Prăduială la sarmale: Casele bătrânilor de la azilul din Călărași ajung în proprietatea directorului / Video

Bătaie de joc, pe bani publici, la Căminul pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu, din Călărași. Este cunoscut drept azilul de bătrâni. Din anul 2015, aici, director este Alexandru Mihai.

Dovada că se fură

Câte 4 sarmale au primit bătrânii, la masa de prânz, în ziua de Paște. Conform datelor noastre, ar fi trebuit ca fiecare bătrân internat în acest centru să primească 5 sarmale, porția standard fiind de 250 de grame, respectiv 50 gr. pentru fiecare sarma. Mândru de această ispravă și ca să demonstreze cum se fură din mâncarea bătrânilor, inclusiv în ziua de Paște, directorul Alexandru Mihai a făcut publice mai multe fotografii cu porția buclucașă de câte 4 sarmale. După ce această anomalie a fost sesizată, la masa de seară, deci la cină, surpriză: bătrânii au fost serviți cu 100 gr de mămăligă, 100 gr brânză, un cârnăcior (cabanos) și sarmaua lipsă de la masa de prânz. Golănia este una care te lasă fără cuvinte. Sunt indicii că se fură regulat din masa bătrânilor. Dispar, cu precădere, fructele și sucurile.

Fără declarații de avere

Dar bătaia de joc de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu este una fără precedent. Deși este director din a doua parte a anului 2015, Alexandru Mihai nu a depus niciodată declarații de avere sau de interese. Am sesizat acest aspect, fără să înțelegem, de prima dată, din ce rațiuni a procedat astfel directorul de la azil. O simplă vizită, de numai două minute, a reușit să ne edifice. Casele bătrânilor, care ajung să moară la azil, au ajuns în proprietatea directorului Alexandru Mihai. Una dintre bătrâne ne spune asta, știe ea un caz petrecut în urmă cu 3 ani. Alexandru Mihai, directorul, a negat cu vehemență că ar proceda la această manieră. Cârdășia este una generală câtă vreme și ceilalți angajați au negat că ar fi auzit vreodată că directorul Alexandru Mihai ar avea astfel de apucături. Alexandru Mihai nu are depuse declarații de avere pentru anii 2015, 2016, 2017 și 2018. La momentul vizitei noastre, ne-a arătat un document care ar fi fost, în viziunea acestuia, declarația sa de avere pentru anul 2017. Nu are viză de intrare. Nu ne poate arăta nici o altă declarație de avere, pe anii anteriori. „O să v-arăt. Nu este nici o problemă. Am omis să o postez.”

Jurista spune că directorul minte

Ne spune că jurista instituției este cea care se ocupă cu colectarea declarațiilor de avere și cu postarea acestora pe site-ul instituției sau pentru remiterea acestora către Agenția Națională de Integritate. La ANI, pe portalul declarațiilor de avere și de interese, nu există nici un astfel de document care să fi fost remis de către conducerea Căminului pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu Călărași. Jurista de la azil, Monica Pavel, ne spune că nu știe ce s-a întâmplat cu declarațiile de avere. Motivația acesteia este ridicolă: „Eu m-am angajat în 2016”. Recunoaște, în final, că nu există declarații de avere și de interese, depuse de Alexandru Mihai, pentru anii 2015 și 2016. „Eu nu le am”. Jurista îl face mincinos pe director, deși acesta a încercat să ne înșele, spunând că aceste documente sunt deținute exact de juristă. Soluția dată, în acest caz, de Alexandru Mihai e una extrem de simplă: „O completez și pe cea din 2016 și gata!” Alexandru Mihai e dispus să comită infracțiunile de fals și uz de fals.

Alexandru Mihai a muncit

Completată la sesizarea noastră, în cursul acestei zile, declarația de avere a directorului Căminului pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu Călărași ascunde lucruri îngrozitoare. Declară că, în cursul anului 2017, a achiziționat o casă de locuit, în municipiul Călărași. Spune că banii necesari acestei tranzacții i-a avut în bancă. Nu ne spune în ce bancă. Nu ne spune proveniența banilor. „Am muncit!” În declarația de avere recent completată, Alexandru Mihai spune nu numai că a reușit, anul trecut, să cumpere o casă, în Călărași, dar că a rămas și cu un sold de 25.000 lei. „Am achiziționat o casă de la doi proprietari, de la un proprietar o parte, de la celălalt altă parte, ca să reîntregesc proprietatea. Unul dintre proprietari este din Ploiești, al doilea proprietar este din Călărași.” Neagă cu vehemență că ar fi vorba de o bătrână pe care a avut-o sub îngrijire, la azil. „Nu, nu, nu are nici o treabă, nu am luat casa la nimeni. Nu există așa ceva.” Insistă că ne poate arăta copiile de pe contractul de vânzare-cumpărare. „Casa este achiziționată în condiții legale. Unul dintre proprietari este din Ploiești, celălalt este din Călărași.”

Primul caz

Casa în cauză este situată în municipiul Călărași, pe strada București, nr. 325. Se află pe cealaltă parte a Parcului Aurora. Casa are 5 camere, este de cărămidă, are înălțimea de 4 metri, iar terenul aferent este de 800 mp. Alexandru Mihai știe de unde are bani: „Din veniturile familiale. Păi am 30 de ani de muncă!” În schimb, Alexandru Mihai are o situație familială dificilă. Neagă că ar fi obținut banii ca urmare a dobândirii de imobile de la bătrânii internați la azil, cu care ar fi încheiat clauze de întreținere. Alexandru Mihai minte, în continuare, cu seninătate: imobilul achiziționat anul trecut, situat în municipiul Călărași, strada București, nr. 325, a aparținut unei femei care a fost internată, până a murit, în Căminului pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu. În zonă, case cu mult mai prost întreținute și cu o suprafață aferentă de teren cu mult mai mică, se vând cu 30.000 de euro. La acest moment, casa luată de Alexandru Mihai, de la bătrâna moartă la azil, se află în renovare. Directorul Alexandru Mihai vine zilnic, să urmărească evoluția lucrărilor. Vine cu mașina de serviciu, proprietatea Primăriei municipiului Călărași. Un vecin afirmă că sunt folosiți angajații de la azil. „A fost la dânsul. A murit. Eu am fost la pază acolo și am văzut-o pe bătrână, acolo. Lucreția se numea. Cum a luat-o, nu știu. A îngrijit-o, pe banii statului!”

Vom sesiza parchetul

Sunt afirmații că acestea sunt metodele prin care Alexandru Mihai a reușit să facă rost de bani, într-un timp extrem de scurt, de când este directorul azilului, de la Călărași. Conform unor surse, acesta ar fi încheiat mai multe contracte de vânzare-cumpărare cu clauze de întreținere, cu bătrânii asistați din Căminului pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu. Actele notariale ar fi fost încheiate la BNP Angelica Șerban. Deși am insistat îndelung să ne ofere o explicație pertinentă, Alexandru Mihai, directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Antim Ivireanu, nu a reușit să ne edifice. Acesta mai are în proprietate imobile. În acest caz, cum semnalele sunt că acest sistem de deposedare a bătrânilor, internați la azil, de proprietăți, este unul tipic și vast, redacția noastră va sesiza parchetul competent.




Notă

Pentru stingerea pe cale amiabilă, a unui conflict de natură juridică, iscat ca urmare a unei lipse de comunicare între părți, redacția noastră înțelege să vină cu următoarele precizări:

1. Între publicațiile noastre și comandatul Inspectoratului Județean de Poliție Călărași, insp. șef Marian Iorga, de-a lungul timpului, s-a creat o stare de animozitate, datorată unor interpretări eronate ale unor evenimente și fapte;

2. Înțelegem să recunoaștem public că insp. șef Marian Iorga este un profesionist prin definiție, fapt demonstrat prin activitatea sa derulată în fruntea Inspectoratului Județean de Poliție Călărași, începând cu luna septembrie 2014 și până în prezent;

3. E de natura evidenței că activitatea acestuia în fruntea Inspectoratului Județean de Poliție Călărași înseamnă, în primul rând, indicatori de performanță deosebiți, însemnând scăderea gradului de infracționalitate, dar și rezolvarea operativă a unor cazuri care au stârnit un interes deosebit în rândul opiniei publice;

4. Ca șef al Inspectoratului Județean de Poliție Călărași, cms. șef Marian Iorga a venit nu numai cu o altă mentalitate, dar a fost pentru prima dată în istoria acestei instituții când au fost luate măsuri drastice inclusiv împotriva angajaților acestei instituții care au avut comportamente deraiante, aceștia fiind eliminați din sistem și deferiți justiției;

5. Pentru prima dată, pe raza județului Călărași, s-au înregistrat cazuri în care factori locali de decizie sau persoane notorii prin activitate sau comportament au suferit consecințe legale, inclusiv politicieni sau magistrați, cms. șef Marian Iorga reușind, prin activitatea sa, să imprime Inspectoratului Județean de Poliție un statut aparte, reușind să spargă bisericuțele și mafiile economico-financiare sau de altă natură, de pe plan local;

6. Cel puțin din punctul nostru de vedere, inspectorul șef Marian Iorga este unul dintre cei mai responsabili comandanți ai Inspectoratului Județean de poliție Călărași din ultimii 25 de ani, fapt datorat în primul rând lipsei de afinități a acestuia cu factorii politici sau responsabilii financiari locali sau de altă natură;

7. Redacția noastră înțelege să-i ceară scuze publice inspectorului șef Marian Iorga pentru eventualele prejudicii de imagine suferite ca urmare a unor interpretări eronate ale unor evenimente și fapte.

 

Marin BADEA




Au fost felicitați de ministrul Mediului: Salariații de la Garda de Mediu Călărași au hrănit berzele cu pui întregi, ca la șaormerie

Sute de berze s-au refugiat într-o pădurice, situată la marginea municipiului Călărași, pe DN 3, între Piscicola și Chiciu. Valul de aer polar, din ultimele zile, le-a afectat profund. Zgribulite și nemâncate, au format grămezi, strângându-se una în alta, de frig.

Angajații de la garda de mediu s-au făcut de râs

Conform unui recensământ, populația de berze, la nivel mondial, numără 165.000 de perechi. Preferă zonele joase și albia râurilor. Barza este carnivoră, hrănindu-se cu insecte (lăcuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici (şoareci de câmp), şerpi şi şopârle. Necesarul zilnic de hrană, pentru o barză, este de 500 g. La Călărași, în ajutorul berzelor zgribulite, refugiate într-un pâlc, la marginea municipiului, au venit mai mulți voluntari. La fața locului, cei neinformați au venit cu mâncare, constând în mere tocate, pe care au împrăștiat-o de-a lungul drumului. O intervenție a celor de la Garda de Mediu Călărași a avut loc în cursul zilei de sâmbătă, 24 martie. Au adus pui tăiați în jumătate sau chiar pui întregi, drept hrană pentru berzele afectate de ger, fapt evident comic. Mai mult, cei de la Garda de Mediu Călărași consideră că în urma acestui demers, „am reușit să salvăm berzele, acestea fiind… specie protejată”. Despre gestul lor comic a aflat și ministrul Mediului, Leocadia Gavrilescu: „Nu pot decât să îi felicit pe colegii mei din instituțiile subordonate!”

Pui întregi, ca la șaormerie

Situația ridicolă a fost sesizată de angajații Serviciului Public pentru Gestionarea Câinilor Fără Stăpân Călărași, venind cu un apel prin care le cere cetățenilor, care vor să hrănească berzele, să aducă numai hrană tăiată mărunt. „Au fost găsite bucăţi de pasăre întregi şi altă hrană care nu poate fi digerată de către berze, putând provoca probleme digestive dar şi atragerea altor carnivore sălbatice (vulpi). Salariaţii noştri în momentul de faţă adună această hrană neprielnică berzelor.” Prima intervenție pentru protejarea berzelor s-a derulat în cursul zilei de vineri, 23 martie, când angajații Serviciului Public pentru Gestionarea Câinilor Fără Stăpân Călărași s-au deplasat în zona de refugiu a berzelor. Drept hrană, aceștia au împrăștiat carne de pui tocată mărunt, dar și pește, din specia oblete. Reacția berzelor nu a fost cea mai bună, acestea, speriate și înghețate, hrănindu-se după plecare voluntarilor. În cursul zilei de sâmbătă, 24 martie, alături de angajații Serviciului Public pentru Gestionarea Câinilor Fără Stăpân Călărași, au venit și salariații Inspectoratului pentru Situații de Urgență Barbu Știrbei Călărași.

Acțiune după consultarea ONG-urilor de specialitate

APDSC DIGITAL CAMERA

De această dată, hrana a fost din belșug. S-a împrăștiat carne tăiată mărunt, de pui și de pește. Berzele au reacționat imediat la vederea voluntarilor. Alexandru Drăgulin, directorul adăpostului de animale, din cadrul Primăriei municipiului Călărași, la fața locului, ne confirmă că este a doua zi în care vine, alături de salariați și de voluntari, să hrănească berzele. „Am făcut asta după ce ne-am consultat cu ONG-urile de specialitate din țară. Ne bucurăm că starea lor de sănătate este bună”. Nu era nici o pasăre aflată într-o suferință vizibilă sau decedată. Acțiunea voluntarilor și angajaților din cadrul Serviciului Public pentru Gestionarea Câinilor Fără Stăpân Călărași va continua și în zilele următoare. La fața locului, Minodora Brișan, doctor veterinar, le recomandă cetățenilor să nu se apropie de berze și să nu încerce să le prindă. „În această perioadă, e bine să vină cât mai multe persoane, cu hrană, pentru că, într-adevăr, este nevoie de așa ceva.” Minodora Brișan remarcă faptul că berzele refugiate pe DN3, în număr de câteva sute, sunt mult mai bine. „Vor trece cu bine peste această perioadă”.




Călărași: Un elev a fost amendat cu 1.000 de lei fiindcă ar fi strigat „M–e Poliția Română”!

Gest ridicol comis de un polițist recent angajat în cadrul Poliției Municipiului Călărași, în cadrul Biroului de Ordine Publică. Este vorba de agentul Georgian Palașcă, acesta aplicând o amendă de 1.000 de lei, unui adolescent, elev în cadrul Colegiului Economic Călărași, dintr-un motiv inventat, conform afirmațiilor celui sancționat.

A lezat onoarea instituției

Polițistul a completat procesul-verbal cu numărul 008776, din data de 20 martie 2018, motivând următoarele: „Susnumitul, aflându-se în incinta liceului Economic Călărași de pe strada Dobrogei, a adresat expresii și cuvinte jignitoare ce nu pot fi redate în prezentul proces verbal la adresa organelor de poliție.” Mai precis, adolescentului i s-ar fi reproșat faptul că ar fi strigat, de la geamul unității de învățământ, expresia: „M–e Poliția Română”. Elevului i s-a aplicat o contravenție, în valoare de 1.000 de lei, în baza art. 2, pct. 1, din Legea 61/1991, care prevede că este contravenție săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice.

