E foame de bani, băieți: Angajări de pensionari pe bandă rulantă, în interiorul Consiliului Județean Călărași

Cazul Popa

A lucrat la Serviciul de Investigarea Fraudelor, din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Călărași. A ieșit la pensie în cursul anului 2018, dar imediat a fost angajată la Consiliul Județean Călărași, unde semnează, lunar, pentru suma de 5.660 lei. Este vorba de Daniela Florentina Popa, soția fostului șef al Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Barbu Știrbei Călărași, Gheorghe Daniel Popa. Între actualul președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, și Gheorghe Daniel Popa, există o relație de amiciție. Daniela Florentina Popa este angajată pe postul de auditor. Cumulează pensia cu salariul. Cei doi, din salariile lor de bugetari, au reușit să agonisească mici moșii, pe raza comunelor Perișoru, Grădiștea și Ștefan Vodă. Dețin în proprietate 32,9 ha teren arabil, cu o valoare de piață de circa 200.000 de euro. Dețin un teren intravilan și în comuna 23 August, județul Constanța. Pe raza municipiului Călărași, au în proprietate 2,66 hectare. Au venituri din arendă de 31.920 lei, anual. Soțul proaspetei pensionare, angajată la Consiliul Județean Călărași, de la ISU Dobrogea primește 8.152 lei, în total 97.833 lei, anual. Semnează ștatul de plată și la Consiliul Județean Constanța, de unde a încasat, până acum, suma de 18.435 lei. În schimb, înregistrează credite, către bănci, de 100.000 de euro, scadente în anul 2032. Au două autoturisme, Mercedes și Suzuki, dar și două proprietăți imobiliare, un apartament pe raza municipiului Călărași și o casă pe raza comunei Grădiștea. Casa din Grădiștea fusese transformată în loc pentru ascuns bunuri provenite din furt. A fost percheziționată, la data de 19 aprilie 2014, când polițiștii au găsit, la această locație, aproape toate bunurile provenind din furturi de locuințe și furturi din autoturisme. Cazul s-a judecat rapid, băiatul celor doi bugetari, Bogdan Popa, cel care depozita bunurile furate, la locuința soților Popa, din Grădiștea, fiind exonerat de orice fel de răspundere penală. Bogdan Popa, fiul celor doi, a folosit autoturismul propriu pentru transportarea bunurilor furate. Ca un făcut, nu a fost acuzat nici măcar de complicitate la furt calificat. Bogdan Popa a fost angajat, evident, la ISU Călărași, prin trucarea examenului fizic, conform unor surse, câtă vreme acesta are o greutate fizică deosebită.

Fericiții soți Bârzan

67.350 lei câștigă anual, drept pensie, Viorel Bârzan, media lunară fiind de 5.612,5 lei. Bârzan, cu domiciliul pe raza județului Ialomița, de unde face naveta, a fost angajat, în urmă cu apoximativ 2 ani, imediat după pensionare, în cadrul Consiliului Județean călărași, pe postul de director al serviciului administrativ. Din această calitate, semnează, lunar, pentru un venit de 6.166 lei, adică 74.000 lei, anual. Net. Venitul brut este de 10.200 lei, lunar. Soția acestuia, Florentina Bârzan, primește pensie anuală de 49.350 lei, cu o medie lunară de 4.112,5 lei.Cei doi provin din cadrele Serviciului Român de Informații. Florentina Bârzan a fost angajată, evident că prin concurs, la DGASPC Călărași, unitate aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași. Aici, primește o leafă brută de 8.396 lei. Lunar, netul acesteia este de 4.911 lei. Aceștia doi, în calitate de pensionari, primesc, de la stat, lunar, suma de 9.725 lei, adică 116.700 lei anual. Cum sunt încă tineri și cu putere de muncă, mai primesc și de la bugetul județului Călărași suma netă, lunară, de 11.077 lei, adică încă 132.924 lei, anual. În total, cei doi soți pensionari Bârzan au venituri nete anuale, din salarii plus pensii, de 259.624 lei, adică 20.802 lei pe lună. Acești doi pensionari, să fim bine înțeleși, ocupă posturile unor tineri, cu aceeași pregătire, dar care nu au avut noroc în viață. În plus, cerem DGASPC Călărași să ne spună cu ce anume se ocupă, exact, această Florentina Bârzan.

Polițistul Stoian s-a făcut secretară

Florică Stan Stoian este un alt pensionar din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Călărași. S-a pensionat în cursul anului 2015. La IPJ, a fost agent II la Serviciul Investigații Criminale, Biroul Supravegheri Judiciare. Soția acestuia, Letiția Stoian, lucrează la Grădinița nr. 3 Călărași. Cei doi obțin venituri inclusiv din chirii, în valoare de 10.000 lei, anual. Polițistul pensionar Florică Stan Stoian a fost angajat, de nici două luni, în cadrul cadrul SC Drumuri și Poduri SA Călărași, unitate aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași. După pensionarea forțată a fostului director Gheorghe Dragomir, ca șef al acestei unități a fost numit Marius Militaru, un apropiat al președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță. Militaru, bun la toate, a fost numit, la data de 9.02.2017, în postul de președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Județean de Urgență Călărași. A plecat de-aici în urma unui scandal public. La acest moment, din postura de director al SC Drumuri și Poduri SA, lui Marius Militaru îi face cafeaua, dimineața, polițistul pensionar Florică Stan Stoian, acesta ocupând postul de… secretară. Informația ne este confirmată de Marius Militaru. Contactat, acesta ne-a declarat că Florică Stan Stoian ocupă, într-adevăr, postul de secretară, ajungând în această postură în urma unui concurs. Din păcate, ridicolul nu ucide!

Paraschiv, Bebereche, Moise

Aurel Paraschiv este un alt pensionar provenit din Ministerul Afacerilor Interne care a fost angajat, recent, la Consiliul Județean Călărași. În prezent, ocupă postul unui alt polițist-pensionar, care și-a dat demisia, Valeriu Bebereche. Postul ocupat este cel de șef al Serviciului de Control din cadrul Consiliului Județean Călărași. Aurel Paraschiv are o pensie, lunară, de 3.892 lei. A lucrat ca ofițer specialist principal I în cadrul Corpului de Control al Ministrului de Interne. Nu știm cât este de întâmplătoare angajarea acestuia sau a lui Valeriu Bebereche la Consiliul Județean Călărași. Se cunoaște faptul că s-au făcut presiuni uriașe pentru îndepărtarea actualului șef al Inspectoratului Județean de poliție Călărași, Marian Iorga, câtă vreme se consideră că acesta este principalul impediment în rezolvarea rapidă și fără consecințe penale a problemei șefului Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, alergat de polițiștii călărășeni, prin centrul municipiului, după ce a fost oprit la un filtru de rutină și s-a făcut nevăzut, cel mai probabil fiindcă era băut, la volan. La data de 10.01.2017, Aurel Paraschiv câștiga 73.592 lei. Soția acestuia, angajată a Spitalului Județean Călărași, din datele noastre ca asistent medical, avea un venit anual de 34.440 lei. La acest moment, veniturile soției acestuia, provenind din salariu, au ajuns la cifra de 86.552 lei, anual, după ce a fost promovată. Aurel Paraschiv i-a luat locul lui Valeriu Bebereche, un alt pensionar M.A.I. A lucrat, până în 2015, când s-a pensionat, în M.A.I., cu ultimul post ocupat acela de director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului de Interne. Din 2016 a fost angajat la Consiliul Județean Călărași, cumulând pensia cu salariul. Nu are depuse declarații de avere și de interese. A plecat în cursul lunii aprilie 2018, invocând motive personale. Acesta a întocmit, din calitatea lui de șef de comisii de control, mai multe rapoarte, rizibile, ca justificare a schimbării unor directori din structurile subordonate Consiliului Județean Călărași. Daniel Ștefan Drăgulin, liderul PNL, din județ, l-a uns, ulterior, lider al filialei liberale din orașul Fundulea. Soția acestuia, Mihaela Cristina Bebereche, este angajată în funcția publică de director în cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Valeriu Bebereche are o pensia anuală de 107.230 lei, însemnând o medie lunară de 8.935 lei. A considerat că trebuie să mai ia niște bani și de la Consiliul Județean Călărași, câtă vreme are un credit, scadent în 2028, în valoare de 40.000 de euro. Moise Roland Raoul este un alt polițist, plecat la pensie și angajat la Consiliul Județean Călărași, în cursul acestui an. A fost pensionat ca agent de poliție, din cadrul I.P.J. Argeș. Acum, este angajat ca referent clasa III asistent, la Consiliul Județean Călărași. Are domiciliul pe raza comunei Vâlcelele, ceea ce explică, într-un fel, angajarea acestui pensionar pe un post public, în cadrul Consiliului Județean Călărași, condus de Vasile Iliuță, cu același loc de proveniență: comuna Vâlcelele. Declarația de avere a lui Moise Roland Raoul nu cuprinde nici un fel de date, nici măcar veniturile obținute din salariu. În declarația de avere a acestuia, dată în calitate de polițist, la data de 11.04.2017, spune că are în proprietate un autoturism BMW. În cea dată la Consiliul Județean Călărași, la data de 24.05.2018, nu mai apare nici măcar acest autoturism.

Dinu  Eugen, Rusu Marian, de la A.N.A.

Dinu Eugen este un alt polițist ieșit la pensie, în cursul anului 2015. Ulterior, și-a găsit un post călduț, la Spitalul Județean de Urgență Călărași, ca șef al achizițiilor. Spitalul Județean de Urgență Călărași se află în subordinea Consiliului Județean Călărași, condus, la acest moment, de Vasile Iliuță. Marian Rusu, venit, ca voluntar, din datele noastre, la Spitalul Județean de Urgență Călărași, ocupă, la acest moment, postul de director economic. Au mai fost și alții veniți, ca voluntari, la Spitalul Județean de Urgență Călărași, ulterior fiind angajați. Marian Rusu a susținut și un concurs pentru acest post, derulat la data de 20.03.2018. Până la angajarea în acest post public, a fost, evident, polițist, la Agenția Națională Antidrog. Aceștia sunt câțiva din pensionarii, proveniți din structurile de stat, angajați în Consiliul Județean Călărași sau în unitățile subordonate. Nu i-am identificat pe toți. Nimeni nu înțelege cum aceștia au reușit să acceadă, ulterior pensionării, în posturi publice, câtă vreme, dacă ar fi fost necesară expertiza acestora, nu credem că nu ar fi reușit să se impună în domeniul privat. E normal să credem că, dacă ar fi fost atât de competenți, ar fi reușit să se impună pe piața de muncă privată. Cum este și cazul polițistului-pensionar de la SC Drumuri și Poduri SA Călărași, ajuns în postura de secretară… Situația este una absolut anormală. Mii de tineri ies, anual, de pe băncile facultăților, dar nu își găsesc de muncă și din cauza unor astfel de pensionari care se simt în putere și extrem de îndreptățiți să mai câștige niște bani, dar tot de la stat. Mai mult, Consiliul Județean Călărași anunță că face restructurări de personal, la o cotă de 20 la sută din nivelul acestuia. E de la sine înțeles că nu acești pensionari vor fi cei care vor pleca…




Evenimentul monden al anului: Senatoarea PSD Roxana-Natalia Pațurcă s-a măritat cu primarul liberal al comunei Borcea, Aniel-Theodor Nedelcu

Roxana-Natalia Pațurcă, senatoare de Călărași din partea Partidului Social Democrat, s-a căsătorit, azi, cu primarul liberal al comunei Borcea, Aniel-Theodor Nedelcu. Roxana-Natalia Pațurcă împlinește, la data de 6 octombrie, 39 de ani, fiind divorțată de mai mulți ani. Tot divorțat este și primarul comunei Borcea, dar de mai puțin timp.

Cununia civilă a avut loc la sediul Primăriei comunei Borcea. Contactat, Aniel-Theodor Nedelcu ne-a spus că înțelege că  este un moment deosebit și că e normal să trezească interesul presei, dar a ținut să ne precizeze că acesta are un caracter strict privat. Căsătoria dintre cei doi este evenimentul monden al acestui an, la Călărași. Se preconizează ca nunta să se deruleze la toamnă, chiar de ziua de naștere a senatoarei: 6 octombrie. Nu a fost stabilită încă o locație a acesteia. Până să fie aleasă în Senatul României, din partea Partidului Social Democrat, Roxana-Natalia Pațurcă a activat ca profesor de finanțe-contabilitate, la Colegiul Economic din Călărași.

Nașii celor doi proaspăt însurăței vor fi soții Nicoleta și Gabriel Dănuleasa.

Extrem de fericită, Roxana-Natalia Pațurcă ne-a spus că a ținut acest eveniment ascuns fiindcă a dorit să fie o surpriză. „Da, azi ne-am căsătorit”. Primarul comunei Borcea a luat numele soției sale, de-acum chemându-se Aniel-Theodor Nedelcu-Pațurcă. Senatoarea și-a păstrat numele. Este organizată și o petrecere, în cinstea acestui eveniment, la restaurantul Cireșica, din stațiunea Olimp.

La numai 32 de ani, împliniți la alegerile locale din anul 2012, Aniel-Theodor Nedelcu a fost cel mai tânăr primar din județul Călărași. A absolvit două facultăți. Este primar la al doilea mandat, pe care l-a câștigat fără probleme, în 2016, obținând un procent de 82,33 din totalul voturilor exprimate. Până să ocupe scaunul de primar al comunei Borcea, Aniel-Theodor Nedelcu-Pațurcă a fost angajat,prima dată, ca profesor în cadrul Colegiului Național Barbu Știrbei Călărași, unde a predat matematica-informatică, ulterior s-a angajat pe partea logistică, ca inginer-tehnic, în cadrul Serviciului Român de Informații, după care a predat matematică, la liceul tehnologic din comună, unde a predat timp de 6 luni.

Aseară, tot în aceeași locație, s-a derulat o altă petrecere: s-a serbat ziua de naștere a fratelui simpaticei senatoare de Călărași.




Borcea: Mig prăbușit în timpul unui spectacol aviatic. Pilotul a murit! – Foto / Video


Un Mig 21 Lancer s-a prăbușit, la Baza 86 Aeriană Borcea, de lângă Fetești, în cadrul unui miting aviatic. Se celebra Ziua Porților Deschise, fiind permis accesul publicului. Avionul s-a prăbușit foarte aproape de locul unde se aflau spectatorii.

Pilotul a murit

Evenimentul, conform postului de televiziune România Tv, a declanșat proceduri specifice Ministerului Apărării Naționale, Mihai Fifor confirmând că aparatul de zbor participa la niște exerciții demonstrative. La Ziua Porților Deschise, la Baza 86 Aeriană Borcea, conform unor surse, participau aproape 4.000 de persoane. Incidentul s-a petrecut pe finalul spectacolului aerian, când mulți dintre civilii prezenți părăsiseră deja baza aeriană. Avionul a explodat la contactul cu solul, a precizat ministrul Apărării Naționale. Surse medicale de ultimul moment anunță că pilotul a murit. La fața locului, a plecat și prefectul județului Călărași, George Iacob, care a fost informat despre eveniment la scurt timp după producere. Iacob a precizat că explozia s-a petrecut departe de spectatori și că aceștia nu au fost în pericol. Baza aeriană a fost evacuată de urgență. La fața locului mai erau câteva sute de spectatori. Urmele exploziei au putut fi filmate de pe autostrada Soarelui. Avionul s-a prăbușit pe un câmp din apropiere. Mig 21 Lancer este o variantă îmbunătățită a vechilor avioane sovietice Mig 21. Potrivit programului oficial, la miting au făcut demonstraţii aparate de zbor F-16 Fighting Falcon, MIG-21 Lancer, IAR 330 Puma, C-27J Spartan, IAR 99 Şoim, IAR 99 Standard, IAK-52, IAR 316B, toate aflate în dotarea Armatei Române. În acelaşi timp, au fost invitate să facă demonstraţii de zbor formaţiile Eurofighter Typhoon, Aeroclubul României, Aerial Club Vădeni, Iacării Acrobaţi, Ras Tuzla, San Aero.


Cine este pilotul mort

Florin Rotaru este numele pilotului care, conform datelor preliminare, nu numai că nu a apucat să se catapulteze, dar a fost găsit carbonizat, în carlinga avionului prăbușit. Ofițerul avea 36 de ani și era pilot-șef în cadrul Escadrilei 861 Aviație Luptă, Baza 86 Aeriană Fetești.  „Locotenent-comandorul Florin Rotaru, pilotul aeronavei MiG 21 LanceR prăbușită la Fetești, și-a pierdut viața. Ofițerul era în vârstă de 36 de ani și îndeplinea funcția de pilot-șef în cadrul Escadrilei 861 Aviație Luptă, Baza 86 Aeriană Fetești. Aeronava pilotată de locotenent-comandorul Florin Rotaru s-a prăbușit sâmbătă, 7 iulie, în jurul orei 13.30, după un zbor executat în cadrul unui miting aerian organizat pe aerodromul militar Borcea. Conducerea Ministerului Apărării Naționale transmite condoleanțe și este alături de familia îndoliată”, se arată în comunicatul transmis de MApN. Florin Rotaru era pasionat de fotografie. Într-un reportaj făcut recent la Baza 86 Aeriană Borcea, de către publicația ziare.com, se precizează: „Problemele, căci există și ele, sunt mari la Borcea. Marea lor majoritate țin de bani și de resurse. Aviatorii noștri au nevoie aproape disperată de avioane noi. Cele aflate acum în dotare, MiG 21 LanceR, își fac încă treaba, însă au ajuns la capătul resursei. Chiar și așa s-a „tras” și se „trage” de ele până la limită, tehnicienii fiind adevărați magicieni la acest capitol.”




