilor deţinute de aceştia,
inculpaţii nu pot invoca în apărarea lor necunoaşterea legii, mai ales
că au acceptat desemnarea lor în Comisia județeană pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași ori în
Comisiile locale, după caz, însuşindu-şi implicit atribuţiile prevăzute de
lege în sarcina acestor Comisii în materia fondului funciar (deci şi
cunoaşterea şi aplicarea/respectarea legilor fondului funciar).
ÎNCADRAREA JURIDICĂ
Fapta inc. ŞERBAN JENEL – în calitate de Președinte al
Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată
asupra terenurilor Călărași (calitate deţinută în virtutea funcţiei de
Prefect al judeţului) , constând în aceea că, în exercitarea atribuțiilor
de serviciu, în data de 13.07.2007 a aprobat procesul-verbal de
delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha aflat în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea şi, prin Hotărârea nr. 1604 din data de
13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă de 1.982,54
ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia
din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor stabilite de lege, respectiv art.
223 din Legea nr. 290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin.
1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10
alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi
regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi a dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin
H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare,
respectiv cu încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a
verifica şi clarifica situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul
trecerii din domeniul public în domeniul privat, respectiv dacă acesta
era indispensabil activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la
momentul emiterii Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o
justificare a delimitării suprafeţei de teren respective, faptă urmată de
91
validarea transferului unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai
multor comisii locale de fond funciar în anexe întocmite la nivelul
Comisiei locale de fond funciar Fundulea, având drept consecinţă
sporirea valorii terenului transferat, producându-se o pagubă în
dauna patrimoniului statului, constând în diminuarea acestuia cu
terenul dezafectat din domeniul public, în cuantum de 3.771.012
euro (16.835.681 lei, la cursul valutar de 1 euro/ 4,4645 lei),
respectiv a unui prejudiciu de 8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A.
Fundulea (lipsa de folosință a terenului), constituie infracțiunea de
abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la
art. 297 alin. 1 C.p. și la art. 309 C.p.
În această modalitate au fost obţinute foloase necuvenite pentru
persoanele care au fost puse în posesie cu suprafeţele de teren
respective, având o valoare mult mai mare decât cele la care erau
îndreptăţite, dacă reglementările legale ar fi fost respectate.
Fapta inc. COMAN CORNEL – în calitate de membru al Comisiei
județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași / reprezentant al Instituției Prefectului Județului
Călăraşi, constând în aceea că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu,
în data de 13.07.2007 a aprobat procesul-verbal de delimitare a
suprafeței de 1.982,54 ha aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea
şi, prin Hotărârea nr. 1604 din data de 13.07.2007, a aprobat
delimitarea terenului în suprafaţă de 1.982,54 ha, aflat în
administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia din domeniul
public al statului în domeniul privat al oraşului Fundulea, cu
încălcarea dispoziţiilor stabilite de lege, respectiv art. 223 din Legea
nr. 290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12
alin. 1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10 alin. 2 din
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu
încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica
92
situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul
public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil
activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la momentul emiterii
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării
suprafeţei de teren respective, faptă urmată de validarea transferului
unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale
de fond funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond
funciar Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), constituie infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art.
132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art.
309 C.p.
În această modalitate au fost obţinute foloase necuvenite pentru
persoanele care au fost puse în posesie cu suprafeţele de teren
respective, având o valoare mult mai mare decât cele la care erau
îndreptăţite, dacă reglementările legale ar fi fost respectate.
Fapta inc. CORA GHEORGHE – în calitate de membru al
Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată
asupra terenurilor Călărași / reprezentant A.N.I.F. (l-a substituit pe
PȘANU STELIAN), constând în aceea că, în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, în data de 13.07.2007 a aprobat procesul-verbal de
delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha aflat în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea şi, prin Hotărârea nr. 1604 din data de
13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă de 1.982,54
ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia
din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor stabilite de lege, respectiv art.
223 din Legea nr. 290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin.
1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10
alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi
93
regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi a dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin
H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare,
respectiv cu încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a
verifica şi clarifica situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul
trecerii din domeniul public în domeniul privat, respectiv dacă acesta
era indispensabil activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la
momentul emiterii Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o
justificare a delimitării suprafeţei de teren respective, faptă urmată de
validarea transferului unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai
multor comisii locale de fond funciar în anexe întocmiteexercitarea
atribuțiilor de serviciu, în data de 13.07.2007 a aprobat procesulverbal
de delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha aflat în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea şi, prin Hotărârea nr. 1604 din data de
13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă de 1.982,54
ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia
din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor stabilite de lege, respectiv art.
223 din Legea nr. 290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin.
1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10
alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi
regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi a dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin
H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare,
respectiv cu încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a
verifica şi clarifica situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul
trecerii din domeniul public în domeniul privat, respectiv dacă acesta
era indispensabil activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la
momentul emiterii Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o
justificare a delimitării suprafeţei de teren respective, faptă urmată de
validarea transferului unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai
multor comisii locale de fond funciar în anexe întocmite la nivelul
Comisiei locale de fond funciar Fundulea, având drept consecinţă
sporirea valorii terenului transferat, producându-se o pagubă în
dauna patrimoniului statului, constând în diminuarea acestuia cu
terenul dezafectat din domeniul public, în cuantum de 3.771.012
euro (16.835.681 lei, la cursul valutar de 1 euro / 4,4645 lei),
94
respectiv a unui prejudiciu de 8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A.
Fundulea (lipsa de folosință a terenului), constituie infracțiunea de
abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la
art. 297 alin. 1 C.p. și la art. 309 C.p.
În această modalitate au fost obţinute foloase necuvenite pentru
persoanele care au fost puse în posesie cu suprafeţele de teren
respective, având o valoare mult mai mare decât cele la care erau
îndreptăţite, dacă reglementările legale ar fi fost respectate.
Fapta inc. DOBRE AURELIAN – membru al Comisiei județene
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Călărași / reprezentant D.A.D.R. Călăraşi, constând în aceea că, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, în data de 13.07.2007 a aprobat
procesul-verbal de delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha aflat în
administrarea I.N.C.D.A. Fundulea şi, prin Hotărârea nr. 1604 din
data de 13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă de
1.982,54 ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea
acestuia din domeniul public al statului în domeniul privat al
oraşului Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor stabilite de lege,
respectiv art. 223 din Legea nr. 290/2002, modificată, art. 6 alin.
1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000,
modificată, art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 10 din
Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv cu încălcarea competenţelor
prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica situaţia juridică a
terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul public în domeniul
privat, respectiv dacă acesta era indispensabil activităţii de cercetare,
în condiţiile în care, la momentul emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării suprafeţei de
teren respective, faptă urmată de validarea transferului unor poziţii
din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale de fond
funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond funciar
Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
95
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), res aflat în administrarea I.N.C.D.A.
Fundulea, şi trecerea acestuia din domeniul public al statului în
domeniul privat al oraşului Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor
stabilite de lege, respectiv art. 223 din Legea nr. 290/2002,
modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din
Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10 alin. 2 din Legea nr.
213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 10
din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările
şi completările ulterioare, respectiv cu încălcarea competenţelor
prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica situaţia juridică a
terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul public în domeniul
privat, respectiv dacă acesta era indispensabil activităţii de cercetare,
în condiţiile în care, la momentul emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării suprafeţei de
teren respective, faptă urmată de validarea transferului unor poziţii
din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale de fond
funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond funciar
Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), constituie infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art.
132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art.
309 C.p.
În această modalitate au fost obţinute foloase necuvenite pentru
persoanele care au fost puse în posesie cu suprafeţele de teren
respective, având o valoare mult mai mare decât cele la care erau
îndreptăţite, dacă reglementările legale ar fi fost respectate.
96
Fapta inc. ENESCHI TOMA – în calitate de membru al Comisiei
județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași / reprezentant al Direcţiei Silvice Călăraşi (l-a
substituit pe ANA TITU), constând în aceea că, în exercitarea
atribuțiilor de serviciu, în data de 13.07.2007 a aprobat procesulverbal
de delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha aflat în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea şi, prin Hotărârea nr. 1604 din data de
13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă de 1.982,54
ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia
din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor stabilite de lege, respectiv art.
223 din Legea nr. 290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin.
1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10
alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi
regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi a dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin
H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare,
respectiv cu încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a
verifica şi clarifica situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul
trecerii din domeniul public în domeniul privat, respectiv dacă acesta
era indispensabil activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la
momentul emiterii Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o
justificare a delimitării suprafeţei de teren respective, faptă urmată de
validarea transferului unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai
multor comisii locale de fond funciar în anexe întocmite la nivelul
Comisiei locale de fond funciar Fundulea, având drept consecinţă
sporirea valorii terenului transferat, producându-se o pagubă în
dauna patrimoniului statului, constând în diminuarea acestuia cu
terenul dezafectat din domeniul public, în cuantum de 3.771.012
euro (16.835.681 lei, la cursul valutar de 1 euro / 4,4645 lei),
respectiv a unui prejudiciu de 8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A.
Fundulea (lipsa de folosință a terenului), constituie infracțiunea de
abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la
art. 297 alin. 1 C.p. și la art. 309 C.p.
În această modalitate au fost obţinute foloase necuvenite pentru
persoanele care au fost puse în posesie cu suprafeţele de teren
97
respective, având o valoare mult mai mare decât cele la care erau
îndreptăţite, dacă reglementările legale ar fi fost respectate.
Fapta inc. IFRIM ELENA – în calitate de membru al Comisiei
județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași / reprezentant al Instituției Prefectului Județului
Călărași, constând în aceea că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu,
în data de 13.07.2007 a aprobat procesul-verbal de delimitare a
suprafeței de 1.982,54 ha aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea
şi, prin Hotărârea nr. 1604 din data de 13.07.2007, a aprobat
delimitarea terenului în suprafaţă de 1.982,54 ha, aflat în
administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia din domeniul
public al statului în domeniul privat al oraşului Fundulea, cu
încălcarea dispoziţiilor stabilite de lege, respectiv art. 223 din Legea
nr. 290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12
alin. 1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10 alin. 2 din
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu
încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica
situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul
public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil
activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la momentul emiterii
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării
suprafeţei de teren respective, faptă urmată de validarea transferului
unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale
de fond funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond
funciar Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), constituie infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art.
98
132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art.
309 C.p.
În această modalitate au fost obţinute foloase necuvenite pentru
persoanele care au fost puse în posesie cu suprafeţele de teren
respective, având o valoare mult mai mare decât cele la care erau
îndreptăţite, dacă reglementările legale ar fi fost respectate.
Fapta inc. JARUL EUGENIU – în calitate de membru al
Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată
asupra terenurilor Călărași / reprezentant A.D.S., constând în aceea
că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în data de 13.07.2007 a
aprobat procesul-verbal de delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha
aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea şi, prin Hotărârea nr. 1604
din data de 13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă
de 1.982,54 ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi
trecerea acestuia din domeniul public al statului în domeniul privat al
oraşului Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor stabilite de lege,
respectiv art. 223 din Legea nr. 290/2002, modificată, art. 6 alin.
1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000,
modificată, art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 10 din
Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv cu încălcarea competenţelor
prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica situaţia juridică a
terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul public în domeniul
privat, respectiv dacă acesta era indispensabil activităţii de cercetare,
în condiţiile în care, la momentul emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, nu exista ojustificare a delimitării suprafeţei de
teren respective, faptă urmată de validarea transferului unor poziţii
din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale de fond
funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond funciar
Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
99
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), constituie infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art.
132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art.
309 C.p.
În această modalitate au fost obţinute foloase necuvenite pentru
persoanele care au fost puse în posesie cu suprafeţele de teren
respective, având o valoare mult mai mare decât cele la care erau
îndreptăţite, dacă reglementările legale ar fi fost respectate.
Fapta inc. NĂBÎRGEAC ION – în calitate de membru al Comisiei
județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași / reprezentant O.C.P.I. Călărași, constând în
aceea că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în data de 13.07.2007
a aprobat procesul-verbal de delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha
aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea şi, prin Hotărârea nr. 1604
din data de 13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă
de 1.982,54 ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi
trecerea acestuia din domeniul public al statului în domeniul privat al
oraşului Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor stabilite de lege,
respectiv art. 223 din Legea nr. 290/2002, modificată, art. 6 alin.
1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000,
modificată, art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 10 din
Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv cu încălcarea competenţelor
prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica situaţia juridică a
terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul public în domeniul
privat, respectiv dacă acesta era indispensabil activităţii de cercetare,
în condiţiile în care, la momentul emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării suprafeţei de
teren respective, faptă urmată de validarea transferului unor poziţii
din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale de fond
100
funciar în anexe întocmite la nive Comisiei locale de fond funciar
Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), constituie infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art.
132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art.
309 C.p.
În această modalitate au fost obţinute foloase necuvenite pentru
persoanele care au fost puse în posesie cu suprafeţele de teren
respective, având o valoare mult mai mare decât cele la care erau
îndreptăţite, dacă reglementările legale ar fi fost respectate.