Nu există martori

Polițistul Palașcă afirmă, în procesul-verbal, că o astfel de faptă este sancționată conform art. 3, pct. 2, din Legea 61/1991, privind ordinea și liniștea publică. Legea prevede o sancțiune maximă de 1.000 de lei. Nu există nici un martor care să confirme spusele agentului constatator. De altfel, procesul-verbal de contravenție nu consemnează așa ceva. Agentul Georgian Palașcă, recent venit de pe băncile școlilor de agenți de poliție, anterior a fost elevul Colegiului Economic Călărași. Acesta a intrat în incinta unității de învățământ, fără să anunțe conducerea liceului. Cel sancționat nu recunoaște fapta: „Susțin că nu am adresat injurii organelor de poliție și că dânșii nu s-au prezentat și au vorbit pe un ton nefiresc”, s-a consemnat pe procesul-verbal.

Alte expresii consacrate

La mijloc, se pare că este vorba de o răzbunare a agentului Georgian Palașcă, acesta fiind, cu puțin timp în urmă, coleg cu elevul sancționat. În fapt, dacă ar fi fost real, sancțiunea aplicată a fost la nivelul ei maxim, deși legea prevede limite ale amenzii între 200 și 1.000 lei. Un polițist cu mai multă experiență, în cazul în care ar fi fost adevărată, ar fi tratat această faptă cu mai multă înțelegere. E adevărat, Legea 61/1991 privind ordinea și liniștea publică sancționează derapajele verbale, în spațiul public (inclusiv pe rețelele sociale, identificate tot spațiu public). Însă, pe stadioane, astfel de expresii, adresate rivalelor, sunt fapte obișnuite. La fel și în cadrul manifestațiilor publice cu caracter civic sau politic. „M–e Dragnea” e deja o expresie consacrată. „M–e PSD” e o expresie intrată în limbajul uzual. Iar expresia „M–e Carmen Dan” credem că nu-i deranjează nici pe angajații din cadrul ministerului de interne. În cadrul actelor artistice, astfel de expresii, la adresa statului sau a reprezentanților acestuia, inclusiv a forțelor de ordine, identificate drept forțe represive, sunt deja acte reflexe.




Criminalii din Drajna au fost trimiși în judecată. Aceștia riscă închisoarea pe viață

În cursul zilei de 21 martie 2018 au fost trimiși în judecată cei doi criminali adolescenți, din satul Drajna Nouă, județul Călărași, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat. Este vorba de Simion Andrei și Tănăsie Ionuț Cristian.

Omor cu premeditare

Cei doi au fost trimiși în judecată pentru omor cu premeditare, faptă pentru care Noul Cod Penal prevede închisoare de la 15 la 25 de ani sau închisoare pe viață. Cei doi tineri au măcelărit doi soți, după ce au făcut autostopul, în zona Drajna Nouă, pe DN3A, în cursul serii de 24 noiembrie 2017. Au fost luați la ocazie iar aceștia, în dreptul satului Tudor Vladimirescu, au cerut șoferului să oprească autoturismul. În acel moment, cei doi, care stăteau pe bancheta din spate, au scos cuțitele și au tăbărât pe aceștia. Șoferul, un bărbat de 58 de ani, a fost găsit de polițiști, la fața locului, în stop cardiorespirator, cu gâtul tăiat. Soția acestuia a fost și ea înjunghiată, dar a scăpat cu viață.

prinși după o săptămână

Femeia atacată se numește Violeta Constantin, iar bărbatul acesteia, care nu a supraviețuit, se numește Ion Constantin. Cei doi erau din municipiul Călărași și se duceau în satul Ștefan cel Mare, la casa părintească. Criminalul Cristian Tănăsie este născut la data de 26 iulie 2001, iar Andrei Simion este născut la data de 27 noiembrie 1999. Tânărul de 16 ani era elev al Grupului Școlar Danubius Călărași, în clasa a X-a. Simion, care doar își serbase majoratul, minor la data comiterii omorului, era elev al Liceului Tehnologic Alexandru Ioan Cuza Slobozia. Polițiștii i-au prins după o săptămână de la data comiterii faptei. Existau indicii că aceștia sunt autorii oribilei crime, însă oamenii legii au vrut să se convingă dacă au mai fost și alți complici.

Mobil șocant

Cu o săptămână înainte de crimă, cei doi tineri și-au procurat două cuțite, tip fluture, de la un magazin din Slobozia. Și-au premeditat faptele. Mobilul crimei a fost unul absolut rizibil. Tânărului de 16 ani avea o relație cu o femeie, de pe raza satului Drajna. Femeia este în vârstă de 28 de ani, are doi copii minori, lăsați la părinții fostului soț. Femeia este plecată de-acasă, lucrează, ca menajeră, la hotelul Savoy din Brașov. Femeia se numește Ramona Ghionoiu. Cei doi tineri ar fi urmat să fure o mașină și să fugă la ea, la Brașov. Nu aveau carnet de conducere. Femeia a locuit în sat, iar cu tânărul de 16 ani avea o relație de natură sexuală. Cristian Tănăsie a mai fost la ea, a lucrat, într-un timp, în vacanță, și acesta, ca ajutor de ospătar exact unde femeia este angajată, în Brașov. Țineau legătura pe rețeaua de socializare Facebook. Cei doi tineri au plănuit din timp atacul. Și-au spus că, pentru a ajunge la ea, le este necesară o mașină. Așa s-a derulat crima din data de 24 noiembrie 2017.

5 părți civile

În dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Călărași, sub numărul 436/116/2018, alături de cei doi criminali-autostopiști, Simion Andrei și Tănăsie Ionuț Cristian, figurează, ca părți civile, Constantin Michael George, Constantin Violeta, Constantin Michael Ionuț, Constantin Lucia și Constantin Elena. Gestul celor doi adolescenți a șocat opinia publică.




Sentință-șoc: Gruparea Moise, din Vâlcelele, a primit un total de peste 150 de ani de pușcărie

S-a dat o primă decizie în dosarul nr. 8051/2/2015, înregistrat la data de 22.12.2015, pe rolul Curții de Apel București. În cauză figurează ca inculpați Moise Marian, identificat drept cap al rețelei, rudă a actualului președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță; Moise Mioara – soție; Moise Liliana – soră, administrator și unic asociat la firma Agri Cat Prest Serv SRL Vâlcelele; Zamfir Andreea Aurelia; Marin George, zis și Calu, boschetar din Vâlcelele; Iliuță Dumitru Florin – nepotul lui Marian Moise și al președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță; Sabo Nicolae; Pascu Mihail, zis Meluș, membru UNPR, candidat USL pentru Primăria comunei Vâlcelele, la alegerile din anul 2012, consilier local; Moise Dumitru Cătălin – fiu; Cojocaru Cristian – cumnat al deputatului Vasile Iliuță; Moise Dorin Valentin – fiu; Șerban Victor, fost executor judecătoresc. Firma SC Deny Agro SRL figurează cu Moise Mioara drept asociat unic și cu următorii administratori: Moise Marian, Moise Mioara, Moise Liliana, cu ultimul administrator Zamfir Andreea Aurelia; SC Omnilact SRL: asociați – Moise Marian, Manea Ștefan; administrator – Moise Marian; SC Jane Fertilizer Trading House SRL Vâlcelele: asociat unic și administrator – Năstrut Ioana. Moise Marian și Sabo Nicolae au fost asociați pe firma SC Movamia SRL Vâlcelele, cu Sabo Nicolae declarat ultimul administrator. Tot din cadrul acestei grupări mai fac parte firmele: SC Eco Pitt Construct SRL Vâlcelele, cu Manea Ștefan și Moise Marian drept asociați și cu Moise Mioara ca administrator; SC Duca Cereals Trading SRL Vâlcelele, cu Moise Dumitru Cătălin drept asociat unic și administrator.

Descinderi

În 9 iulie 2015 au avut loc descinderi ale procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Călărași, motivându-se că în perioada 2006 – 2015 a fost constituit un grup infracțional organizat, specializat în săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune (persoanele vătămate fiind instituții bancare), evaziune, folosirea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice, obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene și transmiterea fictivă a părților sociale și spălare de bani. Membrii grupării au fost acuzați că au obținut credite de la mai multe bănci în numele mai multor societăți comerciale, iar sumele de bani astfel obținute au fost folosite în alte scopuri decât cele declarate și aprobate de către bănci. Pe parcursul derulării activității infracționale, membrii grupării au înființat societăți comerciale prin persoane interpuse, fără posibilități materiale, şi care, în schimbul unor sume modice de bani, înfiinţau sau preluau societăţi comerciale. Totodată, în cursul cercetărilor s-a stabilit că membrii grupării au înființat mai multe societăți comerciale în scopul organizării unor circuite financiare fictive de natură să asigure sustragerea societăţilor comerciale de la achitarea TVA aferentă operațiuni comerciale înregistrate. Ulterior, societățile comerciale erau declarate în stare de insolvență, fiind vândute unor persoane interpuse, fără posibilități materiale, care, în schimbul unor sume de bani preluau respectivele societăți, fără a intra însă în posesia documentelor contabile.

Acuze

Anterior declarării stării de insolvență sau înstrăinării lor, toate bunurile mobile și imobile ale societăților comerciale erau „vândute” către alte societăți comerciale deținute de către grup, lipsind creditorii societății de posibilitatea de a-şi recupera paguba creată. S-a reţinut că activitatea infracțională a avut ca scop obţinerea de sume importante de bani pentru dezvoltarea unei ferme situate pe raza judeţului Călăraşi, aparţinând liderului grupării. Valoarea prejudiciului constatat la acel moment a fost de aproximativ 24.000.000 de euro. Moise Marian a primit următoarele condamnări: 5 ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat; 8 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (persoane vătămate: BCR, CEC, Banca Transilvania, BRD, Banca Românească, BT Leasing Transilvania IFN SA, SC Agricover Credit IFN SA); 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice; 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene, cu consecințe deosebit de grave; 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani; 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale; 2 ani închisoare pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii la art. 8, din Legea 241/2005 privind evaziunea fiscală, pentru stabilirea, cu rea-credință, a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, de rambursări de TVA; 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală; 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (cu privire la persoana vătămată Bunge România SRL); 1 an închisoare pentru săvârșirea de infracțiuni la Legea Cecului; 2 ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual; 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată; 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals; 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă. Totalul condamnărilor lui Marian Moise este de 45 de ani, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 9 ani de închisoare, la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte, adică încă 12 ani, urmând ca acesta să execute 21 de ani de pușcărie.

Pușcărie

Moise Mioara, soția acestuia, a primit următoarea sentință: 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat; 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune; 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice; 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene; 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani; 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale; 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală; 1 an închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual; 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată; 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals; 1 an închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă. Moise Mioara a primit condamnări cumulate de 28 de ani și urmează să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani de închisoare, la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul de 23 de ani al celorlalte condamnări, urmând ca aceasta să execute 12 ani și 8 luni închisoare. Moise Liliana, sora lui Marian Moise, a primit o pedeapsă totală de 28 de ani, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani de închisoare, cu un spor de 1/3 din totalul celorlalte condamnări, rezultând un total de 12 ani și 8 luni închisoare.

Sentință

Zamfir Andreea Aurelia a primit 23 de ani de condamnare totală, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani de închisoare, cu un spor de 1/3 din cumulul celorlalte pedepse (18 ani), urmând ca aceasta să execute o pedeapsă privativa de libertate de 11 ani. Marin George a primit condamnări totale de 26 de ani, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 9 ani de închisoare, cu un spor de 1/3 din celelalte condamnări (17 ani), urmând să execute 14 ani și 8 luni de închisoare. Iliuță Dumitru Florin, nepotul președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a primit un cumul de pedepse de 11 ani, urmând să execute 6 ani și 9 luni și 10 zile de închisoare. Pascu Mihail – pedeapsă totală: 1 an și 8 luni; Cojocaru Cristian – pedeapsă totală: 6 luni; Moise Dumitru Cătălin – pedeapsă totală: achitat. Sabo Nicolae – pedeapsă finală: 8 ani. Moise Dorin Valentin – pedeapsă totală: 3 ani. Florea Victorița – achitare; Enescu Vasilica – achitare; Andronache Florică – achitare; Martac Aurel – achitare; Șerban Victor – 3 ani pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Firmele din cauză au primit următoarele sancțiuni: Deny Agro – 300.000 lei amendă penală; Agri Cat Prest Serv – 663.333 lei amendă penală; Duca Cereals Trading – 220.000 lei amendă penală; Marta Com Tur – 200.000 lei amendă penală. Instanța obligă la plata în solidar a următoarelor sume: 5.876.672,29 lei lei cu titlu de despăgubiri civile (Banca Transilvania); 748.870,73 lei cu titlu de despăgubiri civile (BRD); 535.520,4 lei cu titlu de despăgubiri civile (Banca Românească); 1.301.921,90 USD echivalent în lei la data plății cu titlu de despăgubiri civile (Bunge România); 3.505.303,06 lei cu titlu de despăgubiri civile (Leasing Transilvania IFN); 1.721.427,86 lei cu titlu de despăgubiri civile (Serraghis Loan Management); 1.938.104,13 lei (AFIR); 2.845.524,15 lei (AFIR); 3.189.643 lei (ANAF). Sentința nu este definitivă.




Acuzat de luare de mită, comisarul OPC Ioan Trifu își acuză șeful că cerea bani pentru partid / Video

A fost trimis în judecată, procesul derulându-se, la instanța de fond – Tribunalul București, după ce a fost acuzat de luare de mită. Este vorba de Ioan Trifu, în prezent suspendat din funcția de comisar superior în cadrul Oficiului pentru Protecția Consumatorilor Călărași. În 16 martie 2018, în cadrul acestui proces se vor depune concluziile finale, urmând ca instanța să rămână în pronunțare. Tot ca inculpat, în același proces, figurează și oltenițeanul Mario Mugurel Dinescu, un angajat al unui service auto al cărui proprietar este Florin Laurențiu Alexandru, un cunoscut al șefului Direcției Generale Anticorupție Călărași, cms. șef. Niculae Ciobanu.