Accident: După ce au fost în pelerinaj la Arsenie Boca, mai mulți pensionari din PSD s-au speriat teribil, după ce microbuzul în care se aflau s-a făcut praf

Se întorceau dintr-o excursie la Mănăstirea Prislop, unde este îngropat duhovnicul Arsenie Boca, dar s-au poticnit, în urma unei coliziuni violente, la intrarea în municipiul Râmnicu-Vâlcea, circulația fiind oprită mai multe ore, pe Drumul Național 7. O mașină a intrat într-o depășire în sensul giratoriu de la intrarea în municipiul Râmnicu Vâlcea și s-a ciocnit frontal cu microbuzul care transporta 16 persoane la bord. Două persoane au fost rănite.

Excursioniștii care au fost la mormântul celui considerat părintele Ardealului și care se presupune că ar face minuni chiar și după moarte, sunt membri ai Organizației de Pensionari din cadrul Partidului Social Democrat Călărași. „Toți sunt în București, acum, au fost duși cu un autocar, au fost preluați din Râmnicu Vâlcea”, ne spune președinta acestei organizații, Virginia Gaiță. Din grup mai făceau parte Tudorița Anghel, Adrian Anghelenici, numărul pensionarilor călărășeni din cadrul PSD fiind de 8. Excursia a fost inițiată de o învățătoare, Partidul Social Democrat nefiind implicat în organizarea acestei deplasări. Impactul a fost violent. La fața locului au venit 4 mașini SMURD. Despre incident, liderii locali ai acestei formațiuni politice nu aveau habar, deși acesta a avut loc cu 3 ore în urmă. Autoturismul care a provocat accidentul este marca Hyundai. Din primele date, microbuzul implicat în accident, înregistrat pe Călărași, aparține unei persoane fizice și face astfel de curse ocazionale. Contactată, una dintre participante, Tudorița Anghel, a afirmat că încă este extrem de speriată. Afirmă că a fost lovită în partea dreaptă, dar că a refuzat să fie dusă la spital.




România Tv: Nuntă țigănească în curtea unei instituții publice / Video

S-a întâmplat în Călărași, la sfârșitul săptămânii trecute, când s-a încins o nuntă țigănească exact în curtea Direcției de Sănătate Publică a județului Călărași. Aceste bairamuri se desfășoară cu complicitatea tacită a autorităților locale.

Grătare la DSP

Grătarele au funcționat chiar în curtea instituției, dar nimeni nu s-a deranjat să sesizeze acest aspect către organele de aplicare a legii. Sediul Direcției de Sănătate Publică este păzit în permanență. Manelele au duduit ore în șir, fără să se aplice vreo măsură. Mai mult, s-a pus și un covor roșu, într-o parcare laterală. Acolo a dansat mireasa, extrem de seducător, deși rochia o făcea să semene cu o tarantulă uriașă. Vecinii, oripilați, au fost cei care au filmat scenele ireale: „Ideea e că toate grătarele alea și ce-aveau ei întins pe-acolo sunt în curtea DSP-ului. Mi se pare cam dubioasă chestia asta pentru că noi, dacă am încercat să parcăm o mașină, acolo, în secunda doi iese cineva și face gălăgie, că, domnule, aici este instituție publică! Pe mine m-a contrariat chestia asta.”

Extrem de conciliant

Contactată, șefa Direcției de Sănătate Publică, Geanina Gabriela Teodorescu, nu a putut lămuri această situație: „Ce doriți de la mine? Cu ce pot să v-ajut?… Întrebați, domnule, primăria ce caută țiganii! Nu mă întrebați pe mine ce caută o nuntă, pe spațiul public! Sau aveți senzația că mie-mi place? Nici mie nu-mi place! Nici ca cetățean, nici ca șef de instituție, nici ca nimic!” Deși are atribuțiuni legale în restabilirea liniștii și ordinii publice, inclusiv prin apelarea la organele de forță, prefectul George Iacob e extrem de conciliant: „Din discuțiile pe care le-am avut, în urmă cu ceva timp, a rămas stabilită următoarea cooperare: de domeniul public se ocupă administrația locală, poliția comunitară merge la fața locului, constată, dispune măsurile iar, dacă au nevoie de ajutor, cu siguranță apelează la colegii din Inspectoratul Județean de Poliție și Inspectoratul Județean de Jandarmi. Împreună, aplică măsurile când situația o impune.”

1.300 lei costă ocuparea unui parc

Deși, în cazuri asemănătoare, în alte localități sunt confiscate boxele muzicanților, apelându-se inclusiv la jandarmi pentru eliberarea domeniului public, municipiul Călărași a devenit captiv al obsesiilor lui Salam, din vina exclusivă a autorităților. La astfel de paranghelii, se fac adevărate târguri ad-hoc: se comercializează porumb fiert, sucuri și băuturi alcoolice, de la tarabe improvizate. La sfârșitul acestei săptămâni, un parc întreg a fost ocupat de un nou astfel de eveniment, manelele și tânguirile lăutarilor răsunând ore în șir, fără să intervină cineva. Parcul Speranței a fost ocupat total. La reclamațiile vecinilor a intervenit, în cele din urmă, Poliția Locală Călărași, iar intervenția acesteia a constat în aplicarea unui număr de 3 amenzi contravenționale, în valoare de 1.300 lei. Atât costă, azi, în Călărași, să ocupi un parc public.




Localitățile călărășene, realități și perspective

Roseți: Situația, în cifre statistice

6.496 este numărul locuitorilor comunei Roseți, se arată în Raportul privind starea economică și socială prezentat de primarul Nicolae Râjnoveanu, structura pe sexe fiind următoarea: 3.298 bărbați; 3.198 femei. Pe categorii de vârstă, la data de 1.07.2017, datele se prezentau astfel: 0 – 14 ani: 1.260, din care 654 de sex masculin, 611 de sex feminin; 15 – 29 ani: 1.535, din care 764 de sex masculin, 771 de sex feminin; 30 – 44 ani: 1.503, din care: 815 de sex masculin, 688 de sex feminin; 45 – 59 ani: 1.105, din care 590 de sex masculin, 575 de sex feminin; 60 – 74 ani: 694, din care 328 de sex masculin, 366 de sex feminin; 75 – 84 ani: 309, din care 114 de sex masculin, 195 de sex feminin; peste 85 ani: 66, din care 19 de sex masculin, 47 de sex feminin. Populația activă a comunei Roseși este de 3.946 de persoane, cea neactivă de 2.545 persoane, iar pe categorii de activitate, persoanele active sunt angrenate în următoarele activități: agricultură: 2.806 persoane; comerț și alimentație publică – 92 persoane, construcții – 288 persoane; finanțe, bănci – 6 persoane; învățământ – 26 persoane; sănătate – 12 persoane; alte activități – 716 persoane. Pe nivel de studii, structura populației comunei Roseți are următoarele componente: absolvenți cu studii superioare – 95; absolvenți cu școli postliceale și școală de maiștri – 44; absolvenți ai învățământului liceal – 696; absolvenți de școli profesionale – 1.067; absolvenți ai învățământului gimnazial și profesional – 1.681; absolvenți ai învățământului primar – 1.202; neștiutori de carte – 259. e parcursul anului 2017, datele de stare civilă au fost: 61 acte deces, 73 certificate naștere; 76 certificate de căsătorie. În comuna Roseți, principala ramură a economiei locale este reprezentată de agricultură. Totalul suprafeței agricole este de 6.327 hectare, iar structura culturilor, în anul agricol precedent, a fost următoarea: grâu – 2.250,5 ha; orz – 917,7 ha; rapiță – 656,62 ha; soia – 389,38 ha; porumb – 1.083,31 ha, floarea soarelui – 384,58 ha; orz sămânță – 60 ha; mazăre – 182,75 ha; fasole – 0,15 ha; legume – 1,7 ha, alte legume – 72 ha, vii – 71 ha; lucernă – 211,81 ha; plop energetic – 110,62 ha; plante nutreț – 8,58 ha; nelucrat – 289,49 ha. Au fost obținute următoarele producții medii: grâu – 4.458 kg / ha; orz – 6.048 kg / ha; porumb – 7.123 kg / ha; rapiță – 2.950 kg / ha; floarea soarelui – 3.279 kg / ha, soia – 3.173 kg / ha; mazăre – 2.628 kg / ha; orz sămânță – 5.853 kg / ha. Există următoarele efective de animale și păsări: bovine – 662; ovine – 8.000; caprine – 646; ecvidee – 220; măgari – 13; păsări – 8.000; porcine – 1.800; familii albine – 597. Pe raza comunei funcționează 22 de societăți cu profil agricol, exploatând o suprafață de 5.803 ha. Mai există următoarele unități: 42 societăți cu profil alimentație publică; 5 persoane fizice autorizate; 2 asociații familiale; 11 întreprinderi individuale; 2 cabinete medicale; 2 sucursale bancare; 1 fabrică cu profil textil. În domeniul asistenței sociale, s-au efectuat: 154 anchete de invaliditate; 102 anchete privind reevaluarea minorilor aflați în centrele de plasament, respectiv la asistenții maternali; 25 anchete privind soluționarea cauzelor civile; au fost întocmite 615 dosare privind ajutorul pentru încălzire; 75 anchete sociale privind situația persoanelor cu handicap beneficiare de indemnizație; 20 anchete pentru programul Bani de liceu; 26 dosare pentru creșterea și îngrijirea copilului. Numărul dosarelor pentru susținerea familiei a fost de 246, din care: în plată – 48; încetate – 86. Beneficiarii venitului minim garantat au prestat 16.884 ore de muncă în folosul comunității. La acest capitol, s-au efectuat următoarele plăți: 1.114.119 lei – total, din care: asistență socială în caz de invaliditate – 984.062 lei; ajutor social – 125.830 lei; alte ajutoare sociale / încălzire – 4.227 lei. Pentru anul 2017, primarul Nicolae Râjnoveanu raportează următoarele obiective atinse: s-au inițiat proceduri de achiziție directă pentru proiectul de extindere a rețelei de canalizare menajeră, modernizarea gospodăriei de apă, înființarea de două foraje și reabilitare rețea distribuție apă; a fost finalizat proiectul de modernizare drumuri de interes local; a fost finalizat proiectul de reabilitare și modernizare a Școlii Gimnaziale Iancu Rosetti; a fost finalizat proiectul de extindere a rețelei de canalizare menajeră și modernizare gospodărie de apă, înființare de două noi puțuri și reabilitare rețea de distribuție a apei potabile; a fost inițiată procedura de achiziție directă, pentru consultanță, elaborare studiu de fezabilitate, elaborare planuri topografice, elaborare studiu hidrogeologic și elaborare studiu geotehnic pentru proiectul de extindere a rețelei de canalizare menajeră, modernizarea gospodăriei de apă, înființarea de două foraje și rețea de distribuție apă potabilă; a fost elaborat Planul de Investiții Publice.

Spanțov: Agricultura, principala ramură economică

Silviu Niki Gheorghescu, primarul comunei Spanțov, afirmă că principala sa preocupare, pentru anul 2017, dar și de la preluarea acestei funcții, din iunie 2012, a fost creșterea economică și socială a comunei Spanțov, cea a calității mediului, iar toate actele administrative emise sau inițiate de primar și adoptat de deliberativul comunei s-au încadrat în această linie. În Raportul anual privind starea economică, socială și de mediu a comunei Spanțov, se arată că, pe parcursul anului trecut, s-au emis un număr de 399 de dispoziții, cu caracter normativ sau individual. Consiliul local Spanțov a fost convocat în 14 ședințe ordinare, adoptându-se un număr de 64 de hotărâri. La acest moment, comuna beneficiază de energie electrică, iluminat public, rețea de alimentare cu apă prin captare de izvor de adâncime, telefonie, cablu tv , tv digitală. În același document citat, se specifică faptul că activitatea economică a comunei este preponderent agricolă: cultura mare, legumicultura, creșterea animalelor. Pe raza comunei funcționează un număr de 70 de societăți comerciale, cu activități diverse. „Potențialul economic al comunei se întemeiază pe resursele zonei, respectiv agricultura, dar în special pe hărnicia locuitorilor care, în ciuda faptului că ne aflăm într-o zonă defavorizată, nivelul de trai este ridicat”. Mare parte din forța de muncă activă de pe raza comunei este migrată către țări occidentale. În plus, există numeroși navetiști care lucrează la diferite firme, în București sau Oltenița. În ultimii ani, s-au întrepins o serie de acțiuni menite să ridice condițiile de viață, mai ales prin îmbunătățirea infrastructurii. S-au efectuat următoarele investiții: 1. lucrări de renovare a Căminului cultural Spanțov; 2. lucrări de asfaltare și pietruire străzi (refacere străzi); 3. lucrări de amenajare parcuri; 4. lucrări de reparații generale și de renovare a școlilor; 5. lucrări de reparații generale sediu administrativ, 6. lucrări de executat trotuare; 7. lucrări de împrejmuire cu gard plasă bordurată la stațiile de apă, stație de epurare și puțuri; 8. lucrări de renovare clădire pentru arhiva comunală; 9. lucrări de asfaltare; 10. lucrări de construire hală metalică pentru utilajele din dotarea primăriei; 11. lucrări de amenajare și reparații baza sportivă; 12. lucrări de dalat șanțuri colectoare; 13. lucrări de dalat trotuare; 14. lucrări de reabilitare și modernizare Școala generală nr. 1 Spanțov; 15. lucrări de reabilitare și modernizare Grădinița cu program normal nr. 2, sat Stancea; 16. lucrări de modernizare drumuri de acces agricol; 17. ridicarea gunoiului și igienizarea gropilor de gunoi închise în anul 2009, în toate cele trei sate componente, Spanțov, Stancea, Cetatea Veche; 18. crearea cadrului legal și deschiderea unor cabinete medicale și farmacii, precum și deschiderea unui cabinet stomatologic; 19. deszăpezirea străzilor din cele trei sate; 20. au fost realizate studii de fezabilitate în vederea accesării fondurilor structurale prin PNDR – Măsura 322. S-a pus accent pe colectarea resurselor proprii, taxe, impozite, venituri din chirii și concesiuni. S-au organizat licitații pentru închirierea spațiilor aflate în patrimoniul comunei sau pentru concesionarea unor bunuri (terenuri) aflate în domeniul privat, pentru derularea unor activități economice. Pentru anul 2017, se arată în Raportul anual privind starea economică, socială și de mediu a comunei Spanțov, s-au înregistrat 124 de dosare pentru beneficiarii de ajutor social. Teritoriul comunei Spanțov este de 6.497 hectare, în care sunt incluse și terenuri forestiere în suprafață de 164 hectare. Pentru îmbunătățirea calității mediului în comună se înscrie și execuția sistemului de canalizare și alimentare cu apă în satele componente. Primarul Silviu Niki Gheorghescu consideră că, la acest moment, starea mediului în comună este bună. „Activitatea ce se va desfășura în sensul sporirii calității mediului fiind aceea de conștientizare a populației pentru menținerea unui mediu curat, pentru colectarea selectivă a deșeurilor și pentru reciclarea deșeurilor refolosibile”.

Borcea: 115 acte deces, 9 acte naștere

„Nu putem afirma că obiectivele noastre au fost atinse integral, pentru că permanent ne dorim mai mult pentru comuna Borcea, mai mult pentru cetățenii acestei comune și în acest sens ne oferim întreaga energie, dar consider că ne putem declara mulțumiți de activitatea desfășurată, mai ales având în vedere condițiile socio-economice în care ne-am desfășurat activitatea. Vreau să vă mulțumesc tuturor celor care ați venit cu propuneri constructive și mă bazez pe aceeași colaborare fructuoasă și în acest an”, este cuvântul de încheiere al Raportului privind starea economico-socială și de mediu prezentat de primarul comunei Borcea, Aniel Nedelcu. Acesta a firmă că, în cursul anului, trecut, a avut ca principală preocupare, alături de Consiliul local Borcea, gospodărirea eficientă a comunei, a bugetului local și nu în ultimul rând bunăstarea cetățenilor. Au fost vizate următoarele aspecte: 1. dezvoltarea infrastructurii comunei, atragerea de fonduri nerambursabile în vederea realizării obiectivelor prevăzute în Strategia de dezvoltare Durabilă a comunei Borcea; 2. atragerea de investitori, repararea și întreținerea drumurilor din comună, în limita bugetului local; 3. asigurarea transparenței în ceea ce privește cheltuirea banilor publici și a acțiunilor întreprinse de administrația publică; 4. activitatea primarului s-a desfășurat în serviciul colectivității locale, în acord cu interesele generale ale comunei, pe baza atribuțiilor legale, respectând principiul transparenței decizionale. Pentru anul 2017, s-au realizat următoarele venituri la bugetul local: impozit clădiri persoane fizice – 171.841 lei, impozit, taxa pe clădiri persoane juridice – 525.104 lei; impozit pe teren persoane fizice – 278.676 lei; impozit, taxa pe teren persoane juridice – 1.252.220 lei; impozit pe teren extravilan – 1.426.953 lei, impozit pe mijloacele de transport persoane fizice – 108.726 lei; impozit mijloace de transport persoane juridice – 55.196 lei; venituri din concesiune – 234.346 lei; venituri din amenzi și alte sancțiuni – 233.073 lei etc. Sau efectuat cheltuieli, astfel: cheltuieli cu personalul din administrația publică – 1.339.744 lei; cheltuieli cu personalul din învățământ – 4.692.405 lei. Sectorului de iluminat public, însemnând costuri cu energia electrică, material și manoperă lucrări de întreținere, a costat comuna suma de 327.473 lei. Pe raza comunei, însemnând cele două sate componente, Borcea și Pietroiu, în cursul anului 2017 s-au înregistrat: 115 acte deces, 9 acte naștere, 35 acte căsătorie. În aceeași perioadă, au fost eliberate 30 de autorizații de construire / desființare, dar și 61 de certificate de urbanism. În domeniul asistenței sociale, s-au înregistrat următoarele cifre: dosare de ajutor social – 60; dosare alocații de stat – 90; dosare alocații pentru susținerea familiei – 164; dosare creștere îngrijire copil și stimulent – 50; dosare indemnizații persoane cu handicap – 134; dosare ajutor pentru încălzirea locuinței – 274. S-au efectuat: 38 de anchete sociale, pentru judecătorii, tribunale, organe de poliție; 72 de anchete sociale pentru direcțiile de asistență socială și protecția copilului; 81 anchete sociale pentru acordarea diverselor burse și rechizite școlare; 824 anchete sociale pentru acordarea și menținerea în plată a ajutoarelor sociale, alocațiilor pentru susținerea familiei și a ajutorului pentru încălzirea locuinței, 247 anchete sociale pentru acordarea indemnizațiilor de handicap și a pensiilor de invaliditate. Pe raza comunei, se arată în același act, în fapt raportul privind starea economico-socială și de mediu a comunei Borcea în anul 2017, funcționează următoarele structuri de învățământ: 1. Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea, cu structurile arondate: Școala Gimnazială nr. 3, Grădinița cu Program Normal nr. 1 Borcea, Grădinița cu Program Normal nr. 3 Borcea; 2. Școala Gimnazială nr. 2 Borcea, cu următoarele structuri arondate: Grădinița cu Program Normal nr. 2 Borcea, Grădinița cu Program Prelungit nr. 2 Borcea. Cetățenii beneficiază de două dispensare medicale, trei farmacii umane și o farmacie veterinară. Au fost emise 546 Dispoziții de primar, marea majoritate cu caracter individual. Au fost convocate 13 ședințe ale consiliului local, care s-au soldat cu aprobarea a 63 de hotărâri. Principala resursă naturală a comunei este reprezentată de terenul agricol.