Fapta inc. TUDONE DUMITRU – în calitate de membru al
Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată
asupra terenurilor Călărași / reprezentant C.J. Călăraşi, constând în
aceea că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în data de 13.07.2007
a aprobat procesul-verbal de delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha
aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea şi, prin Hotărârea nr. 1604
din data de 13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă
de 1.982,54 ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi
trecerea acestuia din domeniul public al statului în domeniul privat al
oraşului Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor stabilite de lege,
respectiv art. 223 din Legea nr. 290/2002, modificată, art. 6 alin.
1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000,
modificată, art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 10 din
Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv cu încălcarea competenţelor
prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica situaţia juridică a
terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul public în domeniul
privat, respectiv dacă acesta era indispensabil activităţii de cercetare,
101
în condiţiile în care, la momentul emiterii Hotărârii nr.
1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării suprafeţei de
teren respective, faptă urmată de validarea transferului unor poziţii
din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale de fond
funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond funciar
Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), constituie infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art.
132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art.
309 C.p.
În această modalitate au fost obţinute foloase necuvenite pentru
persoanele care au fost puse în posesie cu suprafeţele de teren
respective, având o valoare mult mai mare decât cele la care erau
îndreptăţite, dacă reglementările legale ar fi fost respectate.
Fapta inc. TUDOR LUCIAN – în calitate de Președinte al Comisiei
locale de fond funciar Gurbăneşti , constând în aceea că, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, în contextul în care Comisia
județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași, în data de 13.07.2007, a aprobat procesul-verbal
de delimitare a suprafeței de 1982,54 ha aflat în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea şi prin Hotărârea nr. 1604 din data de
13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă de 1.982,54
ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia
din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor art. 223 din Legea nr.
290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin.
1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10 alin. 2 din Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
102
890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu
încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica
situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul
public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil
activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la momentul emiterii
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării
suprafeţei de teren respective, faptă urmată de validarea transferului
unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale
de fond funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond
funciar Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), a întocmit, în perioada de referinţă (anul 2007), propuneri
către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi pentru solicitarea
unor suprafeţe de teren, respectiv anexele 23 și anexele 30, deşi avea
teren în rezervă și fără să efectueze demersuri pentru solicitarea altor
suprafeţe pe raza jud. Călăraşi, cu încălcarea dispozițiilor legale prev.
de art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr.
1/2000, modificată, art. 223 din Legea nr. 290/2002, modificată,
art. 10 alin. 4, 6 și 8 din H.G. nr. 890/2005, modificată, și art. 10
alin. 2 din Legea nr. 213/1998, conducând astfel la adoptarea
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007 a Comisiei județene pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași, constituie
infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr.
78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art. 309 C.p.
Fapta inc. MARCU NICULAE – în calitate de Președinte al
Comisiei locale de fond funciar Sărulești, constând în aceea că, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, în contextul în care Comisia
județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași, în data de 13.07.2007, a aprobat procesul-verbal
de delimitare a suprafeței de 1982,54 ha aflat în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea şi prin Hotărârea nr. 1604 din data de
103
13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă de 1982,54
ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia
din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor art. 223 din Legea nr.
290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin.
1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10 alin. 2 din Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu
încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica
situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul
public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil
activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la momentul emiterii
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării
suprafeţei de teren respective, faptă urmată de validarea transferului
unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale
de fond funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond
funciar Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), a întocmit, în perioada de referinţă (anul 2007), propuneri
către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi pentru solicitarea
unor suprafeţe de teren, respectiv anexele 23 și anexele 30, deşi avea
teren în rezervă și fără să efectueze demersuri pentru solicitarea altor
suprafeţe pe raza jud. Călăraşi, cu încălcarea dispozițiilor legale prev.
de art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr.
1/2000, modificată, art. 223 din Legea nr. 290/2002, modificată,
art. 10 alin. 4, 6 și 8 din H.G. nr. 890/2005, modificată, și art. 10
alin. 2 din Legea nr. 213/1998, conducând astfel la adoptarea
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007 a Comisiei județene pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași, constituie
infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr.
78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art. 309 C.p.
104
Fapta inc. CULEA DUMITRU – în calitate de Președinte al
Comisiei locale de fond funciar Valea Argovei, constând în aceea că,
în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în contextul în care Comisia
județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași, în data de 13.07.2007, a aprobat procesul-verbal
de delimitare a suprafeței de 1982,54 ha aflat în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea şi prin Hotărârea nr. 1604 din data de
13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă de 1982,54
ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia
din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor art. 223 din Legea nr.
290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin.
1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10 alin. 2 din Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu
încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica
situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul
public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil
activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la momentul emiterii
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării
suprafeţei de teren respective, faptă urmată de validarea transferului
unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale
de fond funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond
funciar Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), a întocmit, în perioada de referinţă (anul 2007), propuneri
către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi pentru solicitarea
unor suprafeţe de teren, respectiv anexele 23 și anexele 30, deşi avea
teren în rezervă și fără să efectueze demersuri pentru solicitarea altor
105
suprafeţe pe raza jud. Călăraşi, cu încălcarea dispozițiilor legale prev.
de art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr.
1/2000, modificată, art. 223 din Legea nr. 290/2002, modificată,
art. 10 alin. 4, 6 și 8 din H.G. nr. 890/2005, modificată, și art. 10
alin. 2 din Legea nr. 213/1998, conducând astfel la adoptarea
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007 a Comisiei județene pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași, constituie
infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr.
78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art. 309 C.p.
Fapta inc. GIUREA CONSTANTIN – în calitate de Președinte al
Comisiei locale de fond funciar Nicolae Bălcescu, constând în aceea
că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în contextul în care Comisia
județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași, în data de 13.07.2007, a aprobat procesul-verbal
de delimitare a suprafeței de 1982,54 ha aflat în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea şi prin Hotărârea nr. 1604 din data de
13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă de 1982,54
ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia
din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor art. 223 din Legea nr.
290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin.
1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10 alin. 2 din Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu
încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica
situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul
public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil
activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la momentul emiterii
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării
suprafeţei de teren respective, faptă urmată de validarea transferului
unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale
de fond funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond
funciar Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
106
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), a întocmit, în perioada de referinţă (anul 2007), propuneri
către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi pentru solicitarea
unor suprafeţe de teren, respectiv anexele 23 și anexele 30, deşi avea
teren în rezervă și fără să efectueze demersuri pentru solicitarea altor
suprafeţe pe raza jud. Călăraşi, cu încălcarea dispozițiilor legale prev.
de art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr.
1/2000, modificată, art. 223 din Legea nr. 290/2002, modificată,
art. 10 alin. 4, 6 și 8 din H.G. nr. 890/2005, modificată, și art. 10
alin. 2 din Legea nr. 213/1998, conducând astfel la adoptarea
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007 a Comisiei județene pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași, constituie
infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr.
78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art. 309 C.p.
Fapta inc. MANEA VICTOR – în calitate de Președinte al
Comisiei locale de fond funciar Lupșanu, constând în aceea că, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, în contextul în care Comisia
județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași, în data de 13.07.2007, a aprobat procesul-verbal
de delimitare a suprafeței de 1982,54 ha aflat în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea şi prin Hotărârea nr. 1604 din data de
13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă de 1982,54
ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia
din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor art. 223 din Legea nr.
290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin.
1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10 alin. 2 din Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu
107
încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica
situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul
public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil
activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la momentul emiterii
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării
suprafeţei de teren respective, faptă urmată de validarea transferului
unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale
de fond funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond
funciar Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), a întocmit, în perioada de referinţă (anul 2007), propuneri
către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi pentru solicitarea
unor suprafeţe de teren, respectiv anexele 23 și anexele 30, deşi avea
teren în rezervă și fără să efectueze demersuri pentru solicitarea altor
suprafeţe pe raza jud. Călăraşi, cu încălcarea dispozițiilor legale prev.
de art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr.
1/2000, modificată, art. 223 din Legea nr. 290/2002, modificată,
art. 10 alin. 4, 6 și 8 din H.G. nr. 890/2005, modificată, și art. 10
alin. 2 din Legea nr. 213/1998, conducând astfel la adoptarea
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007 a Comisiei județene pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași, constituie
infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr.
78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art. 309 C.p.
Fapta inc. CHIRICĂ CONSTANTIN – în calitate de Președinte al
Comisiei locale de fond funciar Tămădău, constând în aceea că, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, în contextul în care Comisia
județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași, în data de 13.07.2007, a aprobat procesul-verbal
de delimitare a suprafeței de 1982,54 ha aflat în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea şi prin Hotărârea nr. 1604 din data de
13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă de 1982,54
108
ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia
din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor art. 223 din Legea nr.
290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin.
1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10 alin. 2 din Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu
încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica
situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul
public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil
activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la momentul emiterii
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării
suprafeţei de teren respective, faptă urmată de validarea transferului
unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale
de fond funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond
funciar Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), a întocmit, în perioada de referinţă (anul 2007), propuneri
către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi pentru solicitarea
unor suprafeţe de teren, respectiv anexele 23 și anexele 30, deşi avea
teren în rezervă și fără să efectueze demersuri pentru solicitarea altor
suprafeţe pe raza jud. Călăraşi, cu încălcarea dispozițiilor legale prev.
de art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr.
1/2000, modificată, art. 223 din Legea nr. 290/2002, modificată,
art. 10 alin. 4, 6 și 8 din H.G. nr. 890/2005, modificată, și art. 10
alin. 2 din Legea nr. 213/1998, conducând astfel la adoptarea
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007 a Comisiei județene pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași, constituie
infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr.
78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art. 309 C.p.
109
Fapta inc. DOROBANŢU DOREL – în calitate de Preşedinte al
Comisiei locale de fond funciar Fundulea, constând în aceea că, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, în contextul în care Comisia
județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Călărași, în data de 13.07.2007, a aprobat procesul-verbal
de delimitare a suprafeței de 1982,54 ha aflat în administrarea
I.N.C.D.A. Fundulea şi prin Hotărârea nr. 1604 din data de
13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă de 1982,54
ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea acestuia
din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului
Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor art. 223 din Legea nr.
290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin.
1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10 alin. (2) din
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu
încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica
situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul
public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil
activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la momentul emiterii
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării
suprafeţei de teren respective, faptă urmată de validarea transferului
unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale
de fond funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond
funciar Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), a încheiat în data de 12.07.2007 (împreună cu inc. STAN
AUREL – reprezentant O.C.P.I. Călărași) procesul-verbal de delimitare
a suprafeţei de 1.982,54 ha, aflată în domeniul public al statului, şi
în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, în vederea punerii în posesie a
110
persoanelor al căror drept de proprietate a fost reconstituit de către
comisiile locale Fundulea, Tămădău, Gurbăneşti, Săruleşti, Nicolae
Bălcescu, Valea Argovei, Nana, Lehliu, Lupşanu, invocând art. 47 din
regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, ale cărui prevederi nu
erau aplicabile terenurilor aflate în administrarea institutelor de
cercetare agricolă şi fără a dispune de documente care să reflecte
modul de calcul al acestor suprafeţe contribuind în acest mod la
producerea prejudiciului de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la
cursul valutar de 1 euro / 4,4645 lei) în dauna patrimoniului
statului, respectiv a prejudiciului de 8.632.940 lei în dauna
I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a terenului), precum şi la
obţinerea de foloase necuvenite pentru persoanele care au fost puse
în posesie cu suprafeţele de teren respective, având o valoare mult
mai mare decât cele la care erau îndreptăţite, dacă reglementările
legale ar fi fost aplicate, respectiv art. 223 din Legea nr. 290/2002,
modificată, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din Legea nr.
1/2000, art. 10 alin. 4, 6 și 8 din H.G. nr. 890/2005, modificată,
și art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998, constituie infracțiunea de
abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la
art. 297 alin. 1 C.p. și la art. 309 C.p.
Fapta inc. STAN AUREL – în calitate de reprezentant al O.C.P.I.
Călăraşi, constând în aceea că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu,
în contextul în care Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Călărași, în data de 13.07.2007,
a aprobat procesul-verbal de delimitare a suprafeței de 1982,54 ha
aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea şi prin Hotărârea nr. 1604
din data de 13.07.2007, a aprobat delimitarea terenului în suprafaţă
de 1982,54 ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, şi trecerea
acestuia din domeniul public al statului în domeniul privat al
oraşului Fundulea, cu încălcarea dispoziţiilor art. 223 din Legea nr.
290/2002, modificată, art. 6 alin. 1, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin.
1, 4 și 5 din Legea nr. 1/2000, modificată, art. 10 alin. 2 din Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
dispoziţiilor art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
111
890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu
încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica
situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul
public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil
activităţii de cercetare, în condiţiile în care, la momentul emiterii
Hotărârii nr. 1604/13.07.2007, nu exista o justificare a delimitării
suprafeţei de teren respective, faptă urmată de validarea transferului
unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale
de fond funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond
funciar Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului
transferat, producându-se o pagubă în dauna patrimoniului statului,
constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul
public, în cuantum de 3.771.012 euro (16.835.681 lei, la cursul
valutar de 1 euro / 4,4645 lei), respectiv a unui prejudiciu de
8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a
terenului), a încheiat în data de 12.07.2007 (împreună cu inc.
DOROBANȚU DOREL – Primar al Orașului Fundulea) procesul-verbal
de delimitare a suprafeţei de 1.982,54 ha, aflată în domeniul public al
statului, şi în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea, în vederea punerii
în posesie a persoanelor al căror drept de proprietate a fost
reconstituit de către comisiile locale Fundulea, Tămădău, Gurbăneşti,
Săruleşti, Nicolae Bălcescu, Valea Argovei, Nana, Lehliu, Lupşanu,
invocând art. 47 din regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005,
ale cărui prevederi nu erau aplicabile terenurilor aflate în
administrarea institutelor de cercetare agricolă şi fără a dispune de
documente care să reflecte modul de calcul al acestor suprafeţe,
contribuind în acest mod la producerea prejudiciului de 3.771.012
euro (16.835.681 lei, la cursul valutar de 1 euro / 4,4645 lei) în
dauna patrimoniului statului, respectiv a prejudiciului de 8.632.940
lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea (lipsa de folosință a terenului),
precum şi la obţinerea de foloase necuvenite pentru persoanele care
au fost puse în posesie cu suprafeţele de teren respective, având o
valoare mult mai mare decât cele la care erau îndreptăţite, dacă
reglementările legale ar fi fost aplicate, respectiv art. 223 din Legea
nr. 290/2002, modificată, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 1, 4 și 5 din
Legea nr. 1/2000, art. 10 alin. 4, 6 și 8 din H.G. nr. 890/2005,
modificată, și art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998, constituie
112
infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr.
78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art. 309 C.p.
Alte soluţii:
Prin rechizitoriu se va dispune clasarea, astfel:
(…)
– pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132
din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 al. 1 C.p. şi la art. 309 C.p.
reținută în sarcina suspectului Buruiană Cornel, întrucât acesta
nu a fost prezent la ședința Comisiei județene pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată a terenurilor Călărași din data de
13.07.2007, și, prin urmare, nu a săvârșit fapta reținută în
sarcina sa, după cum a rezultat (…);
– pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132
din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 al. 1 C.p. şi la art. 309 C.p.
reținută în sarcina suspectului Marinescu Badea – inspector șef
la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare
București, întrucât acesta nu a fost prezent la ședința Comisiei
județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a
terenurilor Călărași din data de 13.07.2007, și, prin urmare, nu a
săvârșit fapta reținută în sarcina sa, după cum a rezultat (…);
– pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132
din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 al. 1 C.p. şi la art. 309 C.p.
reținută în sarcina suspectului Clăbescu Doru Eduard, întrucât
acesta nu a fost prezent la ședința Comisiei județene pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată a terenurilor Călărași
din data de 13.07.2007, și, prin urmare, nu a săvârșit fapta
reținută în sarcina sa, după cum a rezultat (…) . Acesta a semnat,
fără vinovăție, Hotărârea nr. 1604/13.07.2007, în baza votului
Comisiei din data de 13.07.2007, semnătura sa având un
caracter formal, confirmând cvorumul şi majoritatea impusă de
lege;
– pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132
din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 al. 1 C.p. şi la art. 309 C.p.
reținută în sarcina suspectului Pșanu Stelian, întrucât acesta nu
113
a fost prezent la ședința Comisiei județene pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată a terenurilor Călărași din data de
13.07.2007, și, prin urmare, nu a săvârșit fapta reținută în
sarcina sa, după cum a rezultat (…);
– pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132
din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 al. 1 C.p. şi la art. 309 C.p.
reținută în sarcina suspectului Ana Titu, întrucât acesta nu a
fost prezent la ședința Comisiei județene pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată a terenurilor Călărași din data de
13.07.2007, și, prin urmare, nu a săvârșit fapta reținută în
sarcina sa, după cum a rezultat (…);
(…)
– cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de
art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la
art. 309 C.p. raportat la fapta Președintelui Comisiei locale de
fond funciar Nana ((…)) care a întocmit, în perioada de referinţă
(anul 2007) propuneri către Comisia judeţeană de fond funciar
Călăraşi pentru solicitarea unor suprafeţe de teren, respectiv
anexele 23 și anexele 30, deşi avea teren în rezervă și fără să
efectueze demersuri pentru solicitarea altor suprafeţe pe raza jud.
Călăraşi, având în vedere disp. art. 16 pct. 1 lit. f C.p.p., se va
dispune clasarea, întrucât acesta a decedat.
(…)
LATURA CIVILĂ
1. Prin adresa nr. 290786/22.12.2014, Statul Român, prin
Ministerul Finanţelor Publice, a comunicat că se constituie
parte civilă în cauză (…), solicitând:
– în principal, restituirea bunurilor în natură și restabilirea
situației anterioare săvârșirii infracțiunii, prin revenirea acestora
în proprietatea publică a statului și prin anularea actelor juridice
produs al infracțiunii;
114
– în subsidiar, dacă repararea pagubei în natură nu mai este
posibilă, se solicită obligarea persoanelor vinovate la plata sumei
reprezentând contravaloarea bunurilor imobile și acordarea
despăgubirilor bănești pentru folosul de care a fost lipsită partea
civilă.
2. Prin adresa nr. 777/24.02.2015, I.N.C.D.A. Fundulea sa
constituit parte civilă în cauză, în vederea reparării unui
prejudiciu de 8.632.940 lei în dauna I.N.C.D.A. Fundulea
constând în lipsa de folosință a terenului (…).
De asemenea, prin prezentul rechizitoriu se va solicita
instanței de judecată anularea procesului-verbal de delimitare
a suprafeței de 1.982,54 ha pe I.N.C.D.A. Fundulea pe teritoriul
administrativ Fundulea, precum și a Hotărârii nr.
1604/13.07.2007 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului
de proprietate privată asupra terenurilor Călărași.
Menționăm faptul că nu se poate solicita instanței repunerea
in situația anterioară, întrucât, în urma unor tranzacții imobiliare
succesive, în prezent, există dobânditori de bună credință ai
suprafeței de teren ce a făcut obiectul Hotărârii Comisiei
Județene.
Prin urmare, prejudiciul produs statului român urmează a fi
recuperat de la inculpați, având în vedere măsurile asiguratorii
dispuse în cauză. În acest sens, se va propune instanței
menținerea măsurilor asiguratorii.
DATE PRIVIND URMĂRIREA PENALĂ ȘI MĂSURILE
ASIGURATORII:
Prin ordonanţa din 10.02.2014 s-a dispus începerea
urmăririi penale in rem în cauză cu privire la infracţiunile de
abuz în serviciu, prev. de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la
115
art. 297 alin. 1 C.p., luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.p.
rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi dare de mită, prev. de art.
290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (…).
Prin ordonanţa din 10.09.2014 s-a dispus efectuarea, în
continuare, a urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de
abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, prev. de art.
13 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. şi la art.
309 C.p., faţă de numiţii: ŞERBAN JENEL, JARUL EUGENIU,
COMAN CORNEL, CLĂBESCU DORU EDUARD, IFRIM ELENA,
NĂBÎRGEAC ION, DOBRE AURELIAN, PŞANU STELIAN, TUDONE
DUMITRU, MARINESCU BADEA, ANA TITU, BURUIANĂ CORNEL,
TUDOR LUCIAN, CULEA DUMITRU, GIUREA CONSTANTIN,
MANEA VICTOR, MARCU NICOLAE, CHIRICĂ CONSTANTIN,
DOROBANŢU DOREL și STAN AUREL (…).
Ulterior, prin ordonanţa din 3.10.2014 s-a dispus
extinderea urmăririi penale faţă de CORA GHEORGHE, sub
aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu asimilată
infracţiunilor de corupţie, prev. de art. 13 2 din Legea nr.
78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. şi la art. 309 C.p. (…).
Prin ordonanţa din 29.01.2015 s-a dispus extinderea
urmăririi penale faţă de ENESCHI TOMA, sub aspectul săvârşirii
infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de
corupţie, prev. de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297
alin. 1 C.p. şi la art. 309 C.p. (…).
În zilele de 17.09.2014, 18.09.2014, 19.09.2014,
24.09.2014, 29.09.2014, 3.10.2014, 8.10.2014, 3.11.2014,
30.01.2015, s-a procedat la aducerea la cunoștință a calității de
suspect și la comunicarea drepturilor și obligațiilor, conform
proceselor-verbale aferente din zilele antemenționate, existente în
(…).
(…)
Prin ordonanța din 24.09.2015 s-a dispus punerea în
mișcare a acțiunii penale (vol. I – filele 156 – 162) împotriva
inculpaților: ŞERBAN JENEL, JARUL EUGENIU, COMAN
CORNEL, CLĂBESCU DORU EDUARD, IFRIM ELENA,
NĂBÎRGEAC ION, DOBRE AURELIAN, TUDONE DUMITRU,
TUDOR LUCIAN, CULEA DUMITRU, GIUREA CONSTANTIN,
116
MANEA VICTOR, MARCU NICOLAE, CHIRICĂ CONSTANTIN,
DOROBANŢU DOREL, STAN AUREL, CORA GHEORGHE și
ENESCHI TOMA, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în
serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, prev. de art. 132
din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. şi la art.
309 C.p.
(…)
În zilele de 28.09.2015, 2.10.2015, s-a procedat la aducerea
la cunoștință a calității de inculpat și la comunicarea
drepturilor și obligațiilor, conform proceselor-verbale aferente din
zilele antemenționate, existente în (…) .
Măsuri asiguratorii:

a. Prin ordonanța nr. 216/P/2014 din 29.01.2015 (…) sau
dispus următoarele:
– indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, asupra
sumelor de bani (lei şi valută) existente în conturile bancare ale
inculpaților: ŞERBAN JENEL, JARUL EUGENIU, COMAN CORNEL,
IFRIM ELENA, NĂBÎRGEAC ION, DOBRE AURELIAN, TUDONE
DUMITRU, TUDOR LUCIAN, CULEA DUMITRU, GIUREA
CONSTANTIN, MANEA VICTOR, MARCU NICULAE, CHIRICĂ
CONSTANTIN, DOROBANŢU DOREL, STAN AUREL și CORA
GHEORGHE, până la concurența sumei de 1.486.905 euro
(echivalentul a 6.681.407, 61 lei la cursul B.N.R. din data de
15.01.2015 de 1 euro/4,4935 lei), deschise la unitățile bancare:
(…), în vederea garantării reparării pagubei produsă prin
infracțiuni și executării cheltuielilor judiciare;
– instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra
bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpaților JARUL
EUGENIU, CHIRICĂ CONSTANTIN, GIUREA CONSTANTIN, MANEA
VICTOR, STAN AUREL, CULEA DUMITRU, DOBRE AURELIAN,
TUDONE DUMITRU şi DOROBANŢU DOREL, până la concurența
sumei de 1.486.905 euro (echivalentul a 6.681.407, 61 lei la
cursul B.N.R. din data de 15.01.2015 de 1 euro/4,4935 lei), în
117
vederea garantării reparării pagubei produsă prin infracțiuni și
executării cheltuielilor judiciare (având în vedere că în urma
verificărilor efectuate s-a stabilit că doar aceștia dețin bunuri
imobile în proprietate).
În ziua de 2.02.2015, s-a procedat la punerea în aplicare a
măsurilor asiguratorii, conform proceselor-verbale aferente,
existente în (…).
De asemenea, în data de 3.02.2015 s-a transmis ordonanța
din 29.01.2015 unităților bancare (…), pentru punere în aplicare
(…).
Totodată, în data de 3.02.2015, aceeași ordonanță a fost
transmisă și O.C.P.I. Călărași și O.C.P.I. Galați, pentru notarea
ipotecară (…).
b. Prin ordonanța nr. 216/P/2014 din 18.05.2015 (…) sau
dispus următoarele:
– indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, asupra
sumelor de bani (lei şi valută) existente în conturile bancare ale
inculpaților ŞERBAN JENEL, JARUL EUGENIU, COMAN
CORNEL, IFRIM ELENA, NĂBÎRGEAC ION, DOBRE AURELIAN,
TUDONE DUMITRU, TUDOR LUCIAN, CULEA DUMITRU,
GIUREA CONSTANTIN, MANEA VICTOR, MARCU NICULAE,
CHIRICĂ CONSTANTIN, DOROBANŢU DOREL, STAN AUREL,
CORA GHEORGHE și ENESCHI TOMA, până la concurența sumei
totale de 25.468.621 lei (compusă din suma de 16.835.681 lei –
valoarea de piață a terenului, și suma de 8.632.940 lei – lipsa de
folosință a acestuia), deschise la unitățile bancare: (…), în vederea
garantării reparării pagubelor produse prin infracțiuni și executării
cheltuielilor judiciare;
– instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra
bunurilor imobile aflate în proprietatea inc. ENESCHI TOMA, până
la concurența sumei totale de 25.468.621 lei (compusă din suma
de 16.835.681 lei – valoarea de piață a terenului, și suma de
8.632.940 lei – lipsa de folosință a acestuia), în vederea garantării
reparării pagubelor produse prin infracțiuni și executării
cheltuielilor judiciare.
118
În ziua de 26.05.2015, s-a procedat la punerea în aplicare a
măsurilor asiguratorii, conform proceselor-verbale aferente,
existente în (…).
De asemenea, în data de 26.05.2015 s-a transmis ordonanța
din 18.05.2015 unităților bancare (…) , pentru punere în aplicare
(…).
Totodată, în data de 26.05.2015, aceeași ordonanță a fost
transmisă și O.C.P.I. Călărași, pentru notarea ipotecară (…).
DATE PRIVIND PERSOANA INCULPAȚILOR:
(…)
MIJLOACE DE PROBĂ
(…)
Faţă de cele expuse, constatând că au fost respectate
dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că
urmărirea penală este completă şi că există probele necesare
şi legal administrate, precum şi că faptele există, au fost
săvârşită de inculpaţi şi că aceştia răspund penal,
În temeiul art. 327 lit. a C. proc. pen., art. 327 lit. b şi art.
315 alin. 1 lit. b rap. la art. 16 alin. 1 lit. a, c şi f C. proc. pen.,
(…), art. 256 C.p.p., art. 330 C.proc.pen.,
D I S P U N:
1. Trimiterea în judecată, în stare de libertate, a
inculpaţilor:
ŞERBAN JENEL, (…);
JARUL EUGENIU, (…);
COMAN CORNEL, (…);
119
IFRIM ELENA, (…);
NĂBÎRGEAC ION, (…);
DOBRE AURELIAN, (…);
TUDONE DUMITRU, (…);
TUDOR LUCIAN, (…);
CULEA DUMITRU, (…);
GIUREA CONSTANTIN, (…);
MANEA VICTOR, (…);
MARCU NICULAE, (…);
CHIRICĂ CONSTANTIN, (…);
DOROBANŢU DOREL, (…);
STAN AUREL, (…);
CORA GHEORGHE, (…);
ENESCHI TOMA, (…);
pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu asimilat
infracţiunilor de corupţie, prev. de art. 132 din Legea nr.
78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. şi la art. 309 C.p.;
2. Clasarea cauzei privind:
– pe suspectul Buruiană Cornel pentru infracțiunea de abuz
în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.
297 al. 1 C.p. şi la art. 309 C.p., întrucât nu a săvârșit fapta
reținută în sarcina sa;
– pe suspectul Marinescu Badea pentru infracțiunea de
abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la
art. 297 al. 1 C.p. şi la art. 309 C.p., întrucât nu a săvârșit fapta
reținută în sarcina sa;
120
– pe suspectul Clăbescu Doru Eduard pentru infracțiunea
de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap.
la art. 297 al. 1 C.p. şi la art. 309 C.p., întrucât nu a săvârșit
fapta reținută în sarcina sa, respectiv nu a fost săvârșită cu
vinovăția cerută de lege;
– pe suspectul Pșanu Stelian pentru pentru infracțiunea de
abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la
art. 297 al. 1 C.p. şi la art. 309 C.p., întrucât nu a săvârșit fapta
reținută în sarcina sa;
– pe suspectul Ana Titu pentru infracțiunea de abuz în
serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297
al. 1 C.p. şi la art. 309 C.p., întrucât nu a săvârșit fapta reținută
în sarcina sa;
– (…) .
– infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din
Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. și la art. 309 C.p.
pentru care s-a început urmărirea penală in rem în data de
10.02.2014, raportat la fapta Președintelui Comisiei locale de fond
funciar Nana, care a decedat ((…)).
(…)
5. Se propune menţinerea măsurilor asigurătorii astfel
cum au fost dispuse prin ordonanţele nr. 216/P/2014 din
29.01.2015 (…) și nr. 216/P/2014 din 18.05.2015 (…), respectiv
sechestrul asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea
inculpaților JARUL EUGENIU, CHIRICĂ CONSTANTIN, GIUREA
CONSTANTIN, MANEA VICTOR, STAN AUREL, CULEA DUMITRU,
DOBRE AURELIAN, TUDONE DUMITRU, ENESCHI TOMA şi
DOROBANŢU DOREL, precum şi asupra sumelor de bani (lei
sau valută) existente în conturile bancare ale inculpatilor
ŞERBAN JENEL, JARUL EUGENIU, COMAN CORNEL, IFRIM
ELENA, NĂBÎRGEAC ION, DOBRE AURELIAN, TUDONE
DUMITRU, TUDOR LUCIAN, CULEA DUMITRU, GIUREA
CONSTANTIN, MANEA VICTOR, MARCU NICULAE, CHIRICĂ
121
CONSTANTIN, DOROBANŢU DOREL, STAN AUREL, ENESCHI
TOMA și CORA GHEORGHE, deschise la unitățile bancare din
România;
6. Se solicită instanței anularea procesului-verbal din
12.07.2007 de delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha pe
I.N.C.D.A. Fundulea pe teritoriul administrativ Fundulea, precum
și a Hotărârii nr. 1604/13.07.2007 a Comisiei județene pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Călărași.
Conform prevederilor art. 316 C. proc. pen., copia prezentului
rechizitoriu se comunică inculpaților, Ministerului Finanţelor
Publice, I.N.C.D.A. Fundulea, numiților Buruiană Cornel,
Marinescu Badea, Clăbescu Doru Eduard, Pșanu Stelian, Ana
Titu, (…) și (…).
Potrivit prevederilor art. 339 alin. 4 din C. proc. pen.,
împotriva soluţiilor de clasare, se poate face plângere la
procurorul şef secţie al Secţiei de combatere a corupţiei, în
termen de 20 zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a
dispus soluţia.
În temeiul art. 329 C. proc. pen., prezentul rechizitoriu,
însoţit de 17 copii certificate şi de dosarul cauzei, se transmite
Tribunalului Călăraşi, competent să judece cauza în fond, potrivit
art. 36 alin. 1 lit. a C.pr.pen, urmând a fi citate următoarele
persoane:
INCULPAŢI:
1. CHIRICĂ CONSTANTIN – (…);
2. CORA GHEORGHE – (…);
3. COMAN CORNEL – (…);
4. CULEA DUMITRU – (…);
5. DOBRE AURELIAN – (…);
122
6. DOROBANŢU DOREL – (…);
7. ENESCHI TOMA – (…) ;
8. GIUREA CONSTANTIN – (…);
9. IFRIM ELENA – (…) ;
10. JARUL EUGENIU – (…);
11. MANEA VICTOR – (…);
12. MARCU NICULAE – (…);
13. NĂBÎRGEAC ION – (…) ;
14. ŞERBAN JENEL – (…);
15. STAN AUREL – (…) ;
16. TUDONE DUMITRU – (…);
17. TUDOR LUCIAN – (…).
MARTORI:
(…)
PĂRTI CIVILE
1. Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice,
Strada Apolodor nr. 17, sector 5, cod 050741, Bucureşti;
2. I.N.C.D.A. Fundulea, Oraşul Fundulea, strada Nicolae
Titulescu nr.1, judetul Călăraşi, cod 915200.
Conform prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. pen.,
solicităm obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare
avansate de stat, în sumă de 20.000 lei.
Procuror şef serviciu,
(…)