Denunțat de Pascu Ifrim

În cazul lui Ioan Trifu, comisar superior la OPC Călărași, acțiunea penală s-a pus în mișcare după ce șeful acestei instituții, Pascu Ifrim, s-a dus la DGA Călărași. Despre această situație, șeful acestei structuri declară, în calitate de martor: „În anul 2015 a venit la mine șeful Comisariatului pentru protecția consumatorului Călărași, Ifrim Pascu. Acesta avea un plic și mi-a spus că în plicul acela se aflau niște bani, deși nu se vedea nimic, pentru că l-am pus în geam și nu se observau banii.” Plicul fusese depus, alături de un referat, de un coleg de-al comisarului superior Ioan Trifu, la secretariatul OPC Călărași. Colegul respectiv, Ioan Dinu, acuză că, după ce a fost într-o acțiune de control, alături de Ioan Trifu, în localitățile Mănăstirea și Oltenița, la sosirea în Călărași, acesta i-ar fi dat o hârtie împăturită. Spune că în hârtia respectivă s-ar fi aflat suma de 500 de lei, iar acesta a presupus că banii reprezintă partea sa de mită colectată, în acea zi, de colegul său, cu ocazia controalelor.

Telenovele

Controlul derulat de comisarii Trifu și Dinu s-a desfășurat în ziua de vineri, 5.06.2015, dar Ioan Dinu reclamă fapta 3 zile mai târziu, după ce în prealabil are o discuție cu șeful OPC Călărași, Pascu Ifrim. După aproape 3 luni, în aceeași cauză se înregistrează și un denunț, depus de Florea Pițu, administrator al unei firme controlate, în ziua de vineri, 5.06.2015, de cei doi comisari. Acest caz a stârnit un adevărat scandal în cadrul DGA Călărași și în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași. Cazul a fost instrumentat de procurorul Elena Antoneta Nestea, aceasta delegând lucrători de poliție judiciară pentru identificarea unui polițist care ar fi divulgat date din ancheta penală. S-a suspicionat că acest lucru ar fi fost făcut chiar de către șeful DGA Călărași, cms șef Niculae Ciobanu, acesta recunoscând că avea relații de amiciție cu unii dintre patronii firmelor controlate de cei doi comisari OPC, ieșind, uneori, în compania acestora, la grătare. Despre situația aceasta, comisarul superior Ioan Trifu, trimis, în prezent, în judecată, a aflat abia după ce a fost dată publicității o ordonanță emisă de Parchetul Curții de Apel București, într-o plângere formulată de Laurențiu Florin Alexandru, care-o acuza pe Elena Antoneta Nestea de represiune nedreaptă. Între Niculae Ciobanu și Laurențiu Florin Alexandru există o relație de prietenie. În același timp, comisarul șef al DGA Călărași, Niculae Ciobanu, o denunță pe Elena Antoneta Nestea, afirmând că aceasta ar emite suspiciuni că ar divulga date din dosarele instrumentate de DGA, către prietenii săi din Oltenița, la mijloc fiind vorba de o răzbunare, câtă vreme acesta nu i-ar fi răspuns avansurilor cu tentă sexuală.

Bani pentru PSD

Ioan Trifu, trimis, la acest moment, în judecată, pentru luare de mită, spune că a rămas năucit după ce a văzut conținutul respectivei ordonanțe, unde se fac referiri consistente și la situația acestuia: „Am mai citit pe-acolo, ce s-a-ntâmplat, ce cunoștințe erau ei, în ce relații… Pe urmă am ajuns la concluzia că pe mine m-au băgat în niște chestii din astea, că Drăgan ăsta, de la DGA, vroia să-i ia locul lui Ciobanu, aia-l iubea pe Ciobanu, probabil că d-aia mi-a și zis Dinu (Dinu Ioan – n.n.) să mergem acolo, tocmai ca să-l incrimineze pe Alexandru (prietenul lui Ciobanu – n.n.)… Am citit-o. Am rămas surprins. Abia atunci mi-am dat seama în ce am fost eu băgat, în ce m-au băgat. Într-o chestie d-a lor. Nu aveam de unde să știu. De unde era să știu eu că Ciobanu… Că Drăgan vrea să-i ia locul lui Ciobanu, că aia îl iubea p-ăla și ăla o iubea p-ailaltă și uite-așa. De unde era să știu eu?!” Ioan Trifu vine, de această dată, cu acuze fără precedent, afirmând că, în acea perioadă, anterior datei la care a fost acuzat, prin denunț depus de șeful OPC Călărași, Pascu Ifrim, de luare de mită, că șeful OPC Călărași le cerea bani subalternilor, bani care ar fi urmat să fie direcționați la Organizația Județeană Călărași a Partidului Social Democrat.

Alcoolicul de la DNA

„Ne cerea niște chestii aiurea… Începuse cu niște bani la partid, cu niște chestii. Începuse, atunci când era campania cu Ponta, că i se cere să dea și el niște bani… Așa zicea el: pentru partid… Atunci a început el cu amenințările. Pe urmă începuse iar cu niște bani, că are niște daune morale, că după ce s-a terminat cu campania asta să-i plătească lui Dumitru (fost comisar șef OPC Călărași – n.n.), că s-a tot judecat cu Dumitru, colegul nostru. Este soțul judecătoarei Dumitru Nicoleta. Și ei s-au tot judecat. Nu știu, Dumitru l-a dat afară, pe urmă a câștigat Ifrim, e o poveste veche. Și pe urmă începuse iar cu niște bani, că are de plătit vreo 50 de milioane daune morale, lui Dumitru. Pe urmă că sunt 60. Și începuse cu amenințările.” Dosarul în care Ioan Trifu a fost acuzat de luare de mită a fot instrumentat de DGA Călărași, sub supravegherea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, ulterior fiind declinat către Direcția Națională Anticorupție. Aici, Trifu a avut o altă surpriză: „Știți cine este procurorul meu de caz de la DNA? Alcoolicul ăla care a făcut accidentul, Stoina Eugen. Care mirosea a băutură de mureai și fuma în birou, la toate audierile, de te lua amețeala. Dar cui să-i spui?” Urmăriți, mai jos, în materialele video, discuția integrală avută cu Ioan Trifu.




Incident șocant: O sportivă, în vârstă de 15 ani, a căzut de la 5 metri înălțime, în timp ce era drogată

Se numește Loredana Marin, nu are 15 ani împliniți și este elevă a Liceului Tehnologic Transporturi Auto Călărași. Locuiește în localitatea Roseți și practică boxul de la vârsta de 12 ani. Face parte din lotul național de juniori. Este antrenată de Constantin Bebeșelea.

Drogată cu marijuana

A căzut de la peste 5 metri înălțime, în timp ce încerca să fugă dintr-un spațiu de cazare situat în incinta hotelului Sport, aflat în administrarea Clubului Sportiv Municipal Călărași. S-a întâmplat în noaptea de 24 spre 25 februarie. A ieșit, pe un fel de miniterasă, prin geamul de la baie. Miniterasa, în fapt un acoperiș fals cu lungimea de 60 de centimetri și cu o înclinație de 60 de grade, nu a reușit s-o susțină. Fata s-a prăbușit în gol. Ulterior, în urma examenelor toxicologice efectuate de medicii din cadrul Spitalului Județean de Urgență Călărași, s-a dovedit că era drogată cu marijuana. A fost transportată, pentru investigații suplimentare, la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni.

A vrut să fugă prin geamul de la baie

Antrenorul acesteia spune că Loredana Marin ar fi ieșit, în acest an, campioană națională la categoria ei, dar ar fi participat și la campionatele europene și mondiale, la această disciplină. „N-o supăra nimeni, la categoria ei.” În incinta sediului administrativ al Clubului Sportiv Municipal Călărași, unde se află și hotelul Sport, sunt cazați, la acest moment, 3 sportivi, o fată și doi băieți. La dormitoare se ajunge pe o scară exterioară. Scara este metalică. „În jurul orei 3:00, am fost sunat de către cel care se ocupa de paza hotelului și m-a chemat că a căzut fata de la geamul de la baie.” Pe Unitatea de Primiri Urgențe, antrenorul Constantin Bebeșelea spune că pugilista era conștientă. „Am căzut de acord cu cei de-acolo să o trimitem la București, la orice spital de urgență din București.”

Cafea, cu prietenul, după ora 24:00

Din datele antrenorului Constantin Bebeșelea, fata urma să se găsească, la o oră extrem de târzie, după miezul nopții, cu prietenul ei. „Ca să bea o cafea.” Loredana Marin era cazată în incinta sediului administrativ al Clubului Sportiv Municipal Călărași motivându-se că tânăra nu putea să facă, zilnic, naveta între comuna Roseți și municipiul Călărași, pentru antrenamente sau pentru a urma cursurile școlare. „Medicii mi-au spus că, minoră fiind, trebuie să meargă cineva s-o însoțească la București.” Minora acuza dureri la genunchi, la coate. Avea excoriații în zona gurii, dar și doi dinți sparți. „Se ridica, mergea, vorbea.” Singură s-a dus până la poarta Clubului Sportiv Municipal Călărași. A fost preluată de prietenul cu care urma să iasă la o cafea, după miezul nopții.

Drogul procurat de la o petrecere

Dormitoarele unde sunt cazați cei patru sportivi se închid, cu cheia, la ora 22. Loredana Marin s-a dus la baie, a escaladat peretele, s-a strecurat prin geamul extrem de îngust. Colega de dormitor a acesteia spune că Loredana Marin a procurat marijuana după ce a participat la o petrecere. Antrenorul Constantin Bebeșelea știe că fata a participat, în urmă cu o lună de zile, la o zi onomastică. „A fumat o țigară gen trabuc. Dar ea, de bună voie, nu a consumat nici o substanță. Nici nu a obligat-o cineva.” Și colega de cameră a Loredanei Marin, a fost testată, ulterior, dar s-a dovedit că aceasta nu a consumat substanțe interzise. Situația Loredanei Marin a fost ascunsă. Conducerea Liceului Tehnologic Transporturi Auto Călărași, unde aceasta este elevă, abia azi a aflat de acest incident șocant.

Comisie de anchetă la nivelul Inspectoratului Școlar

Conducerea Inspectoratului Școlar Județean Călărași, prin Elena Mihăilescu, s-a arătat, de asemenea, surprinsă. „Nu am fost informată, nici la conducerea unității de învățământ, dar nici de la clubul sportiv. Urmează să constituim o comisie de anchetă, pentru a stabili exact circumstanțele în care s-a produs acest eveniment.”




Halucinant: Spitalul din Călărași este condus de un absolvent de x și 0 – Planul de management depus de acesta este copiat!

La Spitalul Județean de Urgență Călărași s-a declanșat procedura pentru ocuparea postului de manager persoană fizică. Acesta se derulează în două etape: 1. etapa de verificare a îndeplinirii de către candidați a condițiilor stabilite în anunțul de concurs, care a avut loc pe data de 12.02.2018, etapa fiind una eliminatorie, 2. etapa de susținere publică și de evaluare a proiectului de management, care se va desfășura în cursul zilei de 27.02.2018.

Absolvent al fabricii de diplome

Un singur candidat a fost înregistrat până la data de verificare a îndeplinirii de către candidați a condițiilor stabilite în anunțul de concurs, acesta fiind actualul manager interimar, Valentin Emanoil, fiind declarat admis. Membrii comisiei de concurs, care au semnat rezultatul verificării dosarului de înscriere, sunt: Emil Mușat – președinte al Consiliului de Administrație; Cristian Giurcă – membru CA, Camelia Truică – membru CA. Secretar de comisie figurează Carmen Șerban. Dosarul de înscriere trebuie să cuprindă, printre altele: k) proiectul de management realizat de candidat; l) declarație pe propria răspundere a candidatului că proiectul de management este conceput și realizat integral de candidat. Valentin Emanoil se semnează cu titulatura de economist. Între anii 2004 – 2007, a absolvit celebra Universitate Spiru Haret, specialitatea finanțe-bănci. În anul 2004, anul în care actualul manager s-a înscris într-o formă de învățământ superior, specialitatea finanțe bănci, din cadrul Universității Spiru Haret, era autorizată să funcționeze provizoroiu, atât la cursurile de zi cât și în cadrul formei de învățământ la distanță, conform HG 1609/2004. Universitatea Spiru Haret este recunoscută drept o fabrică de diplome. În baza licenței pe care a obținut-o la universitatea x și 0, Valentin Emanoil obține și o diplomă de master. Condiția obligatorie pentru participarea la concursul de manager persoană-fizică în cadrul Spitalului Județean de Urgență Călărași, conform pct. b), este ca aspiranții să fie absolvenți ai unei instituții de învățământ superior medical, economico-financiar sau juridic. Această condiție este îndeplinită de Valentin Emanoil, ca economist, după ce a absolvit Universitatea x și 0.

Emanoil s-a inspirat din proiectul lui Zidaru

Valentin Emanoil a depus, deja, Proiectul de management al Spitalului Județean de Urgență Călărași, denumit Managementul calității serviciilor medicale. Are 22 de pagini și este copiat, atât ca structură cât și în majoritatea elementelor de fond, după proiectul lui Bogdan Zidaru, denumit Plan de management privind eficientizarea managementului calității serviciilor medicale la Spitalul Județean de Urgență Călărași. Bogdan Zidaru și-a elaborat lucrarea în cursul anului 2017. Așa arată, ca formă, planul de management depus, în cursul anului 2017, de Bogdan Zidaru, un bucureștean, absolvent al altei celebre universități, Româno-Americană, secția informatică. La Călărași, conform datelor publice, acesta a fost adus să participe pentru ocuparea postului de manager, prin intervenția numitei Simona Vlădică, la momentul în care soțul acesteia, Laurențiu Belușică, nu mai ocupa postul de director medical, la Spitalul Județean de Urgență Călărași.

Tot ca formă, vă prezentăm și cum arată ceea ce Valentin Emanoil afirmă că este lucrarea lui și în baza acesteia vrea să ocupe postul de manager:

Bogdan Zidarul, în planul său de management, la punctul 3) – Identificarea problemelor critice, vine cu următoarele date:

La fel de inspirat, absolventul de x și o Valentin Emanoil încearcă și el o identificare a problemelor critice din cadrul Spitalului Județean de Urgență Călărași:

Mai jos, vă prezentăm, alternativ, pasaje din lucrarea lui Bogdan Zidaru, depusă la jumătatea anului 2017, la momentul la care s-a organizat concurs pentru ocuparea postului de manager al Spitalului Județean de Urgență Călărași, și pasaje din lucrarea lui Valentin Emanoil, depusă în cursul acestei luni, în baza căreia vrea să fie numit manager al spitalului călărășean.