Unirea: Gradul de colectare a veniturilor proprii – 85 la sută

Florian Belu, primarul comunei Unirea, în Raportul anual privind starea economică, socială și de mediu a localității, pentru anul 2017, afirmă că a avut drept preocupare principală gospodărirea eficientă a comunei, a bugetului local și nu în ultimul rând bunăstarea locuitorilor. Au fost vizate următoarele aspecte: dezvoltarea infrastructurii, atragerea de fonduri în vederea realizării extinderii, modernizării, întreținerii și reparării drumurilor, a rețelei de apă, a imobilelor din domeniul public și privat, a iluminatului public, menținerea stării de curățenie a localității prin colectarea gunoiului menajer, prin menținerea unui aspect îngrijit al zonelor verzi, atragerea de investitori, dar și asigurarea transparenței în ceea ce privește cheltuirea banilor publici și a acțiunilor întreprinse de administrația publică locală. Pe raza comunei, Unirea, în cursul anului trecut, gradul de colectare a veniturilor proprii a fost de 85 la sută, iar bugetul realizat a fost în sumă de 5.160.003 lei, structurat astfel: venituri proprii – 1.116.762 lei; cote și sume defalcate din impozitul pe venit – 680.191 lei, sume defalcate de la bugetul de stat – 2.184.565 lei; subvenții – 1.173.785 lei; donații și sponsorizări – 4.700 lei.Cheltuielile de personal s-au efectuat astfel: cheltuieli cu personalul din administrația publică – 976.465 lei; cheltuieli cu personalul din învățământ – 817.163 lei; cheltuieli cu salariile personalului căminului pentru persoane vârstnice – 268.409 lei. Pentru iluminatul public, s-au efectuat cheltuieli totale de 104.648 lei, constând în lucrări de întreținere și reparații, dar și plăți pentru consumul de energie electrică. S-a reparat și modernizat rețeaua de alimentare cu apă, pentru care au fost efectuate plăți în sumă de 47.399 lei, iar suma de 38.392 lei a însemnat plata curentului electric la cele 7 puțuri forate. Pentru studii și proiecte s-a achitat suma de 24.487 lei, pentru proiectul tehnic și documentație de avizare a lucrărilor de intervenții aferente proiectului de modernizare de drumuri de interes local, valoarea proiectului fiind de 5.499.276 lei. Pe parcursul anului 2017, s-au derulat mai multe activități culturale: 1. repetiții săptămânale ale Ansamblului folcloric Unirea; 2. Spectacol muzical Ziua femeii, organizat de Consiliul județean Călărași, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local unirea; 3. Ziua femeii; 4. Ora pământului; 5. găzduirea evenimentelor din cadrul Săptâmânii Școala Altfel; 6. Ziua Copilului, prin susținerea de activități diverse; 7. manifestări culturale româno-sârbe, prin reunirea unor ansambluri folclorice din Serbia, cu participarea Ansamblului de dansuri al comunei unirea; 8. sărbătorirea Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice; 9. sărbătorirea Zilei naționale a României; 10. s-a organizat o manifestare intitulată Șezătoare la Țară, în data de 18 decembrie 2017; 11. serbarea de Crăciun, 12. vizionarea de filme și documentare, 13. vizionarea unor manifestări cu caracter sportiv. Pe raza comunei, funcționează Școala gimnazială cu clasele I – VIII, care include și o grădiniță cu program normal, în care sunt școlarizați 243 de copii. Au fost executate lucrări de igienizare și reparații, în valoare de 101.253 lei. În corp C, s-a înființat un grup sanitar interior, necesar copiilor din învățământul primar. S-au efectuat lucrări de montare parchet și lambriu, la clasa pregătitoare, a fost modernizată biblioteca școlară, a fost înlocuit, integral, acoperișul grădiniței. pe tot parcursul anului trecut, a fost cheltuită suma de 127.782 lei pentru prestări servicii de întreținere și curățenie, îndepărtarea gunoaielor, localizarea și colectarea acestora, precum și pentru îngrijirea platformelor de gunoi. În domeniul infrastructurii, s-a continuat execuția lucrărilor de asfaltare a străzilor: Mușețelului, Dumbravei, Tufănelelor, Rozelor, Pescarilor, Lujerului, Lalelelor și Crizantemei. S-a realizat construirea trotuarului pe partea stângă a DN 3 B, care tranzitează comuna, pe sensul de mers Călărași – fetești, urmând ca în acest an să se continue executarea acestei lucrări până la ieșirea din localitate. 26 de familii și persoane singure au beneficiat de ajutoare sociale.S-au mai acordat următoarele drepturi: alocații de stat – 19; alocații pentru susținerea familiei – 78; indemnizații pentru creșterea copilului – 11; indemnizații pentru persoanele cu handicap – 41; ajutoare pentru încălzirea locuinței – 172; anchete sociale – 663; tichete sociale pentru grădiniță – 7; consiliere primară în vederea obținerii prestațiilor și drepturilor conferite de lege – 30; consiliere primară și monitorizare în cazurile în care au fost implicați minori – 13. În cadrul Centrului de zi pentru copii, care funcționează din anul 2009, s-au desfășurat activități de tipul: efectuarea temelor; activități de recreere pentru deprinderea de abilități practice, derularea de jocuri educative, activități sportive; s-a încheiat un parteneriat de colaborare cu Parohia Unirea, pentru asigurarea mesei de prânz copiilor înscriși în acest centru. Din punctul de vedere al stării civile, s-au înregistrat următoarele date: acte de deces – 33; acte de căsătorie – 15; număr de locuitori – 2.615. Ca obiective de dezvoltare instituțională, pentru anul în curs, Raportul anual privind starea economică, socială și de mediu a localității, pentru anul 2017, în cadrul Căminului de Bătrâni pentru Persoane Vârstnice Sfânta Maria, care funcționează pe teritoriul comunei, se au în vedere următoarele obiective: 1. extindere și modernizare, construcție camere activități ergoterapie, spațiu pentru rugăciuni; creșterea calității serviciilor; creșterea calității vieții prin îmbunătățirea serviciilor de îngrijire; creșterea gradului de socializare prin activități intergeneraționale etc.

Dichiseni:  Lucrării de înregistrare sistematică a imobilelor în sectoarele cadastrale, pentru 2.500 de imobile

Pentru anul trecut, în comuna Dichiseni, situați încasării veniturilor din impozite și taxe locale se prezintă astfel: impozit clădiri persoane fizice – 38.840 lei; impozit clădiri persoane juridice – 25.476 lei; impozit teren persoane fizice – 96.779 lei; impozit teren persoane juridice – 10.627 lei; impozit teren extravilan – 497.870 lei; taxe judiciare de timbru – 6.013 lei; taxa pe mijloacele de transport persoane fizice – 23.108 lei; taxa pe mijloacele de transport persoane juridice – 37.727 lei; taxe și tarife eliberare licențe și autorizații funcționare – 5.003 lei; alte taxe pe utilizare bunuri – 312 lei. S-au mai înregistrat următoarele venituri, conform Raportului anual privind starea economică, socială și de mediu a localității Dichiseni, prezentat de primarul Iulian Radu: taxa psi – 13.326 lei; concesiuni și închirieri – 91.704 lei; taxe cadastrale și din agricultură – 2.432 lei; alte venituri din prestări servicii – 136.479 lei etc. gradul de colectare a fost de 87,75 la sută. Astfel, pentru anul 2017, bugetul din venituri realizat se ridică la suma de 4.533.962 lei, din care: venituri proprii – 2.561.200 lei; ajutor de încălzire – 26.455 lei; finanțare PNDL – 112.000 lei; subvenții primite de la bugetul de stat – 15.307 lei; sume defalcate de la bugetul de stat – 1.819.000 lei. S-au efectuat cheltuieli de personal, în sumă de 1.499.892 lei, defalcată după cum urmează: cheltuieli cu salariile personalului din administrația publică – 621.495 lei; cheltuieli cu salariile personalului din învățământ – 878.397 lei. S-a continuat decontarea lucrării de modernizare a iluminatului public, valoarea acesteia fiind de 374.952 lei, plățile fiind eșalonate în rate egale, pe parcursul a trei ani, respectiv 10.328 lei lunar, până în anul 2019. S-au achiziționat 60 de stâlpi de beton pentru extinderea iluminatului în zonele de interes public. Au fost continuate lucrările de măsurători cadastrale și topografice în vederea accesării de fonduri europene și naționale sau implementării unor proiecte lucrative. S-a finalizat lucrarea de măsurare și intabulare a străzilor din intravilan, ceea ce a permis accesarea de fonduri, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pentru modernizarea drumurilor de interes local, proiect pentru care s-a încheiat studiul de fezabilitate, s-au obținut avizele necesare, s-a depus documentația pentru încheierea contractului de finanțare. A fost aprobat, tot prin același program, proiectul de extindere alimentare cu apă, branșamente și contorizarea consumului de apă, depunându-se toată documentația necesară în vederea semnării contractului de finanțare. În schimb, pentru lucrarea de introducere rețea de canalizare și stație de epurare, proiectul a fost aprobat fără finanțare. Au fost continuate măsurătorile cadastrale, precum și lucrarea de întocmire a Planului Urbanistic General începând din anul 2017, având în vedere că acesta este anul în care lucrarea expiră și, conform prevederilor legale, se impune realizarea unei noi lucrări de acest tip. A fost finalizată Strategia de dezvoltare a localității pentru perioada 2017 – 2020, fără de care nu se pot accesa programele cu finanțare nerambursabilă, naționale sau europene. Tot în anul 2017, s-a aprobat documentația pentru finanțarea proiectului de reabilitare, extindere, modernizare și dotare pentru căminul cultural din satul Dichiseni, finanțat prin Compania Națională de Investiții. Totodată, s-a finalizat lucrarea de reabilitare a gospodăriilor de apă din satele Satnoieni, Dichiseni și Coslogeni, amenajându-se stații de clorinare a apei. Prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, s-a obținut o finanțare de 150.000 lei pentru derularea lucrării de înregistrare sistematică a imobilelor în sectoarele cadastrale, pentru 2.500 de imobile, lucrare care se desfășoară în această perioadă. Totodată, a fost depusă documentația pentru proiectul de modernizare a bazei sportive, acesta aflându-se în evaluare, urmând să fie finanțat prin Grupul de Acțiune Locală Bărăganul de Sud-Est. La nivelul comunei Dichiseni, funcționează o școală cu clasele I-VIII (în satul Dichiseni) și una pentru clasele primare (în satul Coslogeni), la care se adaugă trei grădinițe, în toate satele componente ale comunei, Satnoieni, Dichiseni și Coslogeni, în procesul educațional fiind angrenați 199 de copii. A fost depus un proiect pentru obținerea finanțării în scopul construirii unei unități de tip after-school, pentru o mai bună pregătire a elevilor. Pe parcursul anului trecut, în privința asistenței sociale, s-au înregistrat următoarele date: ajutor social – 24 cazuri familii sau persoane singure; alocații de stat – 17; alocații pentru susținerea familiei – 75; indemnizații creștere copil – 11, indemnizații persoane cu handicap – 48; subvenții încălzire – 132; anchete sociale – 180. S-au achitat indemnizații persoanelor cu handicap în sumă totală de 498.077 lei, valoarea ajutoarelor de încălzire a fost de 26.013 lei, dar și tichete pentru stimularea învățământului preșcolar, pentru 23 de cazuri, valoarea acestora fiind de 11.400 lei. Datele statistice, privind starea civilă, relevă următoarele date: acte deces – 24; acte de căsătorie – 16; transcriere acte naștere – 3.

Alexandru Odobescu: S-a finalizat lucrarea de înființare sistem centralizat de canalizare menajeră, cu stație de epurare

Nicolae Eremia, în cadrul Raportului anual asupra stării economico-sociale a comunei Alexandru Odobescu, s-a axat pe punctarea principalelor obiective de investiții, urmărite, derulate sau deja finalizate. Prin Administrația Fondului de Mediu, acesta precizează că, în cursul anului 2017, s-a finalizat lucrarea intitulată înființare sistem centralizat de canalizare menajeră, cu stație de epurare. Prin Programul de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural, legiferat prin Ordonanța 7/2006, la acest moment se află în curs de execuție lucrarea de amenajare a bazei sportive din satul Gălățui, finanțarea făcându-se, la acest moment, din bugetul local. Prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, au fost achiziționate utilaje pentru îmbunătățirea activității serviciului voluntar pentru situații de urgență. Se află în derularea lucrarea de modernizare de străzi în satele Nicolae Bălcescu și Alexandru Odobescu, aceasta fiind finanțată prin Ministerul Dezvoltării Regionale, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, lucrarea urmând să fie recepționată în cursul acestui an. Urmează să se scoată la licitație lucrarea de modernizare a drumurilor de interes local, finanțată tot prin PNDL, valoarea acesteia fiind de 6.194.463 lei. A fost depus, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, Submăsura 7.6, proiectul de modernizare a căminului cultural din satul Nicolae Bălcescu, pentru care s-a semnat contractul de finanțare, la acest moment procedându-se la selectarea constructorului, prin licitație derulată prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice. În același stadiu se află și proiectul de reabilitare și modernizare a Grădiniței cu program Normal nr. 3, din satul Gălățui, lucrarea fiind finanțată prin PNDL. S-a semnat și contractul de finanțare, tot prin același program național, pentru reabilitarea și modernizarea grădiniță + școală generală cu clasele I-IV, situate în satul Alexandru Odobescu. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, pe Submăsura 7.2, a fost depus proiectul de înființare sistem de canalizare menajeră, cu stație de epurare și modernizare sistem existent de apă, pentru satul Gălățui, lucrarea fiind în stadiul procedurilor de licitație. La Agenția pentru Finanțarea investițiilor Rurale, , din sesiunea de proiecte derulată prin Grupul de Acțiune Locală Bărăganul de Sud-Est, se află în procedura de evaluare proiectul de construire a unui teren de minifotbal cu gazon sintetic, vestiare, împrejmuire și iluminat, situat în satul Alexandru Odobescu. Pe raza comunei Alexandru Odobescu, precizează primarul Nicolae Eremia, în același document citat, numărul persoanelor beneficiare de ajutor social este de 5 familii / persoane singure. 83 de persoane primesc indemnizații de handicap sau ca asistenți, suma plătită, pentru anul trecut, la acest capitol, fiind de 1.072.425 lei. La această dată, se află în derulare următoarele proiecte: 1. Modernizare străzi în satele Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu; Modernizare cămin cultural în satul Nicolae Bălcescu; 3. Reabilitare și modernizare Grădinița cu program Normal nr. 1 Nicolae Bălcescu; 4. Reabilitare și modernizare Grădinița cu Program Normal nr 3 Gălățui; 5. Înființare sistem centralizat de canalizare menajeră cu stație de epurare în comuna Alexandru Odobescu; 6. Modernizare drumuri de interes local, valoarea finanțării fiind de 6.194.463 lei; 7. Reabilitare și modernizare grădiniță + școală cu clasele I-IV, satul Alexandru Odobescu; 8. Înființare sistem de canalizare menajeră cu stație de epurare și modernizare sistem existent de apă, pentru satul Gălățui; 9. Construire teren minifotbal, în satul Alexandru Odobescu. Pentru anul în curs, 2018, sunt propuse următoarele proiecte: 1. Modernizare drum de exploatare agricolă DA1; 2. Reabilitare, modernizare și dotare școala din satul Nicolae Bălcescu; Modernizare drumuri de interes local, pentru continuarea asfaltării străzilor neprinse în proiecte finanțate până la această dată; 4. Amenajare bază sportivă în satul Gălățui.