Grozăvie la Negoești: Șeful de post din Mitreni și-a tras un glonț în cap!

De 4 ani era Marian Popescu șef de post în comuna Mitreni. În sat era cunoscut drept alcoolic. În cursul zilei de ieri, 8 septembrie, chiar de ziua numelui, starea acestuia de beție, în jurul orei 20:00, spun martorii, era una avansată. În schimb, în jurul orei 2:00 dimineața, a fost găsit, împușcat în cap, pe o baltă din estul satului Negoești, comuna Șoldanu. A murit în jurul orei 4:00, pe drum spre spitalul Bagdasar-Arseni, din București. A fost dus cu ambulanța de la Stația de Salvare Budești.

Relație cu femeia de serviciu

Marian Popescu figurează, în declarația de avere depusă în cursul anului 2015, cu două terenuri, unul intravilan și celălalt extravilan, pe raza comunei Florești, județul Giurgiu, dar și cu două case de locuit, situate în aceeași localitate, toate bunurile fiind dobândite prin moștenire, mai puțin o casă construită în anul 2008, de 120 mp. Figurează și cu un venit anual de 31.857 lei, drept salariu obținut de la Inspectoratul Județean de Poliție Călărași. În vârstă de 51 de ani, era divorțat de mai multă vreme. Are doi copii. Oficial, în sat avea o relație cu Ștefania Ferenț, despărțită de soț, și ea cu doi copii în întreținere. Ștefania Ferenț, concubina acestuia, este femeie de serviciu, la Spitalul Orășenesc Oltenița, pe secția de nou-născuți. În această dimineață a aflat și ea de grozăvia petrecută în noaptea de Sfânta Maria Mică. S-a învoit de la serviciu, pentru a se deplasa la București, după polițistul mort.

Dormea în post, la propriu

Nu deținea nici un imobil pe raza comunei Mitreni. Marian Popescu folosea sediul Poliției Mitreni drept casă de locuit. Avea în subordine un polițist tânăr, angajat în cursul acestui an, după ce a absolvit Școala de Poliție Vasile Lascăr Câmpina, dar și un fost jandarm, făcut polițist, pe nume Tudor. Cu acesta urma să se găsească tot cursul zilei de ieri, 8 septembrie. În jurul orei 20:00, Marian Popescu, cu mașina de serviciu, s-a oprit la stația de carburanți Lukoil, de la ieșirea din municipiul Oltenița spre Călărași. Era într-o stare de beție avansată. Camerele de supraveghere au surprins faptul că polițistul se mișca haotic. Un angajat ni-l descrie pe polițistul Marian Popescu: „A venit, a verificat cardul, nu avea bani și a plecat… Îl cunosc ca om și că era o javră ordinară și un alcoolist, asta vă pot confirma”. În sat, șeful de post era cunoscut că mergea la magazin, cumpăra băuturi alcoolice, de regulă bere sau vin, după care, fără jenă, consuma alcool pe stradă sau în timp ce folosea mașina din dotarea IPJ Călărași.

Scandal la Ștefania a lui Dodiță

„Nu avea nici un caracter… Dacă te duceai să-i spui ceva lui, seara se ducea și mânca la ăla”. Tudorel Minciună, primarul din comuna Mitreni, ne spune că, de puțină vreme, a auzit că a început să bea. „Am auzit că a fost beat ieri. Pur și simplu, ce s-a întâmplat cu el… Știu că era supărat cu familia… Ca tot oamenii, probleme…” Tudorică Minciună știe că umbla cu o femeie, în fapt femeia de serviciu Ștefania Ferenț, cunoscută drept Ștefana a lui Dodiță, cu care s-a certat aseară. Scandalul a fost atât de mare încât polițistul a fost amenințat, de vecini, că va fi reclamat la șefii din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Călărași. Cearta dintre cei doi ar fi plecat pe fondul unei gelozii reactivate. Vecinii, în schimb, nu vor să ne spună dacă aseară a fost sau nu scandal la casa Ștefaniei Ferenț. „Sincer să fiu, nu l-am văzut… L-am văzut pe stradă, cu mașina de serviciu, era vesel, vă dați seama, ca fiecare om când e ziua ta… Era un om deosebit”.

Polițist urmărit de polițiști

Din cadrul IPJ Călărași, prin Biroul de presă, ni se confirmă faptul că șeful de post din Mitreni, Marian Popescu, a fost urmărit de un echipaj de poliție, după ce vecinii au semnalat, la numărul unic de urgență 112, scandalul din cursul serii de ieri de la casa Ștefaniei Ferenț. Marian Popescu a încercat să fugă de colegii lui, polițiști, cu ajutorul mașinii de serviciu. La marginea satului Negoești, acesta a intrat pe un câmp, în apropierea unei bălți. Acolo și-a tras un glonț în cap, folosind armamentul din dotare. Împușcătura a fost auzită de un martor ocular, cioban: „Da, am auzit o împușcătură”. La fața locului, nu sunt decât urme de anvelope. Locul unde s-a petrecut grozăvia este situat în partea estică a satului Negoești, după ce treci de calea ferată, spre vii, trecând prin dreptul unei țevi de alimentare cu gaz metan, în plină pustietate. La sosirea echipajului de la Stația de Salvare Budești, acesta mai trăia. Se afirmă că avea evidente probleme psihice, fiind depresiv pe fond alcoolic. A murit în drum spre Spitalul Bagdasar Arseni.

Pe mandatul lui Iorga, dragostea plutește în aer

La Secția 3 Poliție Rurală Curcani, de care aparține Postul de Poliție Mitreni, ușile erau zăvorâte. Lucrătorii erau închiși pe dinăuntru. Nu am putut să obținem nici un fel de informații. La Postul de Poliție Mitreni, la fel, ușile erau închise iar instituția părea părăsită. Nu știm de ce colegii acestuia, în condițiile în care l-au văzut pe polițistul Marian Popescu că se află într-o stare de beție cruntă, l-au lăsat să se deplaseze cu mașina de serviciu. Nu am putut afla nici de ce nu au existat rapoarte legate de starea de beție permanentă a polițistului sinucigaș, cel puțin din ultima perioadă. În plus, acesta fusese testat psihologic de curând, fiind declarat apt, fapt ce confirmă faptul că testul respectiv a fost mai mult un simulacru. Pe mandatul actualului șef al Inspectoratului Județean de Poliție Călărași, comisar de poliție Marian Iorga, grozăviile se țin lanț: doi subordonați au violat o minoră fugită dintr-un centru de plasament, un alt polițist întreținea relații sexuale, tot cu o minoră, în Postul de Poliție Ștefan cel Mare, șeful de post din Chiselet a ucis un tânăr de 21 de ani, tot cu mașina de serviciu, aceeași instituție cumpără hrană pentru arestați de la firme acuzate oficial de evaziune fiscală etc. În fapt, la IPJ Călărași, dragostea plutește în aer…




Directorul-adjunct de la AJOFM Călărași a fost trimis în judecată, pentru infracțiuni de corupție / VIDEO

Pe 26 augost 2016, pe rolul Tribunalului Călărași, s-a înregistrat dosarul cu numărul 1181/116/2016, în care figurează ca inculpați Dobre Cornel, Florea Florin, Tănăsescu Iulian, Boboc Paul Daniel și Popescu Leonard Cătălin, cu Agenția Națională de Administrare Fiscală București ca parte civilă.