Bogdan Zidaru:

Valeriu Emanoil:

Bogdan Zidaru:

Valentin Emanoil:

Bogdan Zidaru:

Valentin Emanoil:

 

Cam în aceeași manieră se derulează întreaga lucrare a lui Valentin Emanoil, copiată, în parte, în conținut, copiată total în formă. Am avut o discuție cu actualul președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Județean de Urgență Călărași, Emil Mușat, una umană, iar concluzia acceptată a fost următoarea: să ne ferească Dumnezeu să ajungem în situația ca absolvenți de x și 0 să nu se mai intituleze economiști, pe baza unei licențe obținute la prestigioasa Universitate Spiru Haret, ci medici.

Precizare

Valentin Emanoil este omul adus de președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, să salveze Spitalul Județean de Urgență Călărași. Numirea acestuia, ca manager interimar, a fost făcută în cursul lunii iunie 2017. La acel moment, Valentin Emanoil administra o firmă care se ocupa cu producerea de făină pentru patiserii. Firma se numește Agricola SRL Călărași, funcționează din 2001 și a raportat profit, în 15 ani de funcționare, numai în 4 ani. Profiturile raportate au fost infime. În plus, proiectul de management depus, în cursul anului trecut, de Bogdan Zidaru, proiect din care s-a inspirat Valentin Emanoil, a fost respins de comisia de concurs, nota luată de acesta fiind una sub 6.

 

 

 




Ștefan cel Mare: Foamea aleargă prin noroaiele lui februarie

APDSC DIGITAL CAMERA

Iarna, copiii săraci mănâncă ceai de tei. Cu terci. Cât să ai burta umflată. Tuciul e pe o masă, afară, în ger. Vorbește cu o pereche de ghetuțe. Cu o găleată. Cu un borcan în care au fost, cândva, murături. Ceaiul de tei este pentru mezină, se trezește peste noapte și vrea papa, mami. Parcă nici oamenii nu mai sunt cum erau odată! Nici vremurile. La sat, foamea abrutizează sufletele.

Al treilea cântat al cocoșilor

APDSC DIGITAL CAMERA

Ocupă două camere, într-o casă al cărei proprietar le-a cerut, imperativ, să plece. Sunt 7 copii, cu vârste cuprinse între 2 și 16 ani. Sunt din satul Ștefan cel Mare. Stau toți doar cu mama, Iancu Daniela Marioara. Are 36 de ani. Mai are un copil, o fată, în total 8, dar aceasta și-a luat lumea în cap. Mă-sa spune că s-a măritat. Femeia a născut primul copil la vârsta de 16 ani. Primii 4 copii, toți fete, sunt făcuți dintr-o relație anterioară. Cu primul soț este căsătorită și la acest moment, deși ea a plecat de ani buni de la el și a mai făcut 4 copii, cu alt bărbat. Spune de cel cu care încă este căsătorită legal că era un om agresiv. Și că i-a turnat 4 plozi fiindcă o bătea. E ora 9 și abia e trezită din somn. Asta fiindcă îi batem în geam. Iarna, la țară, lumea se trezește târziu, abia la al treilea cântat al cocoșilor. Adică ăla de amiază. Tatăl celorlalți 4 copii și-a luat și el lumea-n cap, în urmă cu mai bine de două săptămâni. Femeii i-a spus că pleacă, în Marea Britanie, la muncă, însă ea nu crede așa ceva. Anterior, îl reclamase la postul de poliție din sat că a încercat să-i agreseze sexual fetele din prima căsătorie, una de 16 ani, alta de 14 și cealaltă de 12 ani. Asta pe vremea cât a fost plecată și ea, să câștige o pâine, pe afară.

Cea mai bună mamă

APDSC DIGITAL CAMERA

APDSC DIGITAL CAMERA

APDSC DIGITAL CAMERA

APDSC DIGITAL CAMERA

Cele două camere în care stau aparțin cumnatului, cum ar veni, iar acesta s-a supărat că i-a denunțat fratele la poliție. „Omul a plecat, nu vrea să mai știe nimica. A plecat dintr-o prostie, pentru că a greșit. Am plecat și eu, anul trecut, 3 luni în Spania, iar el, pe perioada cât am fost eu plecată…” Femeia spune că a aflat abia acum. A poftit la fetele femeii din prima căsătorie. Din acest motiv, cumnatul, cel care îi găzduia, în cele două camere, s-a supărat atât de tare încât le-a dat termen, tuturor, să plece în câteva zile. Camerele au intrări separate. În prima, de 6 metri pătrați, e un pat. Mai e și o sobă de lut. O masă, o policioară, un televizor vechi. Și un miros greu. Pe policioară se află o bancnotă de 5 lei. Banii sunt luați de ieri, pe datorie, să aibă pentru pâine, astăzi. E și o diplomă. Pentru cea mai bună mamă! Dată de copiii Nicoleta Iulia – 16 ani, Ionela – 14 ani, Ștefania Adela – 10 ani, Gabriela Cristina – 8 ani, Alexandru Ionuț – 7 ani, Elena Andreea – 5 ani, Maria Nectaria – 2 ani. Cea mai bună mamă are, pe sobă, un rest de ceai și o oală cu apă. Spune că are și o oală cu ciorbă, dar a făcut-o fără carne. Să fie de post. Dumnezeu o crede!

2,45 lei pe zi

APDSC DIGITAL CAMERA

APDSC DIGITAL CAMERA

APDSC DIGITAL CAMERA

Fata cea mare este la liceu, la Călărași. Pleacă, dimineața, cu personalul de 5:00. Ajunge înapoi acasă la ora 15:00. După care pleacă într-un luminiș din apropiere, dincolo de drumul național și de calea ferată, să adune vreascuri. Le cară, acasă, cu cârca, într-un sac de rafie. Toader Ionuț Aurelian este numele celui acuzat de femeie că i-a agresat fetele din prima căsătorie și cu care acesta a mai făcut 4 copii. „Ne-a mințit că se duce la muncă, cu vorbă bună, eu nu aflasem nimica, le-a fost frică copiilor să-mi spună. După ce a plecat, la două zile, fetele mi-au spus ce s-a întâmplat pe perioada cât eu am fost plecată.” Toader Ionuț Aurelian, capul familiei, are 30 de ani. S-a tot luat de fete de fiecare dată când a venit beat. Și a venit beat în fiecare zi. Acum e de negăsit. Veniturile sunt cele din alocația de stat pentru copii, adică 588 de lei, pe lună. Atât și nimic mai mult. Fiecare membru al familiei trebuie să trăiască, zilnic, cu suma de 2,45 lei, asta dacă-l excludem pe capul familiei, fugit și el în lume. În schimb, statul român asigură fiecărui pușcăriaș, zilnic, suma de 4 lei, pentru mâncare. Desigur, ceea ce se întâmplă în casa cu două odăi, cu intrări separate, din satul Ștefan cel Mare, nu este un caz izolat. E plină Câmpia Română de copii flămânzi. Făcuți pentru banii de alocație, buni de băut la mat. „Da, bea de stinge!”

Zâmbind a pagubă

APDSC DIGITAL CAMERA

Mama nu știe unde se va duce cu toți cei 7 copii. La Primăria Ștefan cel Mare, asistentul social e plecat. Viceprimarul Gheorghe Iacob nu are chef de vorbă. Satul e cenușiu și plin de noroi. Au turnat copii, unul după altul, dar nu au fost angajați niciodată. Tatăl a stat, cu ziua, pe la o fermă, dar a fost alungat după ce a fost văzut că este în permanență băut. În odaia de zi, cum ar veni, Maica Domnului, dintr-un tablou de pe perete, zâmbește a pagubă. Acum, din banii de alocație, cumpăra ulei, un bax de pulpe de pui și cartofi. Ce rămâne înseamnă bani de pâine sau de mălai. Bani pentru curentul electric. Pentru apă. Și cam atât. Copiii nu au haine groase, un papuc roz stă aruncat prin bătătură. Sunt și 3 câini, toți speriați. Dar și câteva culmi de rufe puse la zvântat, în ger. În cealaltă cameră, cu intrare separată, sunt numai paturi. Nu există sobă. Fata de 14 ani iese ciufulită. E subțire. E peltică. E răcită cobză. Ne spune cum, noaptea, cât a fost plecată mama, tatăl vitreg o pipăia. Pe unde, fato? Și ne arată. Aici. Aici. Aici. În tot timpul ăsta, o privește speriată pe mamă. Parcă nu o credem. Mama nu știe de ce a făcut atâția copii. Plânge subțire. În nici o oră, ajung angajații de la Direcția Generală de Asistență Social și Protecția Copilului. Degeaba. La strada mare, plină de noroaiele lui februarie, foamea aleargă de la o casă la alta. Și, a dracului, parcă se bucură!




Camera de Conturi Călărași: Primarii acuză interpretări eronate și prejudicii inventate

A fost dat publicității Raportul privind finanțele publice pe anul 2016, emis de Camera de Conturi a județului Călărași. Au fost verificate un număr de 46 de entități, din care 21 de ordonatori principali de credite (1 – consilii județene; 1 – municipii; 2 – orașe; 17 – comune), 25 de ordonatori secundari de credite și 3 societăți comerciale de interes local.

Plăți nelegale pentru felicitări

Situația prejudiciilor se prezintă astfel: UATJ Călărași (Consiliul Județean Călărași): 1.458.000 lei, din care: Centrul Cultural Județean Călărași – 23.000 lei; Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași – 843.000 lei; Spitalul Județean de Urgență Călărași – 38.000 lei. În cursul anului 2016, conducerea Consiliului Județean Călărași a efectuat plăţi în sumă de 8.000 lei, reprezentând contravaloarea publicării în presa locală a unor mesaje de felicitare adresate de conducere cu ocazia zilei de 8 martie și a sărbătorilor religioase de Paşte și Crăciun. Camera de Conturi Călărași consideră că astfel de anunțuri nu conţin informaţii din categoria celor de interes public și nu au legătură cu obiectul de activitate al Consiliului Județean Călărași. O situație asemănătoare s-a înregistrat UATC Vâlcelele (Primăria Vâlcelele), care a efectuat plăți nelegale, în sumă de 11.000 lei, pentru contravaloarea unor „prestări servicii media”, constând în publicarea unei invitaţii tip pentru ziua comunei Vâlcelele, unei felicitări de 8 Martie, prezentarea primarului localităţii sau prezentarea de evenimente sportive etc.

Scandal la fotbal

Cu privire la Contractul de finanţare nerambursabilă pentru activităţi nonprofit de interes judeţean din anul 2016, încheiat între Consiliul Judeţean Călăraşi şi asociația fotbal club, în fapt Dunărea Călărași, s-au constatat plăţi nelegale în sumă totală de 71.000 lei, astfel: au fost decontate cheltuielile echipei de fotbal seniori, în condiţiile în care obiectul cererii de finanţare şi al contractului de finanţare nerambursabilă prevedea finanţarea activităţilor echipelor de futsal şi fotbal junior; au fost decontate cheltuieli cu transportul, cazarea şi masa, precum şi servicii pentru care nu au fost prezentate documente justificative care să ateste exactitatea şi realitatea sumelor datorate şi dacă aceste cheltuieli fac obiectul contractului de finanţare.

Achiziții cu încălcarea legii

Tot în cursul anului 2016, Consiliul Județean Călărași a utilizat un număr de 14 autoturisme, din care 13 proprietatea entităţii şi 1 primit în baza unui contract de comodat, cu 8 peste limita legală. Din cele 8 autoturisme, 3 au fost achiziţionate în cursul anului şi 2 au fost înstrăinate. 13 din cele 14 autovehicule au fost încadrate în momentul achiziţiei în categoria autoturism M1, doar autovehiculul Dacia Duster a fost încadrat în categoria autoutilitară N1, deşi este destinat transportului de persoane. Pentru utilizarea celor opt autoturisme peste limita legală, UATJ Călăraşi a angajat şi plătit următoarele cheltuieli nelegale: cheltuieli cu carburantul în sumă de 71 mii lei, cheltuieli cu întreţinerea/reparaţiile/piesele auto în sumă de 28 mii lei, cheltuieli cu poliţele de asigurare în sumă de 17 mii lei, cheltuieli cu rovinieta în sumă de 2 mii lei şi alte cheltuieli în sumă de 6 mii lei, valoarea totală a prejudiciului fiind de 130.000 lei. În trimestrul al IV-lea 2016, când la conducerea Consiliului Județean Călărași se afla instalat Vasile iliuță, s-au achiziţionat trei autoturisme peste normativul de dotare de şase autoturisme legal stabilit, respectiv: o autoutilitară (care în fapt este folosită în mod exclusiv pentru transport persoane) Dacia Duster Laureate şi două autoturisme Renault Megane Estate. S-a apreciat că achiziția autovehiculelor menționate mai sus, s-a efectuat cu încălcarea legii, deoarece prin Nota de fundamentare s-a estimat că valoarea cu TVA a acestora este de 243 mii lei (respectiv 203.000 lei fără TVA), iar ulterior valoarea de achiziţie cumulată (fără TVA) a fost de 196.000 lei, iar entitatea nu a iniţiat şi desfăşurat, pentru achiziția celor trei mijloace de transport, procedura simplificată prevăzută de Legea nr. 98/2016, în cazul cumpărării de produse a căror valoare depăşeşte pragul de 133.000 lei (fără TVA). Valoarea plăților nelegale din bugetul județean aferent celor 2 autoturisme peste normativul legal este în sumă de 155.000 lei.

Drepturi salariale considerate necuvenite

În cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași s-a stabilit că în perioada 01.01.2014-31.12.2016 au fost calculate şi acordate necuvenit drepturi salariale reprezentând „spor de condiţii vătămătoare” (spor antenă), pentru salariații din aparatul propriu şi din Centrul de Plasament în Regim de Urgenţă „Sf.Maria” Călăraşi, în sumă totală de 843.000 lei, din care 688.000 lei prejudiciu reprezentând venit brut spor pentru condiţii vătămătoare și 155.000 lei reprezentând contribuţii angajator virate în plus la bugetul de stat.

Prejudiciu la Primăria Călărași

În cazul UATM Călărași (Primăria Călărași), Camera de Conturi a județului Călărași a stabilit prejudicii în sumă de 97.000 lei, din care: Primăria Călărași – 64.000 lei; Direcția de Asistență Socială – 1.000 lei; Liceul Tehnologic Dan Mateescu – 4.000 lei; Liceul Teoretic Mihai Eminescu – 26.000 lei; Serviciul Public Pentru Gestionarea Câinilor Fără Stăpân – 2.000 lei.

Dragoș Vodă: Lacătul pe ușă!