Jegălia: Depopularea comunei este un fenomen care nu poate fi stopat

4.299 este populația comunei Jegălia, în anul 2017, conform Raportului privind starea economico-socială și de mediu, prezentat de primarul localității, Aurel Vasile. De-a lungul acestui an, s-au înregistrat următoarele date de stare civilă: decese – 61; nașteri – 35. Aurel Vasile afirmă că depopularea comunei este un fenomen care nu poate fi stopat și care va avea urmări grave, în viitor. Acesta vede următoarele cauze ale depopulării: îmbătrânirea populației; lipsa locurilor de muncă în comună sau în apropiere, fapt care conduce la imposibilitatea stabilirii, pe raza comunei, a familiilor tinere; lipsa infrastructurii. Structura populației este următoarea: bărbați – 2.134; femei – 2.095. Funcții ocupate: angajați – 435 persoane (aproximativ 10 la sută din populația comunei); agricultori – 1.001 persoane; meseriași – 45 persoane. 44 de persoane singure și familii au beneficiat de ajutoare sociale, în cursul anului trecut, iar ajutorul de încălzire a fost repartizat pentru un număr de 532 de familii și persoane singure. Au fost cheltuite următoarele sume, în acest scop: 121.578 lei pentru ajutor de încălzire; 112.244 lei pentru ajutor social. Au fost efectuate plăți, pentru un număr de 62 de persoane cu handicap accentuat și grav, în sumă de 38.796 lei. Pe raza comunei Jegălia funcționează două cabinete medicale individuale. Personalul de specialitate este format din trei medici și trei cadre cu studii medii, care asigură asistența medicală primară, la nivelul localității. În comună, funcționează și o farmacie, dar și un centru de permanență. În comună, învățământul este asigurat prin două școli și două grădinițe, funcționând cu un număr de 47 de salariați, din care: 22 cadre cu studii medii; 15 cadre cu studii superioare; 10 angajați pentru întreținere și gospodărire. În domeniul infrastructurii, rețeaua rutieră este compusă de 7,5 km de drum național (DN3B), cu îmbrăcăminte permanentă (asfalt) și de DJ213A, drum județean care leagă localitatea Jegălia de comuna Perișoru, drumul fiind asfaltat pe o porțiune de 1 kilometru. În interiorul localității, drumurile au fost asfaltate în proporție de 80 la sută, celelalte drumuri fiind pietruite. Serviciul de alimentare cu apă a fost delegat către operatorul Raja SA Constanța, încă din anul 2011. Apa provine din surse subterane care, însă, nu sunt în totalitate conforme din punct de vedere sanitar, fiind expuse poluării din diverse surse. Există sisteme de alimentare cu apă potabilă pentru fiecare sat component al comunei: Gâldău, Jegălia și Iezeru. Rețelele de alimentare cu apă au o lungime totală de 34 de kilometri. Sursa de apă o constituie stratul freatic de medie adâncime, cantonat la circa 45 de metri, strat care poate asigura necesitățile de consum ale populației, cât și ale activităților economice. Pe sate componente, situația se prezintă astfel: Jegălia – rețea de alimentare cu apă – 10,5 km; lungime străzi cu rețele de alimentare cu apă – 10,5 km; rezervoare de apă – 178 mc; cantitate apă distribuită în rețea – 90 mc; Gâldău – rețea de alimentare cu apă – 16,1 km; lungime străzi cu rețele de alimentare cu apă – 16,1 km; rezervoare de apă – 178 mc; cantitate apă distribuită în rețea – 70 mc; Iezeru – rețea de alimentare cu apă – 7,4 km; lungime străzi cu rețele de alimentare cu apă – 7,4 km; rezervoare de apă – 178 mc; cantitate apă distribuită în rețea – 50 mc. În prezent, comuna Jegălia este antrenată într-un proiect care prevede realizarea unei stații de epurare și rețea de canalizare pentru satul Jegălia. Infrastructura energetică este asigurată pe o lungime de 34 de kilometri de rețea electrică, susținută de 1.133 stâlpi, iluminatul stradal fiind asigurat cu 478 corpuri de iluminat. Numărul locuințelor racordate la rețeaua electrică este de 1.604. În domeniul agricol, din punct de vedere al categoriei de folosință, terenurile se prezintă astfel: teren arabil – 10.046 ha; livezi – 3 ha, pășuni – 169 ha; fânețe – 17 ha; teren forestier – 940 ha. La sfârșitul anului 2016, efectivele de animale se prezentau astfel: bovine – 762; cabaline – 254; ovine – 3.531; caprine – 196; porci – 980; păsări – 16.453; familii albine – 1.588. Deținătorii de terenuri agricole se confruntă cu lipsa forței de muncă, în condițiile în care populația comunei este îmbătrânită.




Fost primar PSD trimis în judecată, după ce a făcut afaceri, pe bani publici, cu interlopii

Petrică Nae, din calitatea de primar al comunei Dorobanțu, pe care a ocupat-o în perioada 2008 – 2012, a fost trimis în judecată, de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, într-un dosar privind comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.

Spălări de bani

Petrică Nae este proprietarul, în acte, al sediului Organizației Județene a Partidului Social Democrat, situat în municipiul Călărași, strada București, nr. 141. Sunt indicii că, în fapt, proprietarul clădirii ar fi fostul primar al Primăriei sectorului 5 București, Marian Vanghelie, și acesta fiind trimis în judecată, la acest moment, pentru fapte de corupție, într-un dosar unde este acuzat de luare de mită, valoarea acesteia fiind una fără precedent: 30.403.000 de euro. Marian Vanghelie este cel care și-a impus amanta, la acea dată, în fruntea Organizației Județene Călărași a Partidului Social democrat, celebra Oana Mizil. Și aceasta este condamnată, la acest moment, la pedeapsa de un an de închisoare, cu suspendare, pentru comiterea infracțiunii de conflict de interese. Marian Vanghelie și Oana Mizil, prin firme-fantomă, cu sedii pe raza județului Călărași, cele mai multe fiind declarate pe raza comunei Dorobanțu, au spălat, prin intermediul omului de afaceri Marin Dumitru, sume colosale de la bugetul public al Primăriei sectorului 5 București. Firmele erau administrate de boschetari, în acea perioadă, în județul Călărași, Partidul Social Democrat acționând ca un veritabil grup infracțional organizat.

Becuri de la clanul Fluture

La Călărași, în fruntea PSD s-a mai perindat o altă figură politică celebră, Dan Șova, cunoscut nu atât pentru faptul că a ocupat, la un moment dat, postul de ministru al Transporturilor, cât pentru faptul că ar fi un învederat consumator de droguri. A fost acuzat de acest fapt inclusiv de colegii săi de partid. Și acest fost șef al Organizației Județene Călărași a Partidului Social Democrat a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, acesta fiind, acum, la pușcărie. În schimb, Petrică Nae a fost trimis în judecată la data de 22.06.2018, după ce în sarcina acestuia s-a reținut faptul că a achiziționat, pe timpul mandatului său de primar, exercitat pe raza comunei Dorobanțu, lămpi de iluminat și lucrări de montare a acestora, pentru care au fost efectuate plăți duble. Lămpile, în număr de 601, au fost achiziționate de la clanul Fluture, aliat cu clanul Bercea Mondialul, acestea controlând, în acea perioadă, județul Olt. Provin din localitatea Drăgănești-Olt.

Prejudiciu de 455.015,9 lei

Pe mandatul lui Petrică Nae, clanul interlop Fluture a montat, la Dorobanțu, lămpi stradale, pentru care s-au emis facturi duble, prejudiciul estimat fiind de 186.690,24 lei, însă în urma constatării că lucrarea a fost executată fără respectarea normelor legale, în condițiile în care nu existau prevederi bugetare, prin înregistrarea de documente fictive în contabilitatea Primăriei Dorobanțu, prejudiciul total s-ar ridica la suma de 455.015,9 lei. Afacerea s-a derulat începând cu anul 2009, prin firma SC Maco Birotica SRL din Drăgănești-Olt, cu sediul social declarat pe strada Fântânele, nr. 25. La Dorobanțu, firma Maco Birotica SRL a fost reprezentată de Adam Gheorghe, domiciliat în Drăgănești-Olt, strada Fântânele, nr. 13, județul Olt și de Bondoc Sorin Nicolae, domiciliat în Drăgănești-Olt, sat Comani, strada Primăverii, nr. 1 bis, județul Olt, reprezentantul firmei Electro Proiect Star Drăgănești-Olt. În probatoriul administrat de procurorii călărășeni, se arată că „suspectul Nae Petrică, în calitate de primar al comunei Dorobanțu și ordonator de credite al Primăriei comunei Dorobanțu, a transmis către SC Maco Birotica SRL Drăgănești-Olt,… reprezentată de suspectul Adam Gheorghe, comanda nr. 1 pentru livrare a 600 corpuri iluminat, fără ca bugetul Primăriei Dorobanțu să fie constituit și aprobat în acel moment.” Pentru executarea acestei lucrări, firma Maco Birotica a încheiat un contract de colaborare cu SC Electro Proiect Star SRL. Firma are sediul în satul Comani, oraș Drăgănești-Olt, județul Olt.

Și fostul viceprimar a fost trimis în judecată

Alături de Petrică Nae au mai fost trimiși în judecată Bondoc Sorin Nicolae, Adam Gheorghe, Călin Vasile și Pavel Alexandru. Acuzații aduse de procurori sunt abuzul în serviciu, fals intelectual, uz de fals, falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Bondoc Sorin Nicolae și Adam Gheorghe sunt reprezentanții clanului Fluture, asociat cu clanul Bercea Mondialul. Călin Vasile a avut calitatea de viceprimar, în vreme ce Pavel Alexandru a fost angajat al Primăriei Dorobanțu, într-un post de execuție.




Vasile Iliuță vede numai acte sexuale, cu minore, la CP Făurei: Încă un denunț neîntemeiat făcut de președintele Consiliului Județean Călărași

Vasile Iliuță, în calitate de președinte al Consiliului Județean Călărași, a fost cel care a sesizat, la data de 14.02.2018, Inspectoratul de Poliție Județean Călărași, cu privire la faptul că șeful Centrului de Plasament Făurei, Nicolae Birjaru, ar fi avut relații de natură sexuală, în mod repetat, cu o adolescentă instituționalizată, aflată sub directa sa ocrotire. Faptele sesizate, de o gravitate excepțională, anterior au fost aduse la cunoștința opiniei publice prin intermediul unor pretinse publicații locale care, la acest moment, acționează ca un veritabil grup infracțional organizat.

Denunțuri peste denunțuri

Vasile Iliuță, în aceeași calitate, de președinte al Consiliului Județean Călărași, a denunțat-o, prin aceeași sesizare, și pe directoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi, Tudora Nicolae, cu privire la comiterea infracțiunilor de omisiunea sesizării, prevăzută de art. 267, alin. 1 N.C.P. și de abuz în serviciu, faptă prevăzută de art. 297, alin. 1 N.C.P. În cursul lunii februarie 2018, Consiliul Județean Călărași a delegat o comisie de anchetă, pentru a elucida acest caz care anterior fusese cercetat de conducerea DGASPC Călărași, imediat după ce minora P.A.A., întoarsă din vagabondaj, ar fi declarat că obișnuiește să părăsească, în mod frecvent, Centrul de Plasament Făurei pentru a întreține relații sexuale cu diverse persoane, dar și pentru că nu ar mai suporta abuzurile de ordin sexual la care este supusă de conducătorul acestuia, Nicolae Birjaru. Declarația minorei a fost consemnată la data de 6.09.2017, fiind făcută în fața asistentului social Gherghina Nicolae. Ulterior, în fața unei comisii de verificare, constituită la ordinul președintelui Vasile Iliuță, se consemnează că un alt angajat, șofer, ar fi găsit jucării sexuale folosite de șeful său direct, Nicolae Birjaru. „Acesta declară tot în 14.02.2018, în fața comisiei de verificare a consiliului județean că, dorind să caute talonul mașinii, a observat în torpedoul autoturismului CL-41-JUD, condus de regulă de Nicolae Birjaru, cutia unui vibrator, dar pe care nu a atins-o.” Minora P.A.A. a reclamat că Nicolae Birjaru i-ar fi propus, în mod repetat, să se folosească de respectivul obiect, pentru a se autosatisface.

Vibratorul din capul aurolacilor de presă

De fapt, scandalul a fost făcut public, prin intermediul angajaților Consiliului Județean Călărași, cu ajutorul unui grup infracțional organizat, care acționează sub titulatura de ziariști, scopul fiind acela de a se găsi pretexte pentru ca directoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi, Tudora Nicolae, să fie îndepărtată din funcție. Cel care a pus documentele respective la dispoziția grupului infracțional organizat este, cel mai probabil, secretarul Consiliului Județean Călărași, Emil Mușat, un om lipsit de personalitate. Și în acest caz, ca și în cele anterioare, prin care s-a căutat ca persoane aflate în funcții de conducere, dar care nu execută comenzi sau care au fost promovate pe posturi de vechea conducere a Consiliului Județean Călărași, să fie îndepărtate din posturi, s-a acționat după același tipar: prezentarea unor pretinse infracțiuni comise de aceștia, devoalarea acestora prin intermediul unor pretinși ziariști, intimidarea acestora prin această formă de șantaj, dar și publicarea de acuzații dintre cele mai scelerate, pe conturi neasumate constituite pe rețele de socializare. Sunt date conform cărora unii directori, care au refuzat să fie îndepărtați din posturi, prin aceste metode de presiune, au fost amenințați inclusiv cu aplicarea de corecții fizice, cu ajutorul unor grupări de interlopi. Șoferul care ar fi declarat că ar fi găsit, în torpedoul mașinii folosite, de regulă, de șeful Centrului de Plasament Făurei, cutia unui vibrator, în fața comisiei de verificare constituită de președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, în fața organelor de cercetare penală declară cu totul altceva: „Nu am văzut niciodată asupra numitului Birjaru Nicolae sau în biroul acestuia jucării sexuale”. Șoferul se numește Mircea Florin Greceanu.

Declarația minorei

Minora P.A.A., la data comiterii pretinselor abuzuri în vârstă de 17 ani, audiată de organele de cercetare penală, în fața aparținătorilor, declară următoarele: „…În luna decembrie 2016, numitul Birjaru Nicolae m-a sunat pe telefonul mobil și mi-a cerut să-i fac o cafea. Am mers la acesta în birou, iar după ce i-am făcut o cafea, acesta a început să mă mângâie pe sâni și pe fund, m-a pupat, dar eu nu m-am opus și nici nu i-am cerut să înceteze. După câteva minute am plecat fără ca să se întâmple și altceva. Despre cele întâmplate nu am spus la nimeni. Periodic, numitul Birjaru Nicolae m-a chemat la el în birou, sub diferite pretexte, unde mă mângâia pe sâni și pe fund, timp în care mă săruta, dar eu nu m-am opus niciodată și nici nu am povestit cuiva aceste întâmplări. Menționez că acesta mă transporta benevol, cu mașina sa, în comuna Axintele, satul Horia, la locuința tatălui meu, pentru a-l vedea pe fratele meu, iar pe drum proceda în același mod. În schimb, acesta îmi făcea diverse favoruri cum ar fi bani, pachete de țigări și mi-a dat și un telefon mobil. În vacanța din vara anului 2017, înainte să plecăm toți copiii din centru în tabără la stațiunea Bran, numitul Birjaru Nicolae mi-a spus că a cumpărat un vibrator pe care să-l folosesc eu în tabără. După ce am ajuns în stațiune, eu m-am cazat în cameră cu Paraschivoiu Georgeta (educatoare), iar acesta s-a supărat că nu a mai putut face nimic. După aceea, a mai insistat să folosesc vibratorul, dar nu l-am folosit niciodată, însă nu m-a forțat în nici un fel să fac acest lucru. Nu am văzut vibratorul și acesta doar mi-a vorbit de el. Precizez faptul că numitul Birjaru Nicolae nu a făcut mai mult decât să mă mângâie pe sâni, pe fund și nu mi-a cerut niciodată să mă dezbrac, nu mi-a pus mâna în zona vaginului și nu m-a penetrat nici cu degetul… După a treia plecare voluntară din centru, când am revenit, mi s-a cerut să dau declarație unde am fost plecată, iar în declarația dată în fața asistentului social Gherghina Nicolae am menționat și cele petrecute cu numitul Birjaru Nicolae, crezând că în acest mod voi fi dată afară din sistem…” E de menționat că minora P.A.A. are grad de handicap psihic.

Dovadă de necontestat

Declarația dată de cel învinuit, Nicolae Birjaru, contrazice spusele minorei. Printre altele, acesta declară că obișnuia să le dea copiilor (deci nu numai minorei), pentru serviciile prestate, însemnând cules de legume și conservarea acestora, dar și alte activități specifice, în cadrul Centrului de Plasament Făurei, mici sume de bani, din care aceștia, de regulă, își achiziționau dulciuri și țigări. „Nu suportam să-i văd cum caută, în gunoaie, chiștoace.” Deși președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a sesizat organele de urmărire penală cu privire la comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor, Nicolae Birjaru a prezentat organelor de anchetă penală o dovadă extrem de greu de combătut, în fapt un act medical din care rezultă că de 5 ani este insulino-dependent, „fapt pentru care nu mai am activitate sexuală.” „Am auzit că minora P.A.A. a sesizat că este abuzată de către mine, iar cu privire la acest lucru declar că eu nu m-am atins de această fată, nu am avut nici un fel de relație cu ea în perioada în care am fost director și nici după aceea. Nu am pipăit-o niciodată și nici nu am întreținut acte sexuale cu ea de nici un fel… Nu este adevărat faptul că am deținut vreun vibrator sau alte jucării sexuale în birou sau în mașină pentru a întreține raporturi sexuale cu aceasta.” Nicolae Birjaru și-a arătat totala disponibilitate de a fi testat inclusiv cu detectorul de minciuni.