Falsuri la abatorul din Iezeru

Toți sunt acuzați de infracțiuni la Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Dobre Cornel figurează ca administrator peste două firme înregistrate în satul Iezerul, comuna Jegălia, județul Călărași. Este vorba de firmele Nisetrul SRL și Miracom Job SRL, ambele aflate în procedură de insolvență și cu obiect de activitate prelucrarea cărnii. De profesie medic veterinar, Dobre Cornel abatoria carne. Din datele noastre, în prezent este fugit în Germania. În mediul de afaceri este cunoscut drept escroc. Toți au fost trimiși în judecată de Direcția Națională Anticorupție.

Directorul AJOFM vrea să ne înscriem în audiență

Boboc Paul Daniel a fost consilier local, la Călărași, începând cu anul 2014, din calitatea de membru al Alianței Dreptate și Adevăr, propus de Uniunea Națională pentru Progresul României, la momentul în care în fruntea acesteia se afla Nicolae Dragu, fost primar al municipiului. Boboc Paul Daniel se ocupă cu tranzacționarea cerealelor, prin firma Aldany Com SRL Călărași, unde are calitatea de administrator. Nu deținem date despre Florea Florin și Tănăsescu Iulian. Popescu Leonard Cătălin, și el membru al Uniunii Naționale pentru Progreul României, este actualul director adjunct în cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă. Redacția noastră a scris Direcției Naționale Anticorupție, solicitând detalii legate de acest caz de corupție. Popescu Leonard Cătălin, la sediul AJOFM Călărași, spune că nu știe dacă a fost trimis în judecată: „Probabil că eu sunt”. Nu a vrut să ne spună dacă a fost audiat și în ce calitate. Mai mult, ne-a cerut să ne înscriem într-o audiență, pentru a ne răspunde la întrebări.

Bani de la UE cu documente falsificate

Inculpații din acest dosar sunt acuzați că au falsificat documente în baza cărora au obținut bani de la Uniunea Europeană. Boboc Paul Daniel nu spune că a participat la o licitație care, din datele lui, nu a fost corectă. Aceștia riscă între 3 și 15 ani de pușcărie. Popescu leonard Cătălin, din postura de funcționar public, riscă să-și piardă locul de muncă, în baza art 54, lit. h) din Legea nr. 188/1999. Același Popescu Leonard Cătălin, în cursul anului trecut, la data de 7 august 2015, a fost implicat într-un accident de circulație și a încercat să fugă, moment în care a mai lovit un autoturism. S-a dovedit că acesta consumase băuturi alcoolice.




Scandal la „Curtea dintre Vii” Ostrov: Ministrul kuweitian, deși e musulman, a băut până a fost luat pe brațe. Achim Irimescu s-a făcut și el pulbere, că a fost moca!

Vin roze a băut delegația condusă de Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, la pensiunea „Curtea dintre Vii”, aparținând firmei Ostrovit SA, aflată la nici 10 kilometri de Călărași, pe celălalt mal al Dunării.

Vizită fără știrea prefectului

ostrovss Achim Irimescu a fost însoțit de ministrul Lucrărilor Publice, Agriculturii și Relațiilor cu Parlamentul al statului Kuweit, Ali Saleh Al Omair. „Din delegaţia kuweitiană au făcut parte specialişti în securitatea alimentară a ţărilor arabe, fiind preocupaţi în cadrul vizitei la obiectivele din judeţul Călăraşi de creşterea animalelor în condiţii de biosecuritate, de producerea, desfacerea şi procesarea produselor de origine animală”, se arată într-un comunicat remis presei din partea președintelui Consiliului județean Călărași, Vasile Iliuță. Din partea română, alături de ministrul Agriculturii, au participat Iacob Lelior, director general al Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie şi Gheorghe Neaţă, director în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Vizita efectuată fără anunțarea reprezentantului Guvernului României în teritoriu, în speță prefectul George Iacob, s-a derulat pe parcursul zilei de miercuri, 24 august 2016.

Achim Irimescu a comandat manele

vii3Delegația din Kuweit a servit berbec la proțap, dar și curcan la tavă. Lucian Velciu, patronul, le-a cântat oaspeților la pian. Au fost cerute și cântece din repertoriul Irinei Loghin. Un angajat ne explică: „Cântă din astea de pian, jazz, manele…” Ministrul Agriculturii, în timpul vizitei, a cerut, de asemenea, să-i fie interpretate manele. „Al nostru a cerut pentru ăia”. S-a băut timp de 4 ore. Masa nu a fost achitată de oaspeți. „Nu, a fost pe protocol.” Explicația dată de responsabilul de sală este că, la schimb, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, primește un telefon și rezolvă diferite probleme cu care se confruntă firma Ostrovit SA. „Da, dar și când dă un telefon… Vă dați seama, e pentru ei ca să ducă pe exterior marfă. Îi promovează cumva acolo. Nu vă explic eu… Dăm și noi un telefon, semnează hârtia aia!” Ostrovit SA este beneficiară de fonduri europene și naționale, prin ministerul Agriculturii, pentru programul de reconversie și restructurare viță de vie.

Băutură la pachet, cu baxurile

vii5
O sticlă din vinul consumat de delegația condusă de ministrul Agruiculturii, este 35 de lei. S-a băut la greu. S-a consumat și pălincă. „S-a băut până au căzut în cap”. Beția s-a încheiat în jurul orei 20:00. Ministrul Lucrărilor Publice, Agriculturii și Relațiilor cu Parlamentul al statului Kuweit, Ali Saleh Al Omair, a fost scos pe brațe. „Și-a luat și la pachet 120 de litri”. Este vorba de palincă. Din vin, a primit 10 baxuri, în total 60 de sticle. Numai vinul primit moca de ministrul kuweitian costă 2.100 lei. „Totu-i protocol, nimica n-a plătit”. Pe teritoriul statului Kuweit, nu este permisă introducerea, consumarea sau comercializarea băuturilor alcoolice. Musulmanilor le este interzis consumul de băuturi alcoolice. În schimb, omologul lui Achim Irimescu, oaspetele Ali Saleh Al Omair, s-a făcut pulbere. La fel și ceilalți oaspeți din delegația din Kuweit. Inclusiv ministrul Achim Irimescu a plecat beat-pulbere, ne spune șeful de sală de la pensiunea „Curtea dintre Vii”.

Mahmureală cu nasul spart

Masa a fost făcută în stil tradițional românesc. S-au servit și struguri sau piersici. La chef au participat și lucrătorii din cadrul Serviciului de Protecție și Pază. Vinul roze consumat este ediție limitată. Kuweitianul a mâncat astfel: „A băgat berbecuț dă…”În sensul că a mâncat ca spartul. A doua zi, la intrarea în municipiul Slobozia, Achim Irimescu și omologul său kuweitian, Ali Saleh Al Omair, au fost victime ale unui accident rutier. Mahmuri, aceștia au ajuns la unitatea de primiri urgențe a Spitaului Județean Slobozia, cu nasul spart. Întregul reportaj a fost difuzat de postul de televiziune România Tv, în exclusivitate. Situația prezentată a declanșat un scandal internațional. Aflat la Frankfurt pe Main, unde urma să sufere o intervenție chirurgicală la piramida nazală, ministrul kuweitian al Lucrărilor Publice, Agriculturii și Relațiilor cu Parlamentul, Ali Saleh Al Omair, a fost anunțat să nu se mai întoarcă în țară.