La UATC Dragoș Vodă, s-au constatat prejudicii de 294.000 lei. În cursul anului 2016, s-au achiziționat 4 buc. telefoane Samsung Galaxy S7 şi a 18 buc. telefoane NOKIA 130 Dual Sim Black, în baza unor abonamente cu un operator de telefonie mobilă. Astfel, valoarea abonamentelor la telefonia mobilă a crescut cu 40 la sută și s-a constatat existența unor utilizatori neidentificaţi care sunt beneficiari/utilizatori ai abonamentelor/aparatelor primite de la furnizorul de telefonie mobilă. Primăria Dragoș Vodă a efectuat plata în avans în sumă de 5.000 lei reprezentând 1.000 litri de motorină nejustificată până la sfârşitul anului, la care se adaugă majorări de întârziere de 0,19 mii lei. Pentru plăţile efectuate în sumă de 38.000 lei reprezentând contravaloarea a 8.020 de litri de motorină, înregistrată în fişa de magazie în anul 2017, nu s-au prezentat documente justificative alimentării şi consumului. Pentru combustibilul Benzina EFIX, în valoare totală de 9.000 lei, nu au fost prezentate documente justificative de intrare-recepție și nici documente justificative privind consumul. Valoarea prejudiciului, în acest caz, este de 52.000 lei. Ion Radu Aurel, primarul din Dragoș Vodă, este extrem de revoltat de aceste constatări, pe care le consideră netemeinice. Spune, spre exemplu, că nu-și poate obliga salariații să folosească, în interes de serviciu, telefoanele personale. „Acum trebuie să mergem în instanță și să clarificăm aceste lucruri. Eu sunt sătul de acest mod de lucru, mai ales că situația primăriilor din mediul rural este una catastrofală. Vă spun eu, în luna iunie nimeni nu va mai avea bani de salarii, sunt primării care vor pune lacătul pe ușă, nu vor mai avea bani ca să-și plătească angajații, nu există bani pentru partea de cofinanțare pentru proiecte, nu mai știu unde să mă împart, între tribunale, la proiectant, la constructor, nimeni nu se gândește la toate aceste aspecte. Ce vrea Curtea de Conturi să spună, că am luat eu banii ăștia acasă?”

Auditorul vrea străzi fără acostament

La obiectivul de investiţii: „Lucrări de întreţinere străzi în comuna Dragoş Vodă, judeţul Călăraşi”, cu ocazia verificării la faţa locului, reprezentanţii entităţii auditate nu au putut inventaria faptic lucrările realizate corespunzător suprafeţelor înregistrate în situaţiile de plată, deoarece străzile nu au lungimea/suprafaţa menţionată ca fiind executată. Mai mult, s-a procedat la plata nejustificată a lucrărilor facturate pentru o suprafață de 1.500 mp, deoarece conform Raportului de evaluare întocmit în anul 2016, str. Islazului are lungimea de 449 ml, dar executanul înregistrează lucrări pe o lungime de 639 ml, rezultând o diferenţă de suprafaţă nejustificată de 760 mp (190 ml x 4m), iar str. Independenţei are lungimea de 672 ml, dar executantul înregistrează lucrări pe o lungime de 857 ml, rezultând o diferenţă de suprafaţă nejustificată de 740 mp (185 ml x 4m). Astfel, s-a procedat la plata nejustificată în valoare totală estimativă de 37.000 lei, la care se adaugă majorări de întârziere de 4.000 lei. Ion Radu Aurel spune că auditul s-a efectuat în mod incorect câtă vreme nu a fost luat în calcul acostamentul străzilor respective. Afirmă că, în acest ritm și cu astfel de metode de lucru, considerate total incorecte, este dispus, în viitorul apropiat, să renunțe la funcție, câtă vreme calitatea de primar îi aduce numai deservicii. „Degeaba le explici, pentru că nu vor să înțeleagă. În ritmul acesta, toți primarii plecăm acasă. Mi-au numărat până și plăcuțele indicatoare, de parcă le luam eu acasă!”

Bâlbâielile Camerei de Conturi, la Grădiștea

Pe raza comunei Grădiștea, Camera de Conturi afirmă că, pentru contractul de execuție având ca obiect modernizare străzi, s-a constatat că au fost realizate lucrări de modernizare drumuri pe o suprafaţă de 35.094,20 mp, din care 32.326,70 mp străzi principale şi 2.767,50 mp străzi laterale, constatându-se diferenţa de 1.617,45 mp între suprafaţa măsurată şi suprafaţa decontată de 36.711,57 mp. În acez caz, reaua-voință a auditorilor Camerei de Conturi este evidentă căci, după refacerea măsurătorilor şi luarea în calcul a racordurilor realizate la intersecţia străzilor cu DN31 şi cu străzile laterale, s-a determinat suprafaţa de structură asfaltică de 1.634,41 mp, rezultând un plus de 16,96 mp. Camera de Conturi a stabilit, tot în cadrul investiției privind modernizarea de străzi, un prejudiciu de 1.224.000 lei, stabilind că preţul de vânzare practicat de subcontractant în relaţia contractuală cu executantul lucrării a fost de 210 lei/tonă pentru betonul asfalt BA 16 şi de 195 lei/tonă pentru betonul asfalt BA 22,4, în timp ce preţul de vânzare perceput de executant în relaţia contractuală cu UATC Grădiştea a fost de 315 lei/tonă (cu 105 lei/tonă peste preţul de achiziţie) pentru betonul asfalt BA 16 şi de 310 lei/tonă (cu 115 lei/tonă peste preţul de achiziţie) pentru betonul asfalt BA 22,4. Primarul Constantin Corbu spune că, în acest caz, a fost vorba de o ofertă cost/beneficiu, care cuprinde ansamblul tuturor prețurilor articolelor din deviz, licitația făcându-se pe principiul cost/beneficiu și nu pe principiul prețului cel mai mic. „Am luat în considerare ansamblul tuturor costurilor de deviz, câtă vreme ceilalți ofertanți au venit cu costuri sub 85 la sută din valoarea estimată. Le-am solicitat clarificări, iar licitația a fost urmărită de instituții abilitate. A fost contestată de una dintre firme, dar nu pe prețul asfaltului, ci pentru anumite clarificări de ordin de comunicare”. În acest sens, există ca nrome de aplicare o Notă, emisă de Comisia de Interpretare Unitară a Prevederilor Legale Aplicabile în Activitatea Curții de Conturi, unde se afirmă că este o interpretare eronată făcută de auditori în cazul stabilirii unor prejudicii la entitățile publice verificate, calculate ca diferență între valoarea materialelor în situațiile de lucrări emise de operatorii economici și valoarea la care operatorii economici au achiziționat aceste materiale.

Vlad Țepeș: La judecată

La UATC Vlad Țepeș, valoarea prejudiciilor stabilite, prin audit, este de 336.000 lei, din care: Primăria Vlad Țepeș – 253.000 lei; Școala Gimnazială nr. 1 – 83.000 lei. Spre exemplu, ca urmare a executării documentaţiilor tehnico-economice, conform Contractului de servicii Studii de fezabilitate din anul 2016 şi Contractului de servicii de proiectare din anul 2016, pentru realizarea proiectului de investiţii „Extindere canalizare sat Mihai Viteazu, comuna Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi”, s-a procedat la facturarea şi plata nelegală a unor sume reprezentând servicii de proiectare și inginerie, deoarece nu au fost respectate prevederile legale, potrivit căruia „proiectare şi inginerie: 3,0% din valoarea investiţiei de bază”. S-au efectuat plăți nelegale în sumă totală de 72.000 lei, la care se adăugă majorări de întârziere în sumă totală de 6.000 lei. Constantin Mihalache, primarul din Vlad Țepeș, spune că în mod abuziv s-a raportat acest procent de 3 la sută la HG 363/2010, care nu prevede acest fapt pentru proiectele la rețeaua de canalizare. „Sunt niște tâmpenii, ne vom judeca cu ai, dar oamenii care nu cunosc au impresia că primarul a furat de a rupt”.

Lehliu: Sute de cartele SIM pentru 12 angajați

Probleme legate de achiziționarea de telefoane și cartele SIM se înregistrează și la UATC Lehliu. În anul 2016, UATC Lehliu a derulat două contracte în paralel pentru servicii de telefonie cu acelaşi furnizor: – un contract din anul 2015, iniţial pentru 36 cartele SIM/numere de telefon activate, abonament servicii de internet şi date, iar în anul 2016 pentru un număr de 86 cartele SIM/numere de telefon (prin acte adiţionale la contractul de bază); – un contract din anul 2015, iniţial pentru 74 cartele SIM/numere de telefon activate, abonament servicii de internet şi date, iar în anul 2016 un număr de 98 cartele SIM/numere de telefon (prin acte adiţionale la contractul de bază). Entitatea avea aprobate prin organigramă doar un număr de 12 posturi. Plăţile totale pentru perioada 2015-2016 sunt de 64.000 lei. Încheierea contractelor s-a efectuat fără viză CFP şi fără referat de necesitate. Echipamentele nu se regăsesc în patrimoniul U.A.T.C Lehliu.

Nana: Tuburile prefabricate nu au ieșit la socoteală

502.000 lei este valoarea prejudiciului stabilit la UATC Nana, după cum urmează: Primăria Nana – 496.000 lei; Școala Gimnazială nr. 1 – 6.000 lei. Din verificările efectuate la proiectul „Podețe pe străzi în comuna Nana, judeţul Călăraşi”, finanţat prin „Programul de dezvoltare a infrastructurii în spaţiul rural”, pentru care a fost încheiat contractul de execuţie lucrări din anul 2008, s-au constatat următoarele: – UATC Nana a decontat facturi ale căror situaţii de lucrări conţineau 101 tuburi prefabricate din beton, mai multe decât cele din Proiectul Tehnic întocmit de către proiectant şi decât cele din Propunerea financiară înaintată de executant, care precizau 87,264 tuburi prefabricate din beton; – Executantul lucrării a facturat către UATC Nana mai multe tuburi prefabricate din beton decât cele montate pe teren la cele 17 podețe finalizate. Astfel, din cele 101 tuburi prefabricate din beton decontate conform situaţiilor de lucrări, pe teren sunt montate efectiv 62 bucăţi, valoarea prejudiciului adus bugetului local și implicit celui de stat fiind de 112 mii lei, din care 74 mii lei reprezentând 39 bucăţi tuburi prefabricate din beton nepuse în operă şi 38 mii lei penalităţi de întârziere.

Balamuc cu facturi

Tot la Nana, Urmare semnării Contractului de finanțare nerambursabilă între UATC Nana și Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în baza HG nr. 1.588/2009 a fost atribuit contractul de lucrări din anul 2010, la prețul de 258 mii lei fără TVA. Contractul a fost cesionat de către societatea contractantă (câștigătoarea procedurii „cerere de oferte”) unei alte societăți, contrar prevederilor legale. Pentru lucrările executate aceasta a emis 2 facturi, prima factură în sumă de 151 mii lei, pentru care a fost ordonanțată și plătită suma de 151 mii lei, iar cea de-a doua factură în sumă de 169 mii lei, care nu a fost înregistrată în evidențele contabile ale UATC Nana și nici plătită. Ulterior s-a procedat la atribuirea unui alt contract de lucrări, la prețul de 345 mii lei, în baza căruia a fost emisă o singură factură pe întreaga valoare a contractului, din care a fost ordonanțată şi plătită suma de 317 mii lei. Toate documentele puse la dispoziția echipei de audit relevă faptul că lucrările au fost prestate de către prima societate și nu de către cea de-a doua societate (PV de recepție parțială, PV a lucrărilor ce devin ascunse, liste cu cantități de lucrări, PV la terminarea lucrărilor – semnate de beneficiar, constructor și diriginte de șantier). Astfel au fost efectuate cheltuieli nelegale după cum urmează: – prejudiciu cert adus bugetului local și implicit bugetului de stat în sumă de 328 mii, din care 148 mii lei reprezentând plata fără contraprestație și 180 mii lei majorări de întârziere; – abatere de la legalitate în sumă totală de 169 mii lei, reprezentând plata fără contraprestație către semnatara celui de-al doilea contract de achiziție, în contextul în care lucrările au fost executate de către prima societate și nu au fost decontate acesteia.

Tămădău Mare: Nu corespunde stratul de beton

La obiectivul de investiţii „Asfaltare străzi şi drumuri în comuna Tămădău Mare” s-a constatat că au fost plătite lucrări pentru „Rigole pereate”. La articolul de deviz „CA01J1 – Turnare beton 5-20 cm” a fost confirmată şi decontată cantitatea de 539,9 mc beton, pentru care s-a consumat cantitatea de 593,85 mc beton de ciment B200. În urma verificării efectuate pe teren s-a constatat că rigolele pereate din beton au fost executate pe ambele laturi ale drumului DC 52 pe o lungime de 2.000 m, acestea având o lăţime de doar 1,2 m şi o grosime a stratului de beton de 0,1 m. În consecinţă, volumul total al betonului de ciment turnat a fost de 240 mc (2.000 m x 1,2 m x 0,1 m), fiind astfel mai mic cu 299,9 mc decât cantitatea înscrisă în situaţia de plată decontată în baza facturii, fapt care a condus la plata nejustificată a sumei de 143.000 lei.

Budești: Se impută dulciurile copiilor

Din creditele bugetare aprobate la capitolul bugetar 67.02 „Cultură, recreere şi religie”, UATO Budeşti a efectuat nejustificat plăți din bugetul local pentru achiziţia de dulciuri, bunuri care nu au legătură cu activitatea entităţii şi/sau cu atribuţiile organelor administraţiei publice locale. Produsele nu au fost procurate în vederea realizării unor acţiuni aprobate printr-o hotărâre a Consiliului local al oraşului Budeşti. Dulciurile achiziționate au fost în valoare de 20.000 lei în anul 2016 și de 38.000 lei în anul 2015, plăți pentru care au fost calculate majorări de întârziere în sumă de 7.000 lei. Sumele respective, ne spune Lucia Lefter, care a ocupat postul de primar al orașului Budești, până în iunie 2016, au fost stabilite prin hotărâre de consiliu local. De acești bani s-au achiziționat produse, de regulă fructe și dulciuri, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pentru copiii angrenați într-o formă de învățământ. Și alte primării, de pe raza județului Călărași, au efectuat astfel de achiziții, fără, însă, să fie consemnate drept prejudicii, de Camera de Conturi Călărași.




Fostul lider județean al Partidului Democrat Liberal, Stelian Fuia, a fost eliberat condiționat

Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii, în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, va fi eliberat condiționat, în cursul zilei de azi, după ce Tribunalul Constanța i-a admis contestația formulată împotriva deciziei Judecătoriei Medgidia, care dispusese respingerea cererii acestuia, la data de 10.01. 2018.