Povestea este susținută numai de minoră

Declarația acestuia este susținută de toate celelalte persoane audiate de organele de cercetare penală. Georgeta Paraschivoiu, care lucrează în sistem din anul 2001, ca profesor de sprijin și ulterior ca educator, în luna septembrie 2017 fiind numită șefă a centrului de Plasament Făurei, declară că minora P.A.A. i-ar fi povestit aceste fapte, fără să asiste vreodată la astfel de scene cu conotație sexuală petrecute între minora în cauză și numitul Nicolae Birjaru. „În data de 6.09.2017, conform procedurii, a chemat-o pe minora P.A.A. pentru a-i lua o declarație cu privire la cele întâmplate în perioada dispariției, iar cu această ocazie i-a povestit că a fugit din centru întrucât s-a plictisit de domnul Nicolae Birjaru, povestindu-i că acesta o mângâia pe sâni, pe fund și că se uitau uneori la filme pentru adulți, toate acestea întâmplându-se în biroul său, după orele de program.” Faptele de care a fost acuzat fostul șef de centru de la Făurei, în prezent pensionat pe caz de boală, au fost diseminate numai de minora P.A.A., fără să existe probe materiale, alte dovezi, martori sau martori colaterali. Minora a povestit aceleași fapte și psihologului unității, Adela Vasilica Burghel.

Intră în scenă pescuitul recreativ

Au mai fost audiați următorii martori, unii aflați în relații de dușmănie cu Nicolae Birjaru: Tudora Nicolae, șef DGASPC, Magdalena Carmen Moldoveanu, magaziner CP Făurei, M.C., minoră, prietena intimă a minorei P.A.A., Lumința Spânu, educator C.P. Făurei, Ana Tița Marin, educator C.P. Făurei, Luminița Spânu, educator C.P. Făurei. M.C., prietena minorei P.A.A., declară: „Am avut o relație bună cu P.A.A. și obișnuiam să fugim împreună din centru, în perioada plecării obișnuiam să ne întâlnim cu diverși băieți cu care întrețineam raporturi sexuale de bună voie. Nu făceam aceste lucruri pentru bani sau alte servicii. A. nu mi-a povestit niciodată despre faptul că ar fi avut o relație cu directorul centrului, Birjaru Nicolae. Arăt că eu am o relație foarte bună cu Birjaru Nicolae și îmi este ca un tată…” După pensionarea pe caz de boală a șeful Birjaru, locul acestuia a fost luat de Georgeta Paraschivoiu. A fost îndepărtată și în locul acesteia a fost numită Adela Burghel, psiholog, ocupând acum postul de șef de centru, cu caracter interimar. Situația este departe de a fi clarificată câtă vreme interesele în jurul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi sunt uriașe. Prima grijă a proaspetei șefe de la CN Făurei a fost să-i ducă pe copii, la o partidă de pescuit, pe o baltă aparținând numitului Ion Dumitrescu. Acesta neagă că ar urma să fie angajat la CP Făurei și că ar avea o relație cu actuala șefă a centrului, Adela Burghel. Despre această situație vom veni cu detalii.

Acțiuni de intimidare a directoarei

În schimb, denunțul făcut de președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, referitor la faptul că fostul șef de centru, de la Făurei, ar fi abuzat sexual o minoră, s-a dovedit, până la această dată, neîntemeiat. Mihaela Alexandra Buzoianu, prim procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, a emis, la data de 25.05.2018, ordonanța de clasare în DP nr. 326/P/2018, reținând că nu există fapta de act sexual cu un minor. Aceeași soluție a fost reținută în cauză și pentru cele două pretinse infracțiuni, sesizate de același președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, în cazul directoarei DGASPC Călărași, Tudora Nicolae. Sunt luni bune de când Vasile Iliuță, prin diferite mijloace, încearcă să o îndepărteze din funcție pe Tudora Nicolae. Între timp,Vasile Iliuță a angajat, pe diferite posturi, aproape toate rudele Danielei Mihai, fosta directoare a Sucursalei Călărași a Băncii Comerciale Române. A plecat de-acolo în urma unui scandal, din unele surse specificându-se că ar fi acordat credite uriașe, în baza unor documente neconforme, exact firmelor actualului său șef, Vasile Iliuță. Sora Danei Mihai a fost angajată în cadrul DGASPC Călărași, deși este pensionară și are venituri consistente. La fel și soțul acesteia, Viorel Bîrzan, angajat tot la Consiliul Județean Călărași, și acesta tot pensionar, cu venituri cu mult peste medie.




Radu Negru: Familia fostului senator Vasile Nedelcu s-a apucat de afaceri ilegale cu câini maidanezi / Video


Zeci de câini maidanezi sunt găzduiți, într-o canisă ilegală situată în centrul satului Radu Negru, comuna Modelu, județul Călărași. Vecinii estimează numărul acestora la peste 70. Adrian Ivanciu, funcționar în cadrul Primăriei Modelu, ne spune că terenul pe care funcționează respectiva canisă aparține unei femei, care a decedat de mai mult timp. „Deocamdată nu știm al cui e terenul. Titlul de proprietate e pe un nume și nu s-a făcut nici un fel de succesiune.” Terenul ar fi fost vândut pe baza unei chitanțe de mână. Din această cauză, nu pot fi identificați proprietarii actuali ai terenului respectiv.

Cimitirul din curte

Gheorghe Dobre, primarul din localitate, știe că acolo nu este vorba numai de o canisă, ci și de un cimitir pentru animale. „Știu că există reclamații și la Direcția Sanitară Veterinară, dar și la Direcția de Sănătate Publică”. Primarul din Modelu are date conform cărora acolo se derulează o afacere a familiei fostului senator Vasile Nedelcu, în prezent consilier județean. „E între ei, în familie și probabil că cei de la DSV, nu știu, de rușine, de jenă, de frică, nu știu care e problema de nu vor să ia măsuri”. Ani buni, Vasile Nedelcu a fost directorul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Călărași. Unul dintre vecini, Dragoș Dinu, după ce a devenit proprietarul unui loc de casă limitrof spațiului unde familia fostului senator Vasile Nedelcu derulează afacerea cu câini maidanezi, la prima sapă dată în curte a început să descopere un adevărat cimitir. Sunt câini îngropați peste tot.

Câinii ajung în Germania

„Un adăpost de câini trebuie pus în câmp, nu în mijlocul satului”. În fața curții, pe marginea drumului public, sunt aproape două tone de dejecții. Dragoș Dinu știe că este vorba de o canisă organizată, de mai mulți ani, de fostul senator Vasile Nedelcu. Sunt date conform cărora câinii, pe diferite canale, ajung mai ales în Germania, contra unor sume de bani. Cei care nu sunt adoptați și, din diferite cauze, mor, sunt îngropați în curțile vecinilor. „I-am găsit în timp ce îi îngropau la mine în curte. Nu știu câți sunt, dar sunt îngropați la mine în curte… Unde sap o groapă, dau de un câine.” La fața locului, Dragoș Dinu s-a întâlnit cu fostul senator Vasile Nedelcu la momentul în care au venit și reprezentanții DSVSA. „Ne-am întâlnit atunci… A mers cu domnii de la DSV direct aici. Domnii de la DSV au recunoscut că nu este ceva normal și că probabil câinii vor fi mutați într-un adăpost comunitar.”

Cumnata vrea să fie lăsată în pace

Un alt vecin ne spune că nu mai știe unde să mai reclame acest fapt. „E balamuc mare… Nu vedeți că nu se poate rezolva?” Ne spune că și fosta soție a senatorului Nedelcu are amenajată o canisă ilegală. Cea mai mare este deținută de fosta cumnată a senatorului. Se numește Lucia Coman și este cunoscută drept doamna Coca. „Eu lucrez cu cineva din afară și-i dau spre adopție.” Ne spune că vine zilnic la adăpost. Întrebată dacă are autorizație pentru derularea unei astfel de activități, Lucia Coman devine, brusc, iritată: „Ce faceți acum, mă interogați? De ce trebuie să am? Eu sunt persoană fizică! Hai, lăsați-mă-n pace, da, bine că ați venit să faceți…” Prin reprezentanții Direcției de Sănătate Publică, ni se comunică faptul că această instituție nu are nici un fel de atribuții în domeniu. „Nu e treaba noastră”. Declarația este făcută de Aurelia Șerban, consilier superior în cadrul DSP Călărași.

DSVSA spune că fiecare face ce vrea, la el în curte

Situația e și mai încurcată în cadrul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Călărași. Gheorghe Drăgănică, consilier superior în cadrul compartimentului Poliția Sanitară Veterinară a Animalelor, afirmă că știe foarte bine cazul. „La momentul de față, așteptăm să identificăm adevăratul proprietar al locului.” Deși canisa funcționează de mai bine de 5 ani, Gheorghe Drăgănică a aflat de ea abia în urmă cu câteva zile. „Cine să umble prin localități și curți?” Ne spune că nu DSVSA stabilește dacă este sau nu normal ca, într-o curte, fără proprietari identificați, să fie aproape 100 de câini. „E proprietate fizică și pe proprietatea fizică fiecare face ce dorește”, crede Gheorghe Drăgănică. „La momentul de față, noi nu putem să intervenim, decât să stabilim dacă acei câini sunt ținuți în condiții de bunăstare, dacă au acțiunile sanitar veterinare imunologice la zi și atât.” Gheorghe Drăgănică spune că nu are nici o legătură faptul că DSVSA nu intervine în acest caz fiindcă afacerea cu câini este derulată de familia fostului director și senator Vasile Nedelcu.

Crescătorie de câini pe terenul unui mort

Gheorghe Drăgănică se prevalează de faptul că proprietarul terenului unde își desfășoară activitatea canisa ilegală este o bătrână, conform unei adrese puse la dispoziție de Primăria Modelu, bătrână care a decedat de ani buni. Acest fapt nu îl știe reprezentantul compartimentului Poliția Sanitară Veterinară a Animalelor. „Pe hartă și pe tot ce s-a prezentat de la primărie apare ca proprietar pe locul respectiv doamna Matei Rada, care nu știm cine este.” Îl informăm că femeia e moartă de ani de zile. „Eu de unde să știu?” Drăgănică spune că orice om, care are un teren, indiferent unde este amplasat acesta, poate să deruleze astfel de activități. „Da, puteți face. Că nu este reglementată nicăieri populația de câini, la persoana fizică, nici la consiliul local n-am găsit vreo hotărâre de consiliu local, prin care să se stabilească și să se limiteze această populație de câini, nici în reglementările sanitar veterinare.”

Ce zice legea

În schimb, există legislație în domeniu și norme metodologice prin care se derulează programul de gestionare a câinilor fără stăpân. În actul care stabilește normele de aplicare a OUG nr. 155/2001, sunt definite două feluri de adăposturi pentru câinii fără stăpân: cele publice și cele private, acestea aparținând, în mod imperativ, unei persoane juridice, asociație sau fundație care desfășoară activități în domeniul protecției animalelor, în vreme ce, în cazul familiei Nedelcu, avem de-a face cu un adăpost gestionat de o persoană fizică. Mai mult, fiecare adăpost, public sau privat, trebuie să aibă încheiat un contract cu o unitate de ecarisare/neutralizare a cadavrelor autorizată sanitar-veterinar sau să dețină instalații proprii de incinerare. În cazul afacerii cu câini, pe care o deține familia Nedelcu, câinii morți sunt îngropați în curțile vecinilor. Vasile Nedelcu nu a putut fi contactat pentru a-și exprima un punct de vedere.




Dragoș Vodă: O învățătoare a fost păruită și luată la palme , chiar în școală, de o mămică revoltată

Scandal la Școala Gimnazială nr. 1 Dragoș Vodă, unde o mămică, în cursul zilei de ieri, a agresat fizic o învățătoare. Învățătoarea agresată se numește Andreea Colan și predă la școala amintită din septembrie 2015. Scandalul a fost unul fără precedent, mai mulți părinți declarând, ulterior, că elevii, prezenți la scenă, au leșinat, de frică, în clasă. Mămica bătăușă se numește Anca Gavriliuc. Scandalul a avut loc în unitatea de învățământ, în clasa unde învață copiii de clasa a III-a.

Director secretos

Incidentul a avut loc în jurul orei 14:00, ne declară directorul școlii, Lucian Trică. „Mămica unui băiețel de la clasa a III-a A, a pătruns în incinta unității noastre școlare și a agresat fizic și verbal pe domnișoara învățătoare a clasei”. Directorul nu a putut să ne dea și alte detalii legate de acest incident. „Am anunțat organele de poliție, cazul este în atenția poliției. Se fac cercetări și așteptăm să vedem ce măsuri se vor lua”. Directorul Trică nu știe ce anume a determinat-o pe mămică să reacționeze violent. „Foarte multe detalii nu știu. Ce pot să vă spun: am înțeles că a fost o neînțelegere cu privire la o compunere, pe care domnișoara învățătoare nu a apreciat-o așa cum părintele, probabil, și-ar fi dorit”. Directorul Lucian Trică nu a fost în școală, în momentul producerii incidentului. Școala are montate camere de supraveghere, dar sunt nefuncționale. Directorul nu a vrut să ne comunice numele învățătoarei agresate, considerând că acest aspect este lipsit de relevanță.

Fără declarații

Andreea Colan, învățătoarea păruită, locuiește în Dor Mărunt. Am căutat-o în mod repetat, pentru a ne spune care au fost cauzele care au condus la producerea acestui incident. Ni s-a precizat că nu poate fi găsită, sub nici o formă, fiind plecată la Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici București, pentru eliberarea unui certificat medico-legal. Într-un final, telefonic, ne-a comunicat: „Nu vreau să dau declarații, dar mulțumesc frumos pentru telefon”. Nu a vrut să ne spună dacă este adevărat că reacția mamei a survenit pe fondul unor tensiuni acumulate în timp, câtă vreme aceasta i-ar fi pedepsit, într-un mod umilitor, copilul. „V-am spus, nu declar nimic, nu comentez nimic.” Pus în fața acestei situații, directorul Trică afirmă că nu a auzit că s-ar fi petrecut astfel de lucruri. „Nu știu acest aspect. Eu merg frecvent prin clase, pe timpul desfășurării programului școlar, și nu am văzut așa ceva.”

Trei palme

Anca Gavriliuc, mămica nervoasă, recunoaște că a păruit-o pe educatoare. Ba chiar și faptul că i-a tras trei palme. „A folosit niște metode de educare foarte aspre, să spun așa, foarte ieșite din comun.” Anca Gavriliuc are doi copii, băieți, în clasa învățătoarei Andreea Colan. Unul dintre ei, Cristian, este mai năbădăios, spune mama, în vreme ce celălalt este premiant. „Pe Cristi mi l-a scos cu pancarta pe holul școlii”. Pe aceasta scria că, în ziua respectivă, Cristian nu și-ar fi făcut tema. „În clasă, tot așa, pentru un exercițiu greșit, că nu a știut să citească, copilul este mai încet, nu-i place cartea, ceilalți copii au fost puși de învățătoare să-i strige că e un clovn. Au fost puși să râdă de el și să fie arătat cu degetul.” Anca Gavriliuc ne spune că nu s-a întâmplat o singură dată când Cristian a fost pus separat de toți ceilalți copii din clasă, nu pe rândul cu băncuțe sau în bancă, ci într-un colț al clasei.

Filmul evenimentelor

Gavriliuc recunoaște că e posibil ca băiatul ei, Cristian, să sufere de tulburare hiperchinetică cu deficit de atenție, însă nu a fost văzut, până în prezent, de un medic specialist. Consideră că, și în acest caz, acest fapt nu scuză cu nimic comportamentul învățătoarei. „A fost ținut pedepsit în clasă până a făcut pe el.” Gavriliuc, mama carea agresat-o pe învățătoarea Andreea Colan, chiar în clasă, ne spune filmul evenimentelor: „Ieri m-am dus la dânsa că nu am mai suportat ce s-a întâmplat cu o zi în urmă. Ne-am trezit la 6:00 dimineața, fiindcă nu am avut timpul necesar să fac o compunere cu fiul meu, cu Cristi. Ne-am chinuit de dimineață, am făcut compunerea cum am știut noi mai bine, când a venit de la școală, a venit plângând. Cristi, ce s-a întâmplat? Doamna nu mi-a corectat compunerea și mi-a zis că îmi aruncă caietul pe geam. A corectat-o celuilalt copil pe care-l am, iar lui Cristi, când a fost cu caietul la catedră, i-a spus. pleacă, dracu, de-aici, că-ți arunc caietul pe geam! Asta a fost picătura care a umplut paharul.”

I-am mai dat o palmă, asta a fost tot

Gavriliuc recunoaște că a exagerat și că nu a avut o reacție tocmai normală. Mai are alți 3 copii acasă, în afară de Cristi. Toți au rezultate foarte bune la învățătură. „Nu sunt o persoană impulsivă dar, vă spun sincer, nu mai puteam! Ne-am întâlnit pe hol și i-am spus că vreau să vorbesc cu dânsa. Îmi pare rău de copiii care au asistat la scenele alea. Am chemat-o în clasă, am chemat copilul și am spus. Cristi, spune-i și lui mami, de față cu domnișoara învățătoare, ce ți-a spus domnișoara când ai adus caietul la corectat. În momentul ăla m-am enervat și i-am dat o palmă. Ea m-a prins de mâini și a încercat să riposteze, după care am prins-o un pic de păr, am tras-o la nivelul meu, că eu sunt mai pitică, și i-am spus că ori îl tratezi și pe el la egalitate cu ceilalți copii ori, dacă nu, ar fi mai bine să nu mai faci meseria asta… Au mai fost câteva injurii, du-te dracu și ce i-am mai spus eu, i-am mai dat o palmă, a încercat iar să riposteze, i-am mai dat o palmă și asta a fost tot, am plecat.”

Clasă fără probleme

Pus în fața acestor aspecte reclamate atât de mama minorului, cât și de tatăl acestuia, directorul Școlii Gimnaziale nr. 1 Dragoș Vodă, Lucian Trică, spune că nu i-au fost aduse, până la această dată, la cunoștință. „Eu nu am absolut nici un detaliu… Eu nu o cunosc pe mama copilului, nu a venit la mine să-mi semnaleze, niciodată, problemele acestea.” Părinții lui Cristian spun, în schimb, că au ținut permanent legătura cu învățătoarea Andreea Colan și că, tot timpul, aceasta spunea că totul e în regulă. Directorul Trică spune că niciodată, în ultimii 3 ani, învățătoarea Andreea Colan nu l-a informat că ar fi vreo problemă, la clasa unde învață Cristian. „Chiar mama o sfătuia pe doamna învățătoare să pună nuiaua pe el, când nu e cuminte. Bineînțeles că lucrul acesta nu s-a întâmplat, pentru că domnișoara învățătoare este un cadru didactic model și nu agresează, sub nici o formă, copiii, nici fizic, nici verbal. Eu vă spun punctul meu de vedere.”

S-a deschis dosar penal

Inspectoratul Județean de poliție Călărași, prin Biroul de presă, a emis un comunicat în care se precizează că polițiștii Postului de poliție Dragoș Vodă au fost sesizați cu privire la faptul că o învățătoare, din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 1 Dragoș Vodă, a fost victima unei agresiuni. „În cauză a fost întocmit un dosar penal, sub supravegherea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară, persoana în cauză fiind cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe.” Elena Mihăilescu, reprezentantul Inspectoratului Școlar Județean Călărași, era la curent cu evenimentul derulat la unitatea de învățământ din Dragoș Vodă. „Am fost informată, de conducerea unității de învățământ, cu privire la un incident regretabil care a avut loc în incinta unității școlare… Un cadru didactic a fost agresat de către părintele unui elev. Acest incident a avut loc în cadrul unei discuții pe care cele două persoane o aveau în legătură cu situația școlară a elevului. Din punctul meu de vedere, violența nu are nici o scuză, iar dacă părintele avea vreo nemulțumire sau o nelămurire legată de situația școlară a elevului, avea la dispoziție pârghii legale de a acționa în acest sens.”




Cine l-a ucis pe Moș Martin?

Primarul din Dorobanțu, Vasile Stoica, ne spune că, la un moment dat, și-a luat fata de mână și a dus-o până la marginea satului, la penultima linie, pe strada Vasile Alecsandri, la cei ai lui Pufi. A vrut să-i arate cum miroase sărăcia. Iar sărăcia miroase a pământ putrezit. În față tot picură o pompă, nu mai înaltă decât un copil de clasă pregătitoare. Susură zi și noapte, pământul a tot supt apă după apă, asta până s-a săturat, iar acum s-a transformat într-o mâzgă puturoasă. Așa putrezește pământul. În cleiul ăsta, cum treci poarta, e Moș Martin, un ursuleț de pluș, pare mort de cel puțin două primăveri. E culcat pe spate și privește cerul. Privește cerul cu o indiferență care te sperie, cum numai un mort îl poate privi.

Mici și rozalii

De peste drum, Milica e toată numai o furie. Spune că a mâncat-o-n cur să le boteze două fetițe. Pe gemene, Alexandra-Maria și Ionela-Ștefania. Pe o altă fată, Cătălina, a crescut-o la ea în curte, de la 8 ani. Asta până i-a ieșit păr la pizdă. Acolo, câteva tuleie. Lucrul ăsta l-a băgat de seamă și bărbatul Milicii, om trecut de 40 de ani. Pur și simplu l-a luat nebuneala: venea de la muncă, atârna pe șantiere, cu zilele, iar asta mică îl aștepta, mai ales în ziua de leafă, prin casele părăsite din sat. Că nu aveau unde să se ducă în altă parte. Își dădeau întâlnire după ce vorbeau pe conturile de pe rețelele de socializare. Că fata avea păduchi, rapăn și smartphone. O proptea pe cea mică printr-o odaie cu doi pereți buni și doi prăbușiți, de prin dărăpănăturile de gard mânjit cu lut, să-și potolească dragostea perversă. Așa i-a găsit Milica, îmbârligați, toată numai spume, femeie înșelată și părăsită pentru una care-l sugea pe moș Fâs, un alt vecin. Și, în general, cam pe toți moșii din sat, pentru 10 ouă sau pentru un ciur de mălai. Clocotește! La cei ai lui Pufi nu aveau cum să se ducă, sunt două cămăruțe pe post de odăi, fără ușă între ele. Până anul trecut, odăile nu aveau podea, era tot pământ gol și putrezit. Și a tot fost luat pe tălpi, an după an, până ce în mijlocul amărăciunii acelui bordei s-a făcut o groapă. Dar nu una oarecare, ci plină de cotloane, de tuneluri, de ascunzișuri, de smârcuri, de catacombe, raiul șobolanilor. Tot Milica, vecina înșelată și cu bărbatul fugit în lume, după curul unei fete de 14 ani, ne spune că, într-o dimineață, a dat fuga până în jegul de peste drum, la casele vecinilor, că una dintre fete țipa de parcă abia fusese unsă cu catran și urma să i se dea foc. S-a dumirit repede: copila încerca să-și smulgă părul din cap, doar se trezise din somn și nu știa cum să se elibereze, peste noapte îi fătase un guzgan între claia de plete. Îi fătase o droaie de șobolănei mici-mici și rozalii.

Tabieturi și dușmani

 

 

Zece copii a făcut Pufi cu Aurelia. Acum, Pufi se apropie de 60 de ani, merge pe uliță și fluieră. Are în mână o sticlă de cola de jumătate de litru, plina cu un lichid dubios. Ne spune că a frecat niște La Festa, 3 în 1, și dă o fugă până la unul dintre băieți, că are trei, ăsta păzește vacile, pe izlaz. Cică-i duce zeama aia, ca să aibă cel mic ceva în mațe, de dimineață. Pufi, în schimb, nu s-a omorât cu munca. I-a plăcut, în schimb, să dea din cur. Știe și de ce: a căzut din pat, când era mic, iar de-atunci parcă l-a apucat așa, dintr-odată, o lene permanentă. Milica, înșelata, știe cel mai bine ce boală are Pufi: îi e frică de muncă. Nu are o sapă în curte, un strat de ștevie, măcar. Nimic, nimic, nimic. Doar pământ gol și putrezit. Și în spate câteva orătănii. Câteva rațe leșești. Sunt ale altui băiat, lucrează pe la tractoare. În schimb, Pufi are tabieturi: în fiecare dimineață, taie drumul, dă colțul și se duce pe o altă uliță, perpendiculară, nu mult, cale de vreo 200 de metri. Nu se duce cu treabă. Se duce să atârne printre mese, la cârciuma cunoscută în sat La Colonelu. Suge acolo cât poate, mai ales în ziua de alocație, când vine poștașul cu banii pentru copii. Apoi își ia și la pachet: o bombă la doi litri, botezată bere, o dă gata până ajunge la el în arie. De data asta, Pufi e sprinten. E dimineață tare și el e la fel de grăbit. Aurelia, femeia care i-a turnat zece copii, e numai iritare. Tremură din toate oasele când ne vede. Și ne spune și de ce: Am mulți dușmani, bre! Până să intri în cele două odăi, e un șopron. Acolo, pe o masă, de-a valma, sunt câteva farfurii desperecheate. O oală. Un tuci. Și un codru de pâine. Îi merge gura Aureliei: cică se pregătea să spele vasele! Și ne uităm în ele, cele cinci fete, Alexandra-Maria și Ionela-Ștefania, gemenele, Alina, Cristina și Virginia-Nicoleta, cu o seară în urmă au lenciurit fasole boabe și au strecurat în fiertura aia și o mână de vișine. Să-i dea gust!

Goldie pe vrej

Aurelia, fătătoarea, se scuză că e casa nemăturată, nu a avut timp, azi, să facă asta. E drept, nu are mătură. Ne facem curaj și intrăm în cele două odăi. De când cu întâmplarea cu șobolanul, Pufi s-a lăsat de supt o săptămână și a cumpărat doi saci cu ciment. A întins cleiul ăla pe post de podea, să nu mai dea năvală guzganii, peste ei, când dorm duși, de parcă au cărat pământul în spate, toată ziua. Sunt trei paturi. Unul într-o odaie, alte două în cealaltă. Între cele două odăi, e amenajată o sobă de tule. Într-un colț, e un televizor atât de vechi că nu mai are nici dinți în gură. Ne ținem respirația și privim fix două secunde: în casa aia nu s-a mai măturat de un milion de ani. Din tavan, atârnă BioStop, folii cu adeziv, pentru muște. Una dintre ele, ca să stea atârnată, are agățată la capăt o furculiță, murdară si ea de un rest de fasole. De acum o mie de ani. Și pe folia aia cu adeziv sunt tot o mie de muște, toate moarte, Dumnezeu să le aibă în pază! Alexandra-Maria și Ionela-Ștefania, care ar fi trebuit să fie la școală, sunt la grupa pregătitoare, atârnau cu ochii în ecranul televizorului, e fixat pe Disney Junior, iar o fătucă, Goldie, se tot urcă pe un vrej. Tot de fasole. E urmată de un ursuleț, și el de pluș, oftează, geme, se screme, e prea gras și obosește repede în urma acestui efort. E posibil să fi căzut din pat, când era mic, d-aia tot pufăie când vine vorba de muncă. Le spunem că îl cheamă Moș Martin, a fost un ursuleț adevărat, tare mult îi plăcea să se joace, numai că a murit acum două ierni, e afară, în arie, cu ochii ațintiți spre cer. A murit fiindcă nu a mai putut suporta cum putrezește pământul. Aurelia, ca un țâr, fără dinți în gură, are, la rându-i, tabieturi. E o femeie care se respectă. Bea ness și preferă numai băuturile carbogazoase. Pepsi mai ales. Nici ea nu a muncit vreodată. Că, de, nu a avut cum, cu atâția copii, trebuia să le ducă grija. Și ne zâmbește cu o gură toată făcută pungă și tăciune.

Armuri

 

Sărăcia e mână în mână cu lenea. Aurelia-fătătoarea se laudă că e femeie cu frica de Cel de Sus, merge la penticostali și se roagă mereu să scape de ghinion. Se roagă atât de intens că unii oameni mai vin, pe la ea, cu boarfe vechi, pentru cele cinci fete rămase în curte, nu mai mari de doisprezece ani, dar și cu câte o farfurie cu mâncare. Țoalele sunt purtate până devin ca de tablă, până se impregnează atât de mult cu zoaie că nu mai pot fi îmbrăcate. Devin un fel de armuri. Că Aurelia nu a spălat niciodată în viața ei. Toate lucrurile vechi, țoale și pleduri, le-a dus în spatele curții și le-a astupat cu pământ. Le-a îngropat acolo, că d-aia capătă și lutul mirosul ăsta de putreziciune. Alexandra-Maria și Ionela-Ștefania, gemenele, Alina, Cristina și Virginia-Nicoleta, mult după trecerea prânzului, scuturau corcodușii vecinilor, deși fructele sunt încă verzi. Toate fără încălțări. Toate pline de jeg. Nemâncate. Sunt pipernicite însă, în câțiva ani, nu mulți, vor fi bune de muncă. Mai precis de dus în Italia, pe centură! De fapt, singura perspectivă a copiilor săraci, din mediul rural, făcuți pentru alocație, de niște părinți absolut iresponsabili.




Ziua Z – Călărășeni inventivi: Aveau bordel în Olanda, unde activau curve minore, disperate cu bătaia!

În cadrul operațiunii cu denumirea „Ziua Z”, în cursul zilei de 16 mai 2018, sub coordonarea structurii centrale a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au fost efectuate, concomitent, pe teritoriul a 28 de județe, descinderi în 20 de cauze penale, care au vizat destructurarea mai multor grupări infracționale. Operațiunea s-a derulat și la nivelul județului Călărași.

Curve pentru Olanda

Procurorii DIICOT- Biroul Teritorial Călăraşi au efectuat un număr de 5 percheziții domiciliare, în cadrul operațiunii cu numele de cod „Ziua Z”, în municipiul Călăraşi, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. În cauză s-a reţinut că membrii grupului, format din 7 suspecți, au recrutat și transportat în Olanda, mai multe persoane, în scopul practicării prostituţiei. Unele victime erau minore.

Peștii au fost arestați

Patru persoane au fost prezentate instanței cu propunere de arestare preventivă. Au fost arestați, pentru o perioadă de 30 de zile, Simion Cornel, Păun Cătălin și Păun Valentina Roxana, fostă Bogdan. Tăbărășanu Mihaela, suspectă în aceeași cauză, a fost arestată la domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile. Într-o altă cauză, pentru alți doi suspecți, Avram Cosmin Valentin și Voinea Ștefan Eugen, s-a cerut luarea măsurii arestării preventive, cauza urmând să se judece la data de 23 mai 2018. Avram Cosmin Valentin este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat pentru furt calificat, refuz sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. A fost eliberat din penitenciar la 21.08.2017.

Știau să-și facă reclamă

Simion Cornel, Păun Cătălin, Păun Valentina Roxana, fostă Bogdan. și Tăbărășanu Mihaela aveau deschis un bordel, cu fete din Călărași, unele minore,  în Olanda. A fost descoperit de polițiștii din Rotterdam. Poliția olandeză a ajuns într-un imobil de pe strada Zuidhoehk, din Rotterdam, unde a dat peste 9 curve, din Călărași. Casa era închiriată  de un cuplu de români, toți din Călărași, Simion Cornel, zis Mihai, și iubita acestuia, Mihaela Tăbărășanu. Printre locatari erau mai multe fete tinere, căzute în plasa proxeneților. Proxeneții le făcuseră mai multe site-uri, în care fetele apăreau în ipostaze ispititoare. Aveau fotografii cu fetele, serviciile pe care le ofereau și prețul solicitat pentru fiecare serviciu, precum și informația dacă prestau activitățile atât la domiciliul clientului, cât și la locația lor.

Razia poliției din Rotterdam

Datele acestui caz sunt relatate de numeroase publicații. Cosmin Valentin Avram avea în grupare rolul de „lover boy” și se ocupa de recrutarea tinerelor. Fetele ajungeau să se prostitueze din dragoste pentru el. „Îl iubeam pe Cosmin în acel moment. Discutasem ca, din banii pe care urma să îi câștig din practicarea prostituției, să ne cumpărăm o casă și să ne mutăm împreună”, a povestit, la DIICOT, una din tinerele prostituate. Într-o discuție telefonică, Cosmin Valentin Avram povestea mamei sale cum a decurs razia polițiștilor olandezi. „Au fost, au intrat ăia peste noi, ne-au controlat de… de toate, de buletine, de d-alea, de întrebări, ne-a pus translator, ne-a pus d-alea!… Le-a întrebat p-alea: Vă obligă cineva să faceți, să…? Dacă alea zicea: Da, mă obligă!, direct, zang, la zdup, nu știu câte zile, te judeca după 15 ani așa și te judeca și crăpai!”

Strategie „pă hotel”

Tânărul povestește și care e situația în Olanda: „Dacă ești proxenet… de-aia e legal la ei! E legal, e legal, da’ prostituatele trebuie să aibă firmă!”. Razia poliției olandeze la bordelul clandestin i-a făcut pe proxeneții călărășeni să se gândească la o nouă strategie. Fetele se duceau la hotel cu clienții. Era mai scump, dar mai sigur pentru afacere. „Stăm pă hotel aicea și cu asta basta, ești mai sigur, te dă afară, vine garda, te dă afară, te duci, te-ai mutat pă alt hotel și pa. Cu ce dai mai mult aicea, dai trei sute cincizeci de euro pă săptămână”, și-a făcut calculele unul dintre proxeneți.

Investiție în site-uri de anunțuri

A fost momentul în care întreaga afacere din Rotterdam a fost regândită. Investiția ar fi trebuit făcută în promovare pe online. „Ca toți băieții, toți băieții, are d-alde zece site-uri, și zece site-uri făcute bombă și d-asta! Și io stau cu unu, deci aia e, aia, intri pă prima pagina ei are un site, pă a doua pagină are un alt site! Deci pă fiecare pagină, pân la a zecea pagină, ei are câte o femeie pă site!… Trei mii! Și cu cinci, șase site-uri știi cum faci? Ce ai mă, ești nebun? Să faci tu site-urile alea cum trebuie și gândite și socotite… Numai cu cururi, cu țâțe și cu nebunii, ai înțeles? Și tu-mi trimiți doar fotocecurile-lea, îmi trimiți cu, de la trei brunete, patru brunete, câte poți să faci, că fac două într-o zi și două într-o zi, ai înțeles? Că nu pot să le fac toate în aceeași zi!”.

„Am disperat-o cu bătaia!”

Potrivit anchetatorilor de la DIICOT, rețeaua l-ar fi folosit pe Cosmin Valentin Avram să recruteze tinere dornice să se prostitueze. În momentul în care ajungeau în Olanda, unele din fete își dădeau seama ca este vorba de o capcană și voiau să se întoarcă în țară. Atunci, proxeneții treceau la măsuri dure împotriva lor, potrivit propriilor mărturii, dar și potrivit declarațiilor date de fete în fața procurorilor. În discuțiile telefonice, Cosmin Valentin Avram arăta ce le făcea acestora: „Am disperat-o cu bătaia!”, „S-a umflat organele în ea, cât am bătut-o! Poate moare dracu!”, „Așa merită zdrențele! Așa merită zdrențele!”.

Cum se împărțeau banii

Banii obținuți din practicarea prostituției erau împărțiți între toate persoanele implicate în activitate. Din banii câștigați erau plătite chiria, mâncarea și alte cheltuieli cu casa, restul banilor fiind împărțiți între fetele care practicau prostituția și proxeneți. Doi dintre inculpații din dosar, Mihaela Tărăbășanu și Cornel Simion, zis Mihai, țineau în Olanda și un carnețel în care notau numerele de telefon ale clienților considerați neserioși. În ședința din 22.05.2018, judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București au respins contestațiile formulate în cauză de cei patru inculpați, Simion Cornel, Păun Cătălin și Păun Valentina Roxana, fostă Bogdan rămânând în arest preventiv. Tăbărășanu Mihaela, suspectă în aceeași cauză, a rămas arestată la domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile.