Condamnat la 3 ani, cu executare

Judecătoria Medgidia a considerat cererea lui Stelian Fuia, de eliberare condiționată, ca nefondată, stabilind un termen de înnoire a acesteia după 4 luni. În cursul zilei de azi, Tribunalul Constanța i-a admis cererea, urmând ca Stelian Fuia să fie pus în libertate imediat. Stelian Fuia, care a fost ți liderul Organizației Județene a Partidului democrat Liberal, a fost condamnat, la data de 29.06.2016, prin sentință definitivă emisă de Înalta curte de Casație și Justiție, la 3 ani de închisoare cu executare, după ce instanța de fond, curtea de Apel București, îl condamnase la o pedeapsă mai mare, de 4 ani de închisoare cu executare.

Abuz în serviciu

Stelian Fuia a fost condamnat pentru infracțiuni de corupție prevăzute de Legea 78/2000, fiind acuzat, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, de abuz în serviciu. Acesta, în calitate de director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare a Plantelor Medicinale și Aromatice Fundulea, cu știință, a omis îndeplinirea unui act de serviciu, în cadrul unei proceduri de executare silită, fapt ce a condus la scoaterea ilegală, prin procedura de licitație organizată de inculpatul Oprișan Constantin, la 19 decembrie 2005, a unor imobile din patrimoniul statului, în valoare de 243.950 lei și la îndestularea în acest mod a creditorului SC Procera Agrochemicals Romania SRL cu suma totala de 174.631 lei, societate la care State Alexandrina, sora lui Fuia Stelian, era asociată.

Ministru pentru 77 de zile

1 an și 7 luni a stat Stelian Fuia la pușcărie, fiind încarcerat mai întâi la Penitenciarul Slobozia, ulterior fiind transferat la Penitenciarul Poarta Albă. Din 9.02.2012 și până la data de 27.04.2012 a fost Stelian Fuia ministru al Agriculturii.




O primă condamnare pentru Marian Ivan, boschetarul folosit de Partidul Social Democrat pentru spălare de bani

O primă condamnare, emisă de instanța de fond, Judecătoria Călărași, pentru boschetarul Marian Ivan, omul folosit de gruparea de evazioniști a fostului primar al Sectorului 5 București, Marian Vanghelie.

Rulaj de 17 milioane de euro, la Boșneagu

Marian Ivan, care locuiește într-o casă dărăpănată, în comuna Dorobanțu, județul Călărași, a făcut parte din grupul infracțional organizat specializat în evaziune fiscală și spălare de bani, în beneficiul Partidului Social Democrat, prin devalizarea bugetului public al Primăriei Sector 5 București. Boschetarul a fost pus la dispoziția respectivului grup infracțional organizat de reprezentanții Organizației Județene Călărași a Partidului Social Democrat, la momentul când aceasta era condusă de Oana Mizil, la acel moment amanta lui Marian Vanghelie. Acesta, numai prin două firme, Sir Construct SRL și SC SIR Invest SRL, prin subcontractarea de lucrări fictive, a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 6.608.272 lei, echivalentul a 1,468 milioane de euro. Rulajul acestor firme a fost de 17 milioane de euro. Gruparea specializată în evaziune fiscală și spălare de bani, care funcționa în cadrul Primăriei Sector 5 București, conform procurorilor, a prejudiciat bugetul public cu suma de 295.207.000 lei, echivalentul a 65 de milioane de euro.

Documente de plată falsificate

Marian Ivan a fost condamnat, fără acord de recunoaștere a faptelor, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune. Printr-o altă firmă, SC Grasu SRL, înregistrată în Târgoviște, județul Dâmbovița, a înșelat mai multe societăți comerciale, emițând, în fals, documente de plată. Firma Grasu SRL a fost înregistrată, inițial, pe numele altui evazionist, George Daniel Mitrilă. A intrat în insolvență la 17.12.2012. Cu câteva luni înainte, acționariatul firmei se schimbă, cota de participare la profit și pierderi fiind deținută integral de Ene Ionela Daniela, o țigancă analfabetă, domiciliată fără forme legale pe raza satului Boșneagu, comuna Dorobanțu, județul Călărași. Preluarea părților sociale s-a făcut prin intermediul boschetarului Marian Ivan. În numele acestei firme, Ivan a achiziționat marfă de la mai multe societăți comerciale, pe baza unor documente de plată falsificate.

13 firme țepuite

Prin această metodă, a prejudiciat 13 firme, cu peste 200.000 lei. Este vorba de firmele: Tekarom SRL Târgu Mureș, Iola Weiss SRL Popești Leordeni, Vrancart Adjud, prin depozitul Pantelimon, Fe Sadcoop, Almimos Bușteni, Olcoven Mintia, județul Hunedoara, Zarand Lactate, din Baia de Criș, Alcovin Măcin, județul Tulcea, Cameleon Internațional Medgidia, Diodor Import Export Cluj Napoca, Barleta SRL Bacău, Euro Quip Internațional București, Bega Electromotor Timișoara. La acel moment, acțiunile firmei Grasu SRL, în valoare de 100.230 lei, erau deținute de țiganca analfabetă Ene Ionela Daniela. În numai 60 de zile, prin Marian Ivan, boschetarul folosit de gruparea de evazioniști din cadrul Partidului Social Democrat, firma Grasu SRL a emis bilete la ordin fără acoperire în sumă de 281.563,07 lei.

Condamnare cu executare

Marian Ivan a fost condamnat, la instanța de fond, pentru infracțiunile de înșelăciune în formă continuată (18 acte materiale) și emiterea de cecuri fără acoperire în formă continuată (14 acte materiale), la 3 ani și două luni de pușcărie, cu executare.




S-a început urmărirea penală împotriva lui Vasile Iliuță. Acesta are calitatea de suspect!

Azi, 14 februarie, s-a început urmărirea penală împotriva președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, pentru comiterea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Vasile Iliuță are calitatea de suspect.

A fugit

Vasile Iliuță a fost oprit în trafic, la un control de rutină, efectuat de polițiștii Biroului Rutier Călărași. S-a întâmplat în data de 26 octombrie 2016, pe strada Călărași – Chiciu, între restaurantul Popasul Sălciilor și Spitalul Județean de Urgență Călărași. În zonă, astfel de filtre sunt frecvente. După ce a oprit la semnalul polițiștilor, conform propriei declarații, Vasile Iliuță a avut reprezentarea că a fost recunoscut de polițiști, apoi a demarat în trombă. A fost alergat, de trei echipaje de poliție, până acasă, în municipiul Călărași, pe strada București, în plin centru. Sunt date conform cărora acesta ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului amplasat în zona Volna, tocmai pentru a scăpa de echipajele de urmărire.

Băută de Sf. Dumitru

Acasă la acesta a ajuns și adjunctul Poliției Municipiului Călărași, Nelu Paraschiv, A discutat cu el prin gard și, ulterior, la câțiva metri de acesta. Iliuță avea pe el un halat alb. Într-un comunicat de presă, Vasile Iliuță a afirmat că i-a spus comandantului adjunct Nelu Paraschiv că se pune la dispoziția polițiștilor, dar nu la acel moment, în seara respectivă, ci a doua zi. În acea zi, Vasile Iliuță a fost prezent la mai multe întruniri neprotocolare, printre care la hramul bisericii din satul Vâlcelele, la Gala oamenilor de Afaceri, dar și la ziua onomastică de Sf. Dumitru serbată, la restaurantul Popasul Sălciilor, de doi funcționari ai Primăriei Călărași, Valentin Dumitru Deculescu și Dumitru Tudone.

Riscă între unu și 5 ani de pușcărie

S-a afirmat, de unii martori, că acesta se afla într-o vădită stare de ebrietate la momentul plecării de la petrecerea organizată cu ocazia Sfântului Dumitru. S-a afirmat și s-a verificat inclusiv cu detectorul de minciuni inclusiv faptul că a consumat vin roșu, de Purcari, aceasta fiind o comandă specială efectuată chiar de el. Toată această situație a fost catalogată de Iliuță drept un scandal ieftin, denigrator. La acest moment, conform datelor noastre, împotriva acestuia s-a declanșat urmărirea penală in personam, având calitatea de suspect. Pentru refuzul sau sustragerea de la prelevarea de probe biologice, conform art. 337 NCCP, Vasile Iliuță riscă închisoare de la unu la 5 ani.




România reală, dincolo de birouri: Spiderman a luat ciuperci

La data de 19 ianuarie a fost arestat Marius Iordache, în vârstă de 43 de ani. Locuiește în satul Pupăza, județul Călărași, pe un șleau botezat strada Tractoriștilor. Denumirea străzii e greșită, nu prea mai sunt tractoriști prin zonă, mai mult ciobani, dar nici ăștia într-un număr deosebit.

La Țăbărică

Iordache, cunoscut în sat drept Marin, a fost băgat la beci după ce a abuzat sexual o minoră, fata concubinei sale. Cornel Cristian Baia, vecinul acestuia, e și el implicat în acest caz de corupere sexuală. Atârnă mai mult la un magazin din sat, cunoscut drept al lui Țăbărică. În schimb, acesta nu se află la arest, ci a acceptat măsura controlului judiciar, dispusă de procuror. Baia are casa lângă gospodăria lui Iordache. Casa lui Baia nu are gard, stă să cadă, se sprijină în trei pereți făcuți din tule. Acesta ne spune cum s-a întâmplat. Ne povestește că, peste vară, a primit niște bani, 2.000 de lei, de la un proprietar de animale din zonă, asta după ce mai multe luni i-a tot slugărit. Vecinul lui, Iordache, la acel moment avea și el suma de 700 de lei. S-au vorbit și au plecat, două-trei zile, să facă baie în mare. Au fost duși, până în gară la Sărulești, de un consătean care are autoturism. Au realizat că, la Sărulești, în gară, acceleratul de Constanța nu face haltă. Consăteanul ăla binevoitor i-a lăsat prin Pantelimon, rămânând să ajungă ei în gară la Obor, să ia de-acolo trenul care duce spre mare.

Ciuperci

În iunie au avut loc aceste evenimente. Cei doi au luat-o la mare și pe Valentina, de nici 15 ani, fata concubinei lui Iordache Marius, zis și Marian, cioban cu 50 de oi, din satul Pupăza. Valentina, provenind din sistemul de plasament, a fost luată de mamă, peste vară, de la Centru Sfânta Maria, din Călărași, și dusă în casa concubinului din Pupăza. După care s-a făcut nevăzută, a plecat în Marea Britanie. Tatăl Valentinei e din Chiselet. Și-a întemeiat o nouă familie. Iordache Marius a mai fost și el însurat, cu o mândră din Valea Argovei. Are un copil cu aceasta. Valentina, rămasă pe mâinile concubinului, a plecat la mare cu cei doi, cu Marius, de 43 de ani, și cu Cristian, în vârstă de 33 de ani, vecinul lor. Cristian spune că, la mare, au luat două camere, una pentru el și una pentru cei doi. Nu are reprezentarea ce înseamnă sex în grup. Ne uităm la el ca la retardați: Băi băiatule, tu nu ai acoperiș deasupra capului și te-ai dus la mare? Ridică din umeri. Pe litoral se presupune că ar fi abuzat sexual cei doi de minoră. Fiecare în camera lui. Așa a declarat Valentina. Tot astfel a declarat și concubinul Iordache Marius. Sunt indicii că acest lucru s-a întâmplat și câtă vreme mama a adus-o în casa concubinului din satul Pupăza. De altfel, Iordache Marius, în urma acestei aventuri, s-a ales și cu o boală venerică. Nu știm dacă el a umplut-o de ciuperci pe Valentina sau Valentina pe el.

La coșmelie

A rămas la gospodăria lui Marius Iordache până în luna noiembrie, deși mama ei plecase de ceva timp. În lipsa unei femei, că tot a dus-o la mare, concubinul a zis să-și facă viața mai frumoasă punând-o cu picioarele-n sus. De câte ori a avut el chef. Într-un final, Valentina a ajuns din nou pe mâna Direcției pentru Protecția Copilului Călărași. A dus-o șeful de post din Luptători. „Sancțiuni pentru că a fost lăsată nesupravegheată s-au dat.” A văzut-o și el, au văzut-o și alții cum, în fiecare dimineață, Valentina ieșea la marginea satului. „La 7 fără ceva era la stația aia, la podul ăla. Mă întrebam: ce are fata asta, nu are somn? Am văzut-o și în Valea Argovei.” Aștepta în dreptul unei coșmelii metalice, unde se adăpostesc cei care așteaptă rata. Bătută, nemâncată, murdară, abuzată sexual cam de toți cei care aveau chef să se umple de ciuperci, fata a ajuns în centrul de plasament de la Făurei, comuna Ulmu. Șeful de post din zonă, Marin Florin, o știe foarte bine: „E mică, e grasă și are și afecțiuni psihice”. A ajuns în centrul de la Făurei în cursul lunii noiembrie. Georgeta Paraschivoiu, șefa acestuia, ne spune că Valentina a fost pusă să facă și un control ginecologic. A rămas internată în spital mai mult de o săptămână. Pe antibiotice. La greu.

Insulinodependent

Niște proști au scornit, însă, o cu totul altă poveste. S-a vehiculat că, de fapt, fata ar fi fost abuzată sexual de Nicolae Birjaru. Birjaru a fost șeful Centrului de Plasament Ulmu-Făurei. A ieșit la pensie, din motive medicale, în cursul lunii septembrie, cu o lună înainte ca Valentina să ajungă aici. Marin Florin, polițistul din Ulmu, ne spune că se fac niște cercetări, dar nu ne poate da și alte detalii. Au fost declanșate de câteva zile. „Nu s-a semnalat, nu a fost nici o faptă. La mine nu s-a sesizat nimic.” Marin Florin e polițist, în Ulmu, de aproape douăzeci de ani. Nu a auzit vreodată ca, în cămine, să fie găsite jucării sexuale. „Păi ce, am mandat de percheziție să caut eu așa ceva?” Birjaru, fostul șef al Centrului de Plasament Ulmu-Făurei a ieșit la pensie, la 57 de ani, având grave probleme de sănătate. Este insulinodependent. În sat, se știe că nevasta l-a părăsit în urmă cu 15 ani, tocmai din cauza stării sale de sănătate. Și pentru că se simțea încă tânără și dornică de dragoste. Birjaru e aproape orb. În câteva rânduri, a adormit la volan. A adormit inclusiv la volanul microbuzului cu care îi transporta pe copii. Devenise un pericol atât pentru el, cât și pentru copiii aflați în plasament. La ora asta, e internat. Ion Negoiță, cel care administrează comuna Ulmu, ne spune că numai la jucării sexuale nu-i mai stătea gândul lui Birjaru. „Să-i ajute Dumnezeu să mai trăiască. Nu vreau să vorbesc cu păcat, dar nu cred că o mai duce mult.”