Actualizat : Jaf: Casa doctorului Teodor Stoiculescu a fost călcată de tâlhari. Aceștia au acționat la pont!

Locuința unui renumit doctor neurolog, din Călărași, a fost călcată de hoți. Medicul în cauză este Teodor Stoiculescu. Casa acestuia, situată într-o zonă intens circulată, pe strada Grivița, din municipiu, a fost luată cu asalt de trei tâlhari.

Hoții au plecat cu bani și cu bijuterii

Din primele date, hoții purtau cagule. În casă se afla doar soția acestuia, profesoara Mioara Stoiculescu. Femeia este pensionară și are 68 de ani. A predat muzica. A fost legată și, spun vecinii, strânsă de gât pentru a spune unde sunt ascunși banii și unde sunt ținute bijuteriile. Alarma a fost dată la ora 5:00 dimineața. Soția doctorului a ajuns la unitatea de primiri Urgențe a Spitalului Județean Călărași. Nu a fost internată, la cerere, conform unor surse. La fața locului au intervenit două mașini ale Serviciului Județean de Ambulanță Călărași. Mașinile Inspectoratului Județean de Poliție Călărași au trezit toată strada. O vecină știe că, din casa doctorului, a fost furată suma de 250.000 de lei, dar și aur, fără să poată estima cantitatea. Hoții au furat și o mașină.

Soția doctorului a ajuns la spital

„Era toată poliția, două ambulanțe…” Vecinei nu-i pare rău că celor doi le-a fost furată și mașina: „Era mașina ei. Dar are altă mașină nouă, în curte!” Din primele date, doctorul Teodor Stoiculescu se afla plecat din localitate, la o întâlnire pe teme profesionale. Sunt afirmații conform cărora acesta ar fi fost plecat, la București, să-și viziteze copiii. În fapt, doctorul se afla la un eveniment de ordin familial, în localitatea Sinaia. A ajuns la domiciliu în jurul orei 13:00, după care a plecat imediat. O altă vecină știe că, la ora 6:00 dimineața, a văzut agitație în dreptul casei doctorului neurolog. „Dimineața, am văzut balamuc. Sunt vecinii mei, sunt oamenii mei de încredere.” Soția doctorului a fost transportată la spital în jurul orei 5:00.

Vecinii sunt toți la pușcărie

Gard în gard cu domiciliul doctorului Stoiculescu, locuiește o familie cunoscută cu antecedente penale. Bătrâna, rămasă singură, spune că-i mulțumește lui Dumnezeu că toți copiii ei sunt la pușcărie, altfel ei ar fi fost declarați vinovați. „Ei nu vorbesc cu mine. Că ei nu vorbește cu țiganii… Dar cine a știut că pleacă doctorul?… Cine a venit peste doamna profesoară, a crezut că este plecată și ea”. Ne confirmă că profesoara Mioara Stoiculescu, rămasă singură acasă, a fost legată și strânsă de gât, de tâlhari. A fost bătută. „De 37 de ani de când stăm aici, i s-a spart casa de două ori… Am auzit de la poliție, că au fost mascați.”

Poliția confirmă jaful

Hoții nu au intrat pe ușa principală, situată în fața imobilului, ci pe o alta, aflată în lateral. „Știi cum e gura lumii? Zice că doctorul era plecat la stațiune… Și, de unde, el era plecat să ducă pomană la copii, la București! Cine a făcut fapta asta, a făcut-o pe o răzbunare pe doctor. Cum să te duci tu peste un om în casă, dacă nu ai o răzbunare pe el?”, crede vecina de peste gard, care are doi băieți la pușcărie, pentru crime, dar și fetele, închise pentru proxenetism și prostituție.  Inspectoratul Județean de Poliție Călărași, prin Biroul de presă, ne confirmă jaful. Doctorul Teodor Stoiculescu nu a putut fi contactat. Conform primelor date, polițiștii caută trei tineri, cu accent din nordul Moldovei. Au fost căutați prin unitățile de cazare, din zona municipiului Călărași.

Doctorul a mai fost agresat

Doctorul neurolog Teodor Stoiculescu a fost, în cursul anului 2008, victima unor agresiuni repetate. A fost bătut, de un interlop călărășean, Cristinel Ghencea, zis Chirmuș, chiar în incinta Spitalului Județean de Urgență Călărași. Chirmuș se sustrage, de câțiva ani, de la executarea unei pedepse privative de libertate, pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor. A fost condamnat la 6 ani de închisoare. E cunoscut că împrumuta, cu bani, capii poliției călărășene. Ulterior, peste doctorul Stoiculescu au venit alți 6 interlopi, care l-au bătut în timp ce se afla în cabinetul său particular, situat pe strada Plevna. Cei șase agresori au așteptat în stradă până ce ultimul pacient a părăsit cabinetul, apoi au intrat, l-au bătut pe medic și au distrus obiectele aflate în camera de consultație. În urma acestei agresiuni, doctorul a fost internat mai multe zile. Corecția fizică i-a fost aplicată fiindcă nu a dorit să-și retragă plângerea făcută împotriva lui Cristinel Ghencea, zis Chirmuș. Ulterior, Chirmuș a ajuns să fie tratat chiar de renumitul doctor călărășean. „A venit la soț, soțul tremura, el este și mai timid, cu toate că a fost medic militar prima dată. Mi-a spus că îl vede ca medic, că el în primul rând este medic. A venit cu euro. Și și-a cerut iertare, doctore, iartă-mă, că am fost băut, că am fost un idiot, că nu te-am cunoscut… Și i-a pus bani. Soțul nu a vrut să primească. I-a zis: dacă vrei să faci un bine, uite, du-te la spital, că tot nu avem la pediatrie, du-te și du-i acolo, la copii.”

Ce spune victima

Mioara Stoiculescu, soția doctorului neurolog Teodor Stoiculescu, ne spune că ar fi urmat să plece, împreună, la Bușteni, unde urma să se deruleze o petrecere în familie, legată de tăierea moțului unui nepoțel. Mioara Stoiculescu nu a mai făcut deplasarea, tot din motive personale, mama acesteia fiind internată, pe secția de terapie intensivă, la Călărași, cu grave probleme de sănătate. Se știa că cei doi soți urmau să plece din oraș, ceea ce indică faptul că tâlharii au acționat la pont. Jaful s-a derulat începând cu ora 2:00. „M-am trezit la un zgomot. Am deschis ochii și am văzut că în sufragerie am lumina aprinsă… Am vrut să mă dau jos și, când să mă dau jos, atunci am văzut un mascat care mă păzea la pat.” Mioara Stoiculescu spune că mascatul i s-a urcat cu genunchii pe piept și că a încercat să o sufoce cu perna. „A spus: dacă ești cuminte, nu te omor. Dar dacă țipi, te omor! Vrei să mori? Și vorbea în șoaptă, ca să nu-i aud dialectul, să nu-i aud vocea, să nu-i aud accentul.”

Hoții aveau canadiene

Profesoara a încercat să scape, iar urmarea este că a fost lovită, de mascat, cu pumnul, în ochi. „În lupta aceea, după ce mi-a tras un pumn în ochi, am tras de cagulă.” Primul mascat avea pe el o canadiană neagră, încheiată până la gât. În mâini, purta mănuși specifice constructorilor. Avea blugi. Toți mascații aveau cabane de culoare închisă. „Nu știam câți sunt dar, la un moment dat, am văzut cum a trecut din sufragerie într-un dormitor, foarte repede, un altul, un pic mai legat… Iar am vrut să plec și a venit unul dintre ei, care era mai rău, cu un ghiozdănel în spate, tot în negru îmbrăcat. I-am tras și aceluia cagula. Avea o față, m-am mirat, în timpul ăsta mă loveau cu pumnii în coaste, avea niște ochi foarte mici, rotunzi. Nu am văzut așa ochi mici, rotunzi și negri.” Tâlharii comunicau în șoaptă. Gardul unde locuiește familia Stoiculescu este foarte greu de escaladat. Hoții s-au folosit de o schelă aflată în dreptul imobilului vecin.

Ce pradă au găsit tâlharii

„Nu mă întrebau unde sunt banii, unde sunt bijuteriile. Doar șopteau: unde-i? Unde-i? Hai, spune!?” La momentul jafului, familia Stoiculescu avea în casă suma de 120.000 lei, din care suma de 50.000 avea ca destinație organizarea unei ceremonii funerare, iar suma de 70.000 lei reprezintă dividende încasate de doctorul Teodor Stoiculescu de la firma Aprilia SRL, pe care își derulează activitatea în regim privat. „N-au vrut să mă omoare, mai mult să mă sperie.” Hoții au vârste estimate între 18 și 25 de ani. Au găsit banii și bijuteriile în jurul orei 2:30 – 3:00 dimineața. Au găsit și caseta cu bijuterii. Aceasta era ținută în bancă. „Am scos-o că urma să mergem la nuntă.” În casetă se aflau 4 lănțișoare și câteva brățări, din care două, lucrate în platină și aur, extrem de vechi și foarte valoroase. Mioara Stoiculescu spune că hoții aveau accent moldovenesc specific zonelor Vaslui – Piatra Neamț – Suceava.

Au fugit cu mașina victimei

A fost legată, de caloriferul din baie, cu arici auto, pentru capacele de la roți. I-a fost astupată gura cu un prosop. A fost legată cu un alt prosop, în jurul gâtului. „Lucrau cu șurubelnițe. A zis: bagă-i, mă, șurubelnița, măcar rănește-o! Atunci mi-au mai dat niște pumni, să le spun: ce mașină ai? Ce mașină ai?” Al treilea tâlhar a lucrat în așa fel încât să nu fie văzut de Mioara Stoiculescu. „I-am întrebat: de ce faceți asta? Și zice: nu cu tine, cu doctorul! A făcut rău!”  Doi hoți au ieșit pe ușa din față, cea principală, iar celălalt pe cea aflată în lateralul imobilului. Poarta era încuiată. Poliția a fost sunată în jurul orei 3:00, după ce Mioara Stoiculescu a reușit să se elibereze, tăind aricii auto cu ajutorul unei forfecuțe pentru unghii, aflată pe jos, în baie.  Tâlharii au fugit cu mașina femeii, un Hyundai Santa Cruz. Mașina a fost găsită abandonată pe drumul care leagă satul Cuza Vodă de cel care face legătura între DN3 și intrarea în municipiul Călărași, care traversează prin spatele fostului Combinat Siderurgic. Este cunoscut drept Drumul Hoților.  Autoturismul a fost găsit în jurul orei 5:00 dimineața.

Cine sunt tâlharii

Polițiștii au deja un cerc de suspecți. În mod normal, hoții vor fi prinși în câteva zile. Sunt indicii privind identitatea acestora. Capul rețelei este venit, recent, din Germania. Este cel care încerca să se ascundă de privirile victimei, pe timpul derulării jafului.




Ca-n Coreea de Nord: Copiii din centrele de plasament mănâncă orez luat cu 2 lei kilogramul!

16,60 lei este suma alocată pentru hrana fiecărui asistat aflat în centrele de plasament de pe raza județului Călărași. Marian Dinulescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Călărași, recunoaște că toți șefii centrelor de plasament s-au plâns de calitatea îndoielnică a produselor achiziționate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi și repartizate, către asistați, drept hrană, în ultima vreme. „S-au plâns că produsele sunt extrem de ieftine și de o calitate foarte proastă”.

Plecate de la Banca Comercială Română

Se întâmplă aceste lucruri în ultimele luni două luni. Niculina Chivulescu, recent adusă pe postul de director economic, recunoaște că, în cadrul DGASPC Călărași, s-a achiziționat, spre exemplu, orezul cu un preț de 2 (doi) lei pe kilogram. În România, spărtura de orez se vinde la un astfel de preț și este folosită în special pentru hrana animalelor. În marile retailuri, un astfel de produs se vinde cu 3 lei kilogramul. Întrebată dacă a verificat cineva dacă orezul achiziționat, la un astfel de preț, nu este cumva de plastic, directoarea economică spune că asta e treaba comisiei de recepție. Niculina Chivulescu a fost directoare a Sucursalei Călărași a Băncii Comerciale Române. A plecat de aici cu scandal, în urma acordării unor credite, în condiții neclare, firmelor actualului președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță. Tot din cadrul BCR Călărași și din aceleași motive a plecat și Daniela Mihai, recent angajată și aceasta în cadrul Consiliului Județean Călărași, pe postul de director executiv adjunct. Daniela Mihai este sora Florentinei Bârzan, pensionară a Serviciului Român de Informații, angajată și aceasta, tot recent, în cadrul DGASPC Călărași. Soțul acesteia, Viorel Bârzan, și el pensionar, a fost angajat în cadrul Consiliului Județean Călărași, pe postul de director administrativ.

Economii la norma de hrană

Marian Dinulescu nu ne poate spune cu certitudine cu cât s-a diminuat norma de hrană, în centrele de plasament din județul Călărași, în ultimele luni. Nu ne poate spune dacă acest lucru s-a întâmplat cu certitudine și care sunt motivele. „Faceți o adresă pe Legea 544”. Cum suma aprobată ca normă de hrană este aceea de 16,6 lei pentru fiecare asistat, sunt indicii că, în ultima perioadă, s-au făcut economii drastice, achiziționându-se produse de o calitate îndoielnică, la prețuri modice. Astfel, conform unor date, Consiliul Județean Călărași, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, economisește sume între 3 și 8 lei, din norma de hrană de care ar fi trebuit să beneficieze cei asistați. Economiile sunt atât de drastice încât noua directoare economică, adusă de președintele Vasile Iliuță, recunoaște că numără inclusiv rolele de hârtie igienică date copiilor din centrele de plasament. „Da, numărăm tot!” Se fac economii inclusiv la sacii menajeri. După consumarea fiecărei role de hârtie igienică, partea de carton este colectată în sacii menajeri, care nu trebuie strânși, pentru a nu face bule de aer și pentru a încăpea mai multe astfel de cotoare, după care acestea sunt numărate. În schimb, nu se mai fac economii când vine vorba de angajarea unor pensionari, cu venituri astronomice, sau cu cheltuirea banului public pentru finanțarea unor echipe de fotbal cu sportivi aduși și din Africa.

Încurcături, la derută, cu meniuri

La momentul actual, stocul de hrană, pentru copiii din centrele de plasament, ajunge pentru o lună. Niculina Chivulescu, directoarea economică, nu știe ce calitate are orezul, cumpărat de DGASPC Călărași și dat drept hrană, copiilor. Spărtură de orez cu morcovi fierți a fost meniul propus, la prânz, copiilor din centrele de plasament, pentru ziua de duminică, 13 mai. „Copiii în nici un caz nu mănâncă orez gol!” Sanda Nițulescu, șefa de centru de la Sfânta Maria, ne spune că există probleme referitoare la achiziționarea produselor alimentare: „Am această problemă vis-a-vis de achiziția alimentelor. Nu se aprobă ceea ce dorim noi să achiziționăm. Cantitativ sau calitativ.” Ni se arată, la derută, meniul din ziua de duminică, 20 mai: dimineața –  lapte cu cereale, tartă cu salam, unt, măsline; ora 10,00 – fructe; prânz – borș ardelenesc, șnițel din carne de porc cu piure de cartofi, castraveți acri și caramele; ora 16,00 – eugenii și compot; seara – budincă de paste cu brânză și stafide. Pentru data de 13 mai, la Centrul de Plasament Sfânta Maria, datele sunt următoarele: Emil Manea este muncitorul care s-a oferit să se ducă acasă, să taie o pasăre, pentru a fi pusă în mâncarea de orez achiziționat cu 2 lei kilogramul; există referate de necesitate cu produse alimentare neaprobate; 9 copii mănâncă un pui. Directoarea delegată, la acest moment, să se ocupe cu conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi, Lavinia Grosu, recunoaște că merge, în timpul programului, la grupul sanitar. Nu știe să ne spună ce face în cazul în care se termină rola de hârtie igienică și dacă și domnia sa e obligată să prezinte partea de carton a rolei. Lucrurile sunt extrem de ciudate.

Pilaf chior și note către statul paralel

La Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi, se fac economii la sânge. Nu același lucru se întâmplă când este vorba de angajarea de pensionari, cum este cazul Florentinei Bârzan, la acest moment aflată în concediu legal de odihnă. Ni se spune că ocupația principală a acesteia este aceea de a redacta note informative. Lavinia Grosu nu știe unde ajung respectivele însemnări, dacă ajung cumva la conducerea Consiliului Județean Călărași sau  la statul paralel. Sanda Nițulescu, care este șefă a Centrului de Plasament Sfânta Maria de mai puțin de două săptămâni, precizează că a refuzat să semneze pentru meniuri formate din orez gol, precum în Coreea de Nord, luat cu doi lei pe kilogram. „Am refuzat să semnez, pentru că nu mi s-a părut în regulă să semnez pentru așa ceva. Pentru că aia e mâncare care se aruncă, nu pune nici un copil gura pe ea. Trebuia îmbunătățit, trebuia făcut cu legume, cu asta, cu asta… Am văzut că este vorba de un pilaf din ăla chior, și am refuzat să-l dea copiilor”. Meniul acesta s-a făcut pe baza cantității calorice și pe baza produselor existente, la data de 13 mai 2018, în magazie. Conform unor date, în data de 13 mai 2018, în magazia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi se mai aflau două produse: orez luat cu 2 lei kilogramul și morcovi.