Jucării

La căsuțele din Făurei, găsim o educatoare și o bucătăresă. Bucătăreasa nu știe de unde a fost scornită povestea asta că s-ar depozita aici jucării, cu care fostul șef să-și satisfacă nu știm ce fantezii sexuale, în compania minorelor. O tâmpenie, omul a fost iertat de Dumnezeu de vreme îndelungată. Bucătăreasa are 47 de ani. E măritată cu un șofer. O întrebăm, direct, câte jucării sexuale are acasă. Femeia își face cruce: „Dacă vreți să-mi aduceți și mie să văd cum arată.” Femeia e și ea directă: „Nici prezervative nu folosesc.” Căutăm prin dormitoare, poate găsim fie un vibrator, fie cătușe și măcar un bici. E Spiderman pe o vitrină. E cam tocit, parcă și el are veruce, ca Valentina. Un tiranozaur. Un tigru. E Bluto. E și un urs panda. Sunt și câteva zeci de păpuși. Mașinuțe. Căutăm inclusiv pe sub paturi sau prin dulapuri. În interior miroase de te trăznește. A tocăniță cu pui. Copiii sunt supravegheați permanent. Se încearcă, însă, prin colportarea unor asemenea aberații, ca directoarea de la Călărași, Tudora Nicolae, să fie compromisă. De luni bune se chinuie actualul președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, să o îndepărteze din funcție. Se acționează, și de această dată, după aceeași schemă, prin punerea unor indivizi, cu grave probleme de ordin penal, care se poreclesc ziariști, să inventeze povești.

Interlopi

În locul acesteia, se încearcă numirea unei pensionare, Florina Bârzan. Soțul acesteia, și el pensionar, a fost numit director administrativ al Consiliului Județean Călărași. A fost implicat în folosirea salariaților instituției în scopuri personale. Florina Bârzan este sora Danei Mihai, fosta directoare a Băncii Comerciale Române, Sucursala Călărași. A plecat de-aici în urma unui scandal de amploare. Sunt afirmații conform cărora aceasta i-ar fi acordat firmelor actualului șef al Consiliului Județean Călărași, împrumuturi uriașe pe baza unor documente neconforme. Dana Mihai a fost numită, în urma unui „concurs”, directoare adjunctă a Direcţiei de Dezvoltare. Se încearcă inventarea de motive pentru îndepărtarea actualei directoare a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași, Tudora Nicolae. În lipsa unor argumente credibile, se vehiculează povești despre presupuse abuzuri sexuale, dar se folosesc inclusiv amenințări dintre cele mai scelerate. Tudora Nicolae a fost amenințată înclusiv cu ruperea picioarelor, de către interlopi. Nu știm dacă fapta a fost sesizată organelor de urmărire penală.

Pe Belșugului

La centrele de plasament din zona Ulmu-Făurei ajung, de regulă, copiii cu deficiențe, de cele mai multe ori de ordin psihic. Marin Florin, șeful de post din Ulmu, ne spune care este viața reală și nu cea văzută din birourile de la Călărași. Copiii fug din centre, în mod regulat. Mădălina este o fată venită, la Făurei, direct de pe centura din București. Spune tuturor că acolo vrea să ajungă imediat cum reușește să scape de-aici. „Acolo îmi place mie.” Are 18 ani. Ni se explică faptul că toată lumea a încercat nimic altceva decât să-i scoată p..a din cap. Fără menajamente. Fără dulcegării. Fără false pudori. Totul s-a dovedit în van. Marin Florin ne spune că nu s-au semnalat cazuri extreme, decât rareori. „Uite, ieri au fugit doi”. Este vorba de doi băieți, Popa Victor, în vârstă de 18 ani, și de Tudor Constantin, de 14 ani. Nu e prima dată când fac asta. Au fost prinși la ora 23:00, pe strada Belșugului. Au fost găsiți în municipiul Călărași și duși în Centru Sfânta Maria. De aici au fost anunțate cadrele medicale de la Ambulanța Călărași. Cei doi au fost duși la spitalul din Călărași. S-a vehiculat că amândoi ar fi fost drogați cu prenadez, fapt infirmat de medici. Au fost internați pe secția de pediatrie, iar unul dintre ei a încercat să fugă, coborând cu ajutorul unor cearșafuri, pe geam. A căzut. Nu există personal care să-i însoțească, pe copii, de la școală la centrele de plasament. Fetele se duc, și pentru doi lei, oriunde. Șeful de post afirmă că, în lipsa casei de copii, postul de poliție local nici nu ar mai trebui să existe. „Nu și-ar mai justifica existența câtă vreme, în zonă, populația este îmbătrânită, iar faptele de natură penală sunt extrem de rare”.

Potentați

Tudor Constantin e venit, la Ulmu, din Centrul de Plasament Perișoru. „Ce e, bă, așa vorbește. Nu există nici un fel de respect.” Acesta i-a ars brațul unui alt copil aflat în plasament, cu o brichetă. După ce l-a ars, i-a frecat rana cu o piatră. Celălalt băiat nu a mai vrut să cerșească, prin sat, țigări. A avut nevoie de 21 zile de îngrijiri medicale. „E trimis în judecată. Atâta retard au ei. Fetele ajung pe centură și băieții la pușcărie.” În acest timp, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași, cel mai mare angajator din județul Călărași, se dă o luptă surdă, pentru direcționarea achizițiilor către firme agreate de potentații politici actuali. Există mai multe plângeri penale pe rol, unele instrumentate inclusiv de Direcția Națională Anticorupție. „Eu sunt personajul care i-a spus nu. L-am înfruntat în fața tuturor directorilor de deconcentrate.” Tudora Nicolae se referă la președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță. „Mi-a zis: Te termin, te termin! Eu nu-mi risc libertatea ca să-i fie bine nu știu cui.”

Rahaturi

În spatele acestor interese de grup, rămâne România reală, alta decât cea văzută din birourile, prevăzute cu aer condiționat, de la Călărași. Repetăm: România, în mare parte, înseamnă un șir lung de abrutizări. Oamenii trăiesc, în mediul rural, cu mici excepții, ca în plin ev mediu, iar sărăcia nu mai poate fi povestită nici măcar lui Dumnezeu. Nici el nu ar crede așa ceva!




Călărași: Daniel Bălăngea, șeful de la cimitire, a fost prins luând mită 2.000 de euro

Ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție (D.G.A.) – Serviciul Județean Anticorupție (S.J.A.) Călărași, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, au realizat, în cursul zilei de ieri, 9 februarie, acțiunea de prindere în flagrant a unui angajat cu funcție de conducere din cadrul primăriei, în timp ce primea cu titlu de mită suma de 2.000 euro de la o persoană, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Pentru două locuri de veci

Este vorba de Daniel Bălăngea, șeful Administrației Cimitirelor din cadrul Primăriei municipiului Călărași. În fapt, miercuri, 7 februarie a.c., un bărbat în vârstă de 50 ani, din municipiul Călărași a sesizat S.J.A. Călărași cu privire la faptul că funcționarul în cauză i-a pretins suma de 2.000 euro în scopul concesionării a două locuri de veci. Denunțul a fost înaintat de îndată și înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, în baza acestuia, echipa operativă alcătuită din ofițeri D.G.A. și procurorul de caz realizând prinderea în flagrant a funcționarului, după ce a primit, cu titlu de mită, suma menționată.

E cercetat în stare de libertate

Procurorul de caz a dispus, în primă instanță, reținerea inculpatului pentru cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de luare de mită, iar în cursul serii a fost prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă, fiind dispusă cercetarea în stare de libertate. În cauză s-a beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Tehnic și al Serviciului Operații – Structura Centrală  D.G.A.




Mânăstirea: I-auzi brâul: Popa Surcel ne-a pupat pe portofel!

Dezastru în cimitirul din satul Mănăstirea, județul Călărași, loc unde preotul bisericii din localitate, Surcel Banu, a dat iama între copaci, cu drujba. Au fost tăiați, de-a valma, pomi fructiferi, caiși, corcoduși, vișini, dar și tufe de trandafiri sau de liliac. În urmă, au rămas zeci de morminte devastate, acoperite cu crengi. E jale în cimitirul satului, la acest moment.

Apocalipsă

Vecinii ne-au semnalat că preotul Banu, după ce a dat iama cu drujba, prin cimitir, a cărat remorci întregi cu material lemnos. Crengile subțiri au fost împrăștiate, în stive uriașe, peste morminte. A pretextat că vrea să facă lumină în cimitir, să fie curat, dar copacii au ajuns lemn de foc. Ni se spune că lemnele au ajuns în gospodăria preotului și nu pe la casele cu mulți copii, care se încălzesc la lumânare. „A luat acasă. Mergeți și acasă la el și vorbiți.” Îndemnul ne este adresat de un localnic, Ilie Gingașu. Locuiește chiar față în față cu poarta cimitirului și ne spune că, de ani buni, s-a rugat de preot să taie și el câteva bețe, din cimitir, să le folosească pe post de araci, la roșii. Crengi, nuiele, lăstărișuri au fost împrăștiate peste tot. „Așa le lasă, doar nu o să le care el! Dacă vine încoa să ia veșnica pomenire, se ia de fustă!” Totul arată apocaliptic. „Când veneam, se lua de mine. Și-acuma a tăiat ce a vrut mușchii lui. Tot. A luat acasă.” O femeie a rămas siderată, duminică dimineața, când a ajuns la mormântul părinților: „Am ieșit cu flăcări pe nas, mormintele erau acoperite cu crengi. Lemnele au ajuns la el acasă. Dacă zice că le-a dus în biserică, de ce e frig acolo de nu poți să stai?”

Esență tare

În fața cimitirului, câțiva salariați ai unei asociații agricole puneau într-o remorcă niște resturi. Îi întrebăm unde sunt lemnele. „Care lemne? Le-am dus la gunoi! Le-am dus la foc!” La strada principală, la vila preotului, în spatele gospodăriei, găsim un colț de stivă de lemne. Atât putem zări. Se vede că abia sunt tăiate. Zac toate adunate lângă un grătar construit după ultima modă. Preoteasa Banu ne spune o altă poveste: „Cred că le-a luat persoana respectivă care le-a tăiat. Nu a adus nici un lemn acasă, că noi nu putem să băgăm la centrală d-astea!” E curioasă cine a sesizat acest aspect. „Dacă vreți, vă arăt lemnele noastre de esență tare”. Vrem să ne arate acest lucru, dar preoteasa se răzgândește instantaneu. „Vă duc în spate… A, nu vă duc nicăieri! Aveți ceva prin care trebuie să vă duc? Nu vă duc!” La dascălul bisericii, Marian Ghezu, o găsim acasă pe mama acestuia. Știe povestea cu lemnele și cu cimitirul. Ne confirmă că lemnele au ajuns în curtea preotului.

Aprobare de la episcopie

Pe popa Surcel Banu îl găsim în fața primăriei.”Cine-a reclamat, mă?…” După care se arată curios dacă am avut aprobare ca să filmăm. Pentru așa ceva, în opinia acestuia, trebuie să facem o cerere scrisă, la el la parohie. Ne spune că vrea să facă nimic altceva decât curățenie. „Facem ordine, curățenie, la locul de muncă”. Asta reprezintă, pentru preotul Banu, cimitirul satului, un loc de muncă. „Du-te la mine acasă, lemne nu am, decât lemne tăiate, sparte, ți-arăt actele justificative.” Mai că se jură că nu a cărat acasă nici un butuc. „Nu am tăiat copaci, în cimitir.” Ulterior revine și ne spune că a tăiat un singur copac, iar lemnul rezultat e folosit la soba din biserică. „Mergi și filmezi la mine. Dacă este nevoie, vă dau lemne pentru analiză, să-i faceți analiza.” Ne spune că dacă vrem să facem acest caz public, să-i cerem, în prealabil, aprobare. „După aceea intervine episcopia… Intervin alte probleme! Fără aprobare scrisă, nu dați!” Popa cu nume predestinat, Banu, e deja dezlănțuit. Vrea să-i cerem episcopului Sloboziei și Călărașilor, PS Vincențiu, inclusiv o aprobare pentru interviu.

Șmecherie cu patrafir

Preotul Banu nu dorește să ne ducă la el acasă, în spatele curții, unde are lemnele stivuite. „Auzi? Stai așa că trebuie să vină șefii noștri de la protoierie!” Reușește să-și pună sutana în cap: ca să intrăm la el acasă, să vedem lemnele, cică trebuie să luăm o altă aprobare, dar de la poliție. „Auzi? Stai că vin și șefii noștri, acum. Să vorbească cu tine! Adică ei știu mai bine ce au de făcut…” Ne gândim fie că a luat vreo țuică, dimineața, pe stomacul gol, fie nu are toți boii acasă. Omul se arată șmecher până la final. La plecare ne salută ca-n Ferentari: „Bine, te-am pupat pe portofel!”




Liberalii sunt în degringoladă: Ion Negoiță nu mai este primarul comunei Ulmu

În județul Călărași, Partidul Național Liberal mai rămâne fără un primar, în doar două luni. Ultimul vizat este primarul comunei Ulmu, Ion Negoiță.

Declarat incompatibil

Acesta a fost declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate, prin Raportul de evaluare nr. 25932/G/II, din data de 23.06.2014. S-a constatat, prin acesta, că Ion Negoiță a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă, întrucât, în exercitarea funcției de primar, a semnat, la data de 07 iunie 2010 ,cu societatea în cadrul căreia acesta deţine calitatea de asociat, un contract de concesiune a unui teren aflat în proprietatea privată a comunei Ulmu, în suprafață de 72,44 ha. În urma concesionării terenului, societatea a obținut subvenții de la A.P.I.A. în sumă totală de 185.158,82 lei. Începând cu data de 02 decembrie 2011, fiul persoanei evaluate deține calitatea de administrator al societății.

Sentință definitivă

Ion Negoiță a contestat acest raport, la instanța de fond, curtea de Apel București, cea care i-a admis acțiunea, prin sentință emisă la data de 4.02.2015. Recursul, declarat de Agenția Națională de Integritate, s-a judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, soluția fiind pronunțată, prin sentință definitivă, în cursul zilei de 1 februarie 2018. Instanța a admis recursul declarat de Agenția Națională de Integritate: „Decizia nr. 318 din 1 februarie 2018. Admite recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 276 din data de 4 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa recurată şi, rejudecând : Respinge acţiunea reclamantului Negoiţă Ion ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2018”.

Negoiță îl urmează pe Tatu

Ion Negoiță este al doilea primar pe care Organizația județeană Călărași a Partidului Național Liberal îl pierde, într-un timp de doar câteva luni, asta după ce Instituția Prefectului Călărași a constatat încetarea de drept a mandatului primarului comunei Vâlcelele, Ionel Tatu, ca urmare a condamnării acestuia, prin sentință definitivă, la închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.




Inima mea, sufletul meu: 11 negri mititei

Până să dea gerul, au locuit, tot într-o odaie, la marginea mahalalei Obor, din Călărași. Ea are 36 de ani, el are 38. Și 11 copii. Asta ne amuză: Mă, voi sunteți aici 11 negri mititei. Râd și copiii. Următorul e deja pe drum. Acum, stau înghesuiți, în 12 metri pătrați, într-o cameră dintr-un bloc de locuințe sociale.

Apă de mâncare

Cel mai mare copil are 19 ani, semn că mama a fost extrem de precoce. A început să nască pe la vreo 16 ani. Când i-am vizitat, nu aveau în oale decât apă. Și aia luată de prin vecini. El e Gheorghe Ionel, iar cea care i-a tot turnat copii, unul după altul, e Mariana. Singura care mai aduce câte ceva de-ale gurii e fata cea mare. „Se duce la pocăiți, mai muncește pe-acolo.” Nu știe ce fel de pocăiți. „Ăia din centru!” Sunt acolo penticostali, baptiști, dar și cei care nu vor să-și amestece sângele, martori de-ai lui Iehova. Primesc mâncare și de la cantina de ajutor social. 6 porții. Fata de 16 ani este cea care cară, într-un sac, zi de zi, mâncarea de la cantina săracilor. Ni se spune că este bolnavă. Nu înțelegem dacă a fost diagnosticată cu leucemie sau cu altceva. După toate aparențele, nu este vorba de o astfel de boală cumplită. N-ar mai fi stat pe picioare și nici nu ar mai fi avut carne pe ea.

Probleme de memorie

Au stat în mahalaua Obor până în urmă cu câteva săptămâni. Erau găzduiți de un nene care i-a dat afară când Ionel, capul familiei, s-a opus s-o dea pe cea bolnavă la măritiș. „A vrut să-i dau fata după băiatul lui și nu am vrut. Așa că ne-a dat afară.” Gheorghe Ionel are, evident, probleme de memorie. Deși e dimineață, deși sunt toți strânși în jurul unui bec chior, luminând pe un fel de hol, nu are habar cum se numesc copiii. După nume, reușește să-i identifice cu greu. Unul dintre copii ne sare în ajutor. Mirela Florentina e cea de 19 ani. Gigel, care mai are un prenume, Aurel, are 17 ani. Cristina Ionela – 16 ani. Eugen Marian – 14 ani. Georgeta – 12. Toți aceștia au numele de familie Stoian. Urmează cei cu numele de Gheorghe: Alin Constantin – 10 ani, Robert Vasile – 6 ani. Pe ceilalți, nici mama nu știe exact cum se numesc. Și mai sunt 4. Înțelegem, în final, că mai e și Ianis. Mai e și Marian Marius. E șii Daria. Daria doarme dusă, are numai 1 an.

Ajunge la toți

Mama e gravidă în 6 luni. Și se plânge că are mare noroc, că a mai făcut și câteva avorturi. Nu mai știe câte. „Multe, șefule”. Spune că a făcut atâția copii fiindcă așa-i cere religia. Nu știe care religie. În camera de la blocul de locuințe sociale, ne spune tatăl, dorm ca sacii, pe unde apucă. Gheorghe Ionel nu muncește. Spune că se duce cu ziua. Ea nici atât, ea face copii. Le cerem să se scuture prin buzunare, să ne arate câți bani au, la acest moment, în casă. Nada! Mariana, iepuroaica, se arată revoltată când o întrebăm de ce nu mai dă din ei și pe la alte familii, care își doresc, cu adevărat, un copil. „Cum să fac asta?! E inima mea, sufletul meu. M-am chinuit, i-am făcut mari, așa cum a dat Dumnezeu! Mă duc cu cerșitul și tot îi cresc!” Se roagă toți la un Dumnezeu propovăduit de un cult despre care nu au auzit. Nimeni nu are habar cum se numește religia pe care o practică. Nici nu prea contează, Dumnezeu e mare și ajunge la toți!

Până dă ștevia

Nu au încălțări, nu au îmbrăcăminte. În cameră, nu există sursă de căldură. În schimb, e mucegai, din abundență. Nu au apă curentă. Dar nu acestea sunt cele mai mari probleme ale lor: nu au nici măcar un colț de pâine. Vine și unchiul copiilor. Are două felii de pâine și între ele o bucată de plastic botezată parizer. Le-a primit și el, de la un vecin. Se laudă că e săritor, nu se dă în loc de la nimic. „Șefule, eu spăl și morții. Orice fac, numai să am ce da la copii.” Are și el numai doi. Dar mai vrea, s-ar bucura dacă la următoarea tură femeia i-ar naște tripleți. Împarte ce a adus pe la cei mai mici. Se plescăie. Pâine, parizer și muci. Mâncarea de la cantina e dată pe la amiază. Până atunci, toți privesc la beciul ăla chior, instalat pe un fel de hol. Dăm din umeri: viața e frumoasă. Iar cea mai bună pâine e la Cristina Pașalău, o brutărie de cartier. Le luăm 10 pâini. Calde. Și două cutii de margarină vegetală. Până la primăvară, când dă ștevia, să le tot ajungă!

Dumnezeu nu vrea sterilet

Desigur, cei care compun familia Gheorghe nu reprezintă un caz izolat. E plină Câmpia Română de copii care nu au habar ce gust are o banană. Sau o portocală. Copiii sunt priviți drept surse de venit și nimic altceva. Copii făcuți pentru alocație, chiar dacă argumentul părinților e faptul că sunt adepții unei religii care interzice avortul și pe care nimeni nu-și mai bate capul să o înțeleagă sau să o explice. Gheorghe Ionel nu este singurul tată care nu are habar care este numele fiecărui copil pe care-l are sub acoperiș. În condițiile în care stau toți, de ani de zile, într-o singură cameră, nu ne poate spune nici cum face că femeia aia a lui tot rămâne gravidă. Mariana nu a auzit de mijloace contraceptive. De sterilet. De legarea trompelor. Ionel se simte extrem de fericit și e tot timpul în călduri. Măcar să ne futem dacă tot nu avem ce mânca. Că de restul are grijă nimeni altcineva decât Dumnezeu! E mare și dă fiecăruia după puteri.




Alertă: Focare de tuberculoză la Călărași, Ciocănești și Borcea / Video

Trei focare de infecție cu tuberculoză, în colectivități, se înregistrează, la acest moment, pe raza județului Călărași. S-au semnalat cazurile respective la: Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea, Grădinița cu Program Prelungit Voinicel Călărași și Centrul de Îngrijire Socială Ciocănești.

Purtătoarea bacteriei – chiar asistenta sanitară

Aurelia Voinea, directoarea de la grădinița „Voinicel”, de pe raza municipiului Călărași, este bulversată. Panica s-a instalat, în această unitate de învățământ, la începutul săptămânii trecute, începând cu data de 16 ianuarie. Exact asistenta sanitară, L.M., cea care făcea triajul epidemiologic, s-a dovedit a fi purtătoare de tuberculoză. Directorul spitalului TBC din zonă, dr. Spiridon Dumitrescu, afirmă că aici avem un caz oarecum deosebit. „Aici e vorba de mai mulți copii, aproape 115,… iar doamna care le făcea triajul epidemiologic este purtătoare de microbi”. Asistenta sanitară, angajată a Primărie municipiului Călărași, se află deja internată în spital, aflându-se, la această dată, în investigații și sub tratament de specialitate. „Știm sigur că are microbul, a început tratamentul de tuberculoză.” La Grădinița cu Program Prelungit Voinicel, lucrurile se derulează într-o stare de tensiune. Directoarea Voinea recunoaște că situația este scăpată puțin de sub control: „Am intrat într-o panică grozavă, știind ce urmează pentru toți copilașii noștri… gândindu-mă că vor trece printr-o traumă”. Se derulează deja testări efectuate de Dispensarul TBC Călărași. Toți copiii vor fi testați. Abia la sfârșitul acestei săptămâni se va afla dacă sunt copii, de aici, infectați cu tuberculoză.

S-au emis suspiciuni radiologice la Grădinița Voinicel

Tuberculoza, denumită și boala sărăciei, este o boală cauzată de o bacterie, mycobacterium tuberculosis. Este o boală infecto-contagioasă. Are ca formă de transmisie principală calea aeriană. Persoanele bolnave de tuberculoză elimină, prin tuse sau strănut, picături mici de secreții care conțin respectivele bacterii. E o boală care necesită tratament îndelungat, de minim 6 luni. Boala poate fi fatală în cazul în care nu este tratată. Investigațiile se efectuează prin testarea cutanată, deci la nivelul pielii, prin injectarea unei mici cantități de fluid conținând tuberculină. Rezultatul se poate citit după 72 de ore. Rezultatul pozitiv presupune apariția unei umflături roșii cu un diametru mai mare de 10 mm, la locul injectării. Testul IDR a fost efectuat de cadrele didactice de la Grădinița cu program Prelungit Voinicel, de pe raza municipiului Călărași. Directorul spitalului TBC, dr. Spiridon Dumitrescu, ne spune că s-au efectuat 23 de investigații, la nivelul personalului grădiniței. „La două s-a emis suspiciunea radiologică. Eu am văzut acele radiografii și consider că sunt răceli, nu sunt cazuri noi de tuberculoză.” În cadrul colectivităților, dacă apar trei cazuri de suspiciuni de infectare cu tuberculoză, este obligatorie anunțarea Ministerului Sănătății, urmând să se aplice măsuri cu totul speciale, mergându-se până la închiderea respectivei unități.

Caz nemaiîntâlnit, la azilul de bătrâni

Deși dr. Spiridon Dumitrescu afirmă că, în urma examenului radiologic, efectuat de personalul grădiniței, în cursul zilei de joi, 18 ianuarie, s-au semnalat două cazuri fie de posibile răceli, fie de posibile infecții cu tuberculoză, directoarea Voinea susține contrariul: „Nici un membru al personalului didactic nu a fost depistat cu această boală”. Toți copiii de la Grădinița cu Program Prelungit Voinicel Călărași urmează să fie testați IDR. Părinții au fost șocați. Au aflat de situație în urma unei ședințe. Testele se efectuează începând din data de 22 ianuarie. O situație asemănătoare este și aceea de la Centrul de Îngrijire Socială Ciocănești, unde sunt găzduiți 99 de bătrâni. Examinarea radiologică se va efectua tot în cursul acestei săptămâni. Cei netransportabili vor fi testați la nivelul sputei. Boala a fost descoperită la un bătrân, des internat în ultimul timp. A fost diagnosticat cu o boală incurabilă. Cornelia Toma, directoarea, ne spune că bătrânul a fost diagnosticat și cu tuberculoză, dar nu este un purtător activ, care transmite boala. „Noi trebuie să ne luăm toate măsurile de rigoare. Am hotărât să fac la cât mai mulți radiografii, chiar dacă sunt mai greu transportabili.” Un astfel de caz, aici, nu a mai fost întâlnit.

Anchetă epidemiologică la liceul din Borcea

Situația, însă, este disperată la Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea. Din cei 42 de elevi din cele două clase de a XII-a, 23 de copii, la testarea IDR, au ieșit pozitiv. S-a confirmat un caz de tuberculoză, la un elev navetist, cu domiciliul pe raza comunei Jegălia. Este deja internat. Elevul respectiv e contagios. Părinții acestuia sunt crescători de animale. Cazul a fost semnalat în cursul lunii decembrie 2017. Directoarea Liceului Tehnologic nr. 1 Borcea, Aneta Achim, spune că s-a interesat în legătură cu demersurile ulterioare depistării acestui caz. „Ni s-a spus să facem o dezinfecție cu spirt și cu clor. Asta am făcut.” Testarea IDR s-a efectuat în cursul zilei de luni, 15 ianuarie. Rezultatele au venit la sfârșitul săptămânii trecute. „Se pare că la toți de la a XII-a A și trei de la a XII-a B, li s-a umflat, nu mă pricep, a reacționat.” Dr. Spiridon Dumitrescu, directorul Spitalului TBC, declară că s-a declanșat deja anchetă epidemiologică și-n acest caz, imediat după venirea copiilor din vacanță. „S-au descoperit, în urma testărilor intradermoreacție, 23 de copii cu reacție pozitivă, ceea ce ar însemna nu neapărat că sunt bolnavi, ci că ei ar fi infectați.”

Cursurile au fost suspendate, părinții sunt revoltați

Elevii sunt programați pentru control radiologic, pentru a se stabili în mod clar dacă depășesc calitatea de infectați, deci efectiv bolnavi. Investigațiile vor avea loc în data de 23 ianuarie. Și cadrele didactice care predau la clasa elevului depistat cu tuberculoză urmează să fie testați radiologic. Din cei 23 de elevi care au reacționat pozitiv la testul IDR, ne spune același interlocutor, probabilitatea de a fi și bolnavi este una extrem de redusă. „Ei sunt infectați. Iar la vârsta lor, căci e vorba de copii mari, clasa a XII-a, pot să fie infectați din familie, din autobuz, din altă parte, nu neapărat se face legătura sau nu avem în lume încă testele care să facă legătura între cazul respectiv și faptul că ar fi pozitivi la hiperergie la testarea interdemoreacție. Toți copiii depistați pozitiv trebuie să primească un tratament ca să nu dezvolte boala, ca infecția să nu devină boală. Gradul de progresie a infecției în boală este sub 1 la sută”. La Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea situația a devenit alarmantă ca urmare a reacțiilor pozitive înregistrate la testul IDR. Cursurile sunt suspendate pentru elevii claselor a XII-a. Elevii au venit de mână cu părinții, la școală. Este acuzată conducerea unității de învățământ, pentru lipsa de comunicare și gestionarea situației într-un mod ineficient.

Situația este cunoscută la ISJ Călărași

Părinții revoltați au venit azi, la unitatea de învățământ. Inclusiv primarul localității Borcea, Aniel Nedelcu, a fost apostrofat de aceștia. În schimb, în cadrul acestei unități de învățământ, la elevii de clasa a XII-a, nu numai că mai bine de jumătate dintre ei au avut o reacție pozitivă la testul IDR, dar una dintre eleve este și gravidă, în 5 luni! La Inspectoratul Școlar Județean Călărași, Elena Mihăilescu, inspector șef, cunoaște situația din cele două unități de învățământ. „Am fost informată de către directoarele celor două unități de învățământ cu privire la faptul că s-au confirmat două cazuri de boală transmisibilă, în cadrul acestor instituții.” Ne spune că s-a procedat conform reglementărilor în vigoare. Se așteaptă rezultatul investigațiilor radiologice, la acest moment.