DGASPC ne învață proprietățile orezului

Deși regula citării a fost folosită în mod expres, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi ne-a remis, în cursul zilei de 25 mai, alte date decât cele consemnate anterior, într-un drept la replică. Se precizează următoarele:

  • În conformitate cu HG 904/2014 valoarea alocației de hrană/zi/copil/tânăr este 12 sau 16,60 lei, în funcție de vârstă și tipul de serviciului social în care se află (serviciu rezidențial/serviciu de zi).
  • Referitor la calitatea produselor, menționăm că toate produsele alimentare au fost achiziționate prin procedura de Licitație deschisă, organizată online în SEAP, în anul 2017, în conformitate cu Legea 98/2016. Cerințele tehnice cu privire la calitatea produselor au fost stabilitate prin documentația de atribuire și primează în cadrul evaluării licitației. Până la acest moment, nu s-a depus nicio sesizare sau plângere, din partea centrelor la sediul D.G.A.S.P.C. Călărași, cu privire la calitatea produselor.
  • Produsul la care se face referire în articol, Orez ambalat – 1 kg, are următoarele caracteristici, în conformitate cu oferta tehnică furnizorului care a câștigat licitația, ofertă care face parte integrantă din acordul cadru:

OREZ AMBALAT 1KG

           Proprietati organoleptice:

  • Aspect: Boabe de formă ovală, uniforme ca mărime, sănătoase, întregi, complet decorticate;
  • Culoare: Alb, transparent;
  • Miros: caracteristic, fără miros străin de mucegai, de încins, de rozătoare;
  • Gust: specific orezului.

            Valori nutriționale:

  • valoare nutritivă 351kcal/100g
  • proteine            9g/100g
  • lipide 3g/100g
  • glucide 77g/100g
  • fibre 9g/100g
  • sodiu 002g/100g

Alte precizări

Tot în respectivul drept la replică se mai precizează:  Menționăm că în data de 23.05.2018, în urma verificărilor făcute la C.P.R.U. SF. Maria, de către reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, S.I.C.E., Direcției de Sănătate Publică și Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Călărași, s-a întocmit procesul verbal de constatare, cu numărul 1983/23.05.2018, cu următoarele constatări: „Referitor la produsul orez achiziționat, menționăm că acesta este ambalat în pungi a câte 1 kg, cu elementele de identificare ale producătorului și distribuitorului. La data controlului, pe stoc, se afla orez marca ARO, distribuit de SC METROU și orez marca PENNY, ambalat în pungi de 1 kg, ambalajele sunt întregi și în termenul de valabilitate, la examenul privind calitatea acestuia, am constatat că este corespunzator.” Se mai arată că, pentru data de 13 mai 2018, la acest centru se afla un număr de 137 de produse alimentare (ex.: carne, pește, brânzeturi, legume, fructe, dulciuri, paste etc.), cu o valoare contabilă de 5.900 de lei, pentru un număr de 11 beneficiari.

 




Fără prejudecăți, despre apă: 1.000 de litri de apă costă cât un litru de cola!

Aparat tehnic

– Domnule Alin Drăgulin, știm că se confundă, deseori, ADI Ecoaqua cu Ecoaqua SA. De fapt, ce conduceți dumneavoastră?
– ADI Ecoaqua reprezintă o asociere între mai multe unități administrativ-teritoriale, din județele Călărași și Ialomița, în speță 29 din județul Călărași, incluzând Consiliul Județean, municipiile și orașele și 8 din județul Ialomița, între acestea aflându-se și municipiul Urziceni, celelalte fiind comune.
– Bun. De ce s-a făcut această asociere?
– În scopul de a gestiona în comun serviciul, pentru a avea o operare a acestuia mult mai eficientă. Atunci când administrezi la comun, ai o arie mai mare și deservești mai multă populație, în mod normal trebuie să apară și eficiența. Al doilea aspect, cel puțin la fel de important ca primul, este atragerea de fonduri europene. Este cunoscut faptul că pe probleme de mediu, marile proiecte europene, mă refer și la cel prezent, Proiectul Operațional de Infrastructură Mare (POIM), nu pot fi accesate decât de către comunități aflate în asociații de dezvoltare intercomunitare (ADI-uri). Spre exemplu din ADI Ecoaqua, pe POIM, avem incluse 33 de unități administrativ teritoriale, care să beneficieze de fondurile europene din acest proiect.
– Am înțeles, faptul că fac parte din această asociație, ADI Ecoaqua, comunitățile pot accesa astfel de fonduri.
– Da. Accesarea se face de către operator, de către firma Ecoaqua SA, însă beneficiarul, în cele din urmă, cel final, este unitatea administrativ teritorială. Pentru că infrastructura creată ca atare, în urma derulării unui astfel de proiect, va rămâne comunității respective.
– Bun. Și voi, ADI Ecoaqua, de fapt ce faceți?
– ADI Ecoaqua are un aparat tehnic. Eu, spre exemplu, ca director executiv sunt conducătorul aparatului tehnic al asociației.
– Adică sunteți un fel de suprastructură?
– Nu. Ca să continui, în mod normal, orice localitate, care își deleagă un serviciu de utilitate publică, monitorizează modul în care operatorul își duce la îndeplinire obligațiile din contractul de delegare aferent. Spre exemplu, serviciul de transportul în comun, la Călărași, are o structură în interiorul primăriei care monitorizează modul în care firma de transport își duce la îndeplinire obligațiile. Aparatul tehnic al Asociației înlocuiește cele 37 de structuri de monitorizare a contractului de delegare aferent serviciului de alimentare cu apă și canalizare, pe care localitățile le-ar fi avut dacă nu făceau parte din ADI.
–  Am înțeles.

Elemente de cost

– Avem o organigramă de 10 persoane care, repet, suplinește structurile ce ar fi trebuit să le aibă cele 37 de unități administrativ teritoriale membre, dacă nu erau în asociație.
– Deci voi monitorizați costurile operatorului, în fapt cele practicate de Ecoaqua SA? Cele legate de serviciile oferite, în speță distribuția de apă și sistemul de colectare pentru apele uzate?
– Sunt lucruri de explicat. Ultima creștere, cea de anul trecut a fost de fapt o ajustare. Spre exemplu, există cerere de modificare și există cerere de ajustare pentru prețul și tariful unor astfel de servicii. Cu ajustarea ai de-a face când actualizezi prețul cu rata inflației, cu evoluția generală a costurilor din economie. Și cu modificare de preț atunci când ai structuri de elemente de cost suplimentare.
– E corect.
– Și dau ca exemplu: pui în funcțiune o stație de epurare, asta înseamnă că ai de-a face cu element de cost suplimentar, la fel și preluarea în operare a sistemului unei localități membră ADI. Documentația, în ambele cazuri, este făcută de către operator, adică de firma Ecoaqua. Întreaga documentație este transmisă către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare.
– Corect, către ANRSC.
– Această autoritate avizează în baza istoricului de costuri…
– Da, care înseamnă economic, de exploatare, de dezvoltare, de modernizare sau mai știm noi ce, rentabilizare, de protecția mediului etc. etc.
– Iar cei de la ANRSC analizează fiecare factură plătită, întâmplarea face că am și lucrat în această instituție, îți iau fiecare element de cost, cu dovadă în spate, facturi, ștate de plată și așa mai departe, văd care sunt cheltuielile tale din producție și îți împarte la volumul fizic de producție pe care îl ai și-ți determină automat costul unitar pe produs, apoi prețul pe metrul cub de apă potabilă și pe apă uzată. Dacă tu nu ai această documentație solidă și foarte bine argumentată în spate, nu-ți aprobă prețul respectiv. Mai mult decât atât: poate să-ți dea alt preț față de cel pe care l-ai propus. Spre exemplu, tu, ca operator, ai putea să te duci, azi, să soliciți un preț mai mic iar ANRSC să-ți spună, în urma analizei, că de fapt tu trebuie, conform reglementărilor legale, să ai un preț mai mare decât cel pe care l-ai propus. Al doilea aspect: noi, ca și asociație, după ce există avizul ANRSC, punem în discuție spre aprobare prețul și tariful respectiv. ADI îl discută în vederea aprobării numai în condițiile obținerii avizului structurii de specialitate, al Autorității Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. Deci nu sunt elemente de cost neacoperite, date din burtă… așa cum am mai auzit.
– Nu am zis așa ceva. Cine și-a permis să spună asta, să-și asume!
– Elementele de cost sunt foarte bine argumentate în fața unei autorități naționale în domeniul de reglementare. Semnătura pe preț se dă direct de secretarul de stat, tocmai pentru că are un regim special, fiind monopol de utilitate publică.

Diferențe de preț

– Să revenim în județ. Costul apei, la Jegălia, este unul, costul apei, la Dorobanțu, este altul. Noi știm de ce, dar vă rugăm pe dvs să explicați această situație.
– În cadrul asociației există localități în care s-au investit bani de pe Programul Operațional Sectorial de pe Mediu și localități în care nu s-au investit bani și se vor face investiții prin Proiectul Operațional de Infrastructură Mare. Aceste localități au un orizont de timp fericit în față. Va urma perioada de conformare la normele europene în domeniul mediului, moment în care fiecare unitate administrativ teritorială va fi amendată dacă nu are respectate normele referitoare la calitatea apei potabile, dar și a apei epurate. Majoritatea localităților din județ nu au apă potabilă, în momentul de față.
– Cam toate!
– Așa e. Iar sistemele de epurare sunt la pământ.
– Revenim: între Jegălia și Dorobanțu, haideți să spunem de ce sunt diferențe de preț. Să spunem că Jegălia, spre exemplu, face parte din altă asociație, din Raja Constanța, iar Dorobanțu, că am dat această comună ca exemplu, este în ADI Ecoaqua. Intenția noastră este aceea de a reveni la prețuri. Se întâmplă următorul fenomen: Raja Constanța…
– Raja Constanța are prețul cu 20 la sută mai mare decât cel practicat de operator, în cadrul ADI Ecoaqua.
–  Lucrăm pe cifre. Are 8,78 lei pe metrul cub de apă potabilă livrată și pe metrul cub de apă epurată. Dorim, iată,  să clarificăm acest aspect legat de prețuri, pentru toată lumea. Operatorul dvs, Ecoaqua SA, este pe locul 27, din 45 de operatori regionali, ca preț practicat, pentru apa potabilă livrată și pentru serviciile de canal și epurare. Prețul mediu de livrare, pentru metrul cub de apă , la nivel național, este de 3,77 lei. Vă spunem: astea sunt date oficiale. La Călărași, metrul cub de apă potabilă livrată este de 3,77 lei. Asta dorim să subliniem: prețul practicat de operator, de Ecoaqua SA, este unul rezonabil raportat la celelalte prețuri practicate de ceilalți operatori regionali.
– Mai mult decât atât, prețul este influențat de ceea ce se întâmplă pe piață, pentru că vorbim de un operator economic. Când tu ai această creștere mare a prețului la energie electrică, la gaze, a salariului minim pe economie, ce așteptări poți avea de la un operator economic care nu e altceva decât o societate comercială, cu costuri salariale, de producție etc.?
– Asta spunem și noi: operatorul, Ecoaqua SA, nu este o unitate a statului, statul ăsta fiind o noțiune abstractă.
– Da, înțeleg ce spuneți, mai există din păcate, percepția asta, puțin comunistă, de genul că firma este de stat, deci nu are costuri, nu are cheltuieli, fixăm noi un preț modic, ca să nu se supere lumea și vedem dacă și cum mascăm pierderea economică, cum gestionăm falimentul. De fapt, alta este situația, te supui unei realități economice. Operatorul respectiv trebuie să aibă inclusiv un profit minim. E drept, se poate lucra la diverse capitole, cel mai elocvent este cel al pierderilor de pe rețea. Și aici, într-adevăr situația este una care necesită măsuri ferme. Acum, odată cu dezbaterea spre aprobarea noului plan de administrare, va fi asumată o scădere treptată a acestor pierderi, astfel încât să se îndrepte către un nivel rezonabil, în următorii 4 ani.
– Nu scăpați atât de ușor. Spuneam că media națională la metrul cub de apă potabilă este de 3,77. La Călărași, acesta este chiar de 3,77. La Roseți, spre exemplu, metrul cub de apă este de 1,80 lei. Vă rog, haideți să explicăm și de ce în comuna Roseți costă apa 1,8 lei pe metru cub.
– Pentru că apa de acolo nu prea poți să o consumi.
– În primul rând că nu face parte din ADI.

Se livrează apă industrială

– În localitățile din ADI care nu au apă potabilă, apa este livrată ca apă industrială. În momentul în care consumatorul primește apa respectivă, serviciul respectiv, și semnează contractul, știe că are apă industrială. Noi nu ne mințim utilizatorii. Asta e o chestiune de corectitudine. Îi spui omului: asta e apă industrială ce consumi, pentru că nu se supune normelor. Eu aflu că se discută peste tot în județ că apa este potabilă, dar în schimb știm că în majoritatea situațiilor nu o bea nimeni. Mă refer la cei din afara asociației.
– Dichiseni, Grădiștea, Borcea… Sunt comune unde vara nici nu este livrată apa sau este livrată pe bază de program.
– Unele UAT-uri au preferat să gestioneze singure un astfel de serviciu, este opțiunea și dreptul lor. Am văzut că se discută mult și despre puțuri. De ce nu folosim puțuri forate? În momentul de față, conform datelor pe care le avem, în județul Călărași, aproape întreaga pânză freatică este infestată cu diverși poluanți. A fost foarte greu să găsim o sursă din care să captăm apa, pentru stațiile de tratare. Există o problemă și la nivel de comune membre ADI, acestea au intrat în asociație după implementarea POS Mediu, drept urmare în sistemele acestora nu s-au făcut investiții din bani europeni. Pentru următorul proiect POIM, cererea de finanțare este de 300 de milioane de euro, ar putea rezolva aproape în totalitate problema serviciului și la nivel rural.Suma este foarte mare pentru posibilitățile zonei noastre.
– E foarte mult, dar și foarte atractiv, pentru unii.
– Ar trebui să fie atractiv pentru toată lumea. Să ai o investiție de 300 de milioane de euro… Nu știu cine și-a permis sau își permite, vreodată, o investiție de 300 de milioane de euro, în județe precum Călărași și Ialomița. Își va permite vreodată Guvernul României să investească 300 de milioane în aceste două județe, în apă și canal? Eu cred că nu!

Guvernul risipește banii

– Vă contrazicem: Guvernul României își permite, spre exemplu la Valea Argovei, o comună de 2.500 de locuitori, să investească 5 milioane de euro, în apă și canal.
– Există puncte de vedere cum că localitățile mici își pot administra singure aceste servicii către populație. Părerea mea este că în momentul în care vor avea apă potabilă, prin implementarea de programe guvernamentale sau de alt tip, și își vor rezolva problema cu serviciul de apă și canal, vor trebui să aibă prețul corect, prețul corect la apă, prețul corect la canal. Este foarte dificil pentru o comunitate, care are un număr foarte mic de locuitori și care are o stație de tratare, nu mai spun de cea de epurare, cu anumite pretenții de operare și cu anumite consumuri deloc neglijabile, normale, incluse în factură și nu mascate prin cheltuieli ale primăriei, e foarte greu să aibă un preț sub cel al unui operator ca Ecoaqua, spre exemplu, care va avea, până la urmă, o strategie coerentă, sistematizată, la nivel de magistrale, astfel încât să poți produce apa într-un punct cât mai eficient pentru o arie cât mai mare, astfel încât să vinzi cât mai mult și să ai costurile cât mai mici, pe metrul cub de apă. Spre exemplu, ar fi fost foarte bine dacă apa care este produsă la Călărași ar fi fost vândută și în alte localități, fapt care ar fi dus la scăderea costurilor unitare.
– E o lege economică: vinzi mai mult, costurile sunt mai mici.
– Corect! Ar fi fost mult mai simplu și pentru operator, dar și pentru celelalte localități. La un moment dat, când fiecare localitate care livrează apa în mod independent, va avea acest produs la prețul corect, se va întâmpla ca locuitorii să se uite la prețurile mai mici, din comunele unde livrează operatorul regional, iar atunci va veni întrebarea firească: de ce prețul apei din aria de operare a operatorului este mai mic decât prețul apei de la noi? Va apărea o presiune publică asupra factorilor decidenți, din administrație, din politică, iar multe UAT-uri vor dori să intre în ADI. În acel moment, membrii ADI se întreabă, în mod firesc: te accept? De ce și cum? Cu stația ta, de care nu am nevoie fiindcă mă costă, iar eu pot să aduc apă de la Călărași, costul fiind mai mic, cu stația ta de epurare, a cărei funcționare mă costă foarte mult, sunt zone în care nici nu ai de ce să o pui în funcțiune, mă refer la stația de epurare, câtă vreme nu prea ai ce duce acolo.
– Ca la Ulmu!
– Consumatorii din urban mic și rural se racordează mai greu la canalizare, deși este obligatorie acolo unde există rețea, aceasta este o realitate cu care ne confruntăm. Revenind la alimentarea cu apă, vom avea o stație de tratare, după implementarea programului POIM, la Fundulea, care va alimenta inclusiv zona Lehliu, coborând spre Dorobanțu, inclusiv Ulmu, iar o bună parte din aria de operare va fi alimentată de la Fundulea, iar în partea dinspre Budești, tocmai pentru că există probleme cu pânza freatică, apa va fi adusă de la București. Apa va fi transportată, pentru localitățile din zona Budești, din București.

Exemplele Oltenița și Slobozia

– Pe zona Budești, însemnând Șoldanu, Crivăț, Vasilați, Gălbinași, nu ai ce și cât să sapi, pentru a capta efectiv apă potabilă. Nu există, oricât ai săpa, apă potabilă.
–  Poți face și asta, dar ca să o procesezi și să o aduci la gradul de potabilizare, costurile sunt uriașe. La Oltenița, că tot suntem în zonă, consumatorii au probleme cu mașinile de spălat, cu centralele termice, tocmai din cauza calității apei care e captată din puțurile forate. Dacă vreți și un alt exemplu, comparativ ca pondere cu municipiul Călărași, municipiul Slobozia, din punctul de vedere al apei potabile și al canalizării, este la pământ.
– A avut o investiție majoră, în puțuri forate, apa fiind captată din zona Drajna.
– Da. Dar bea cineva, din Slobozia, apa livrată de autorități? Se riscă cineva să facă lucrul acesta?
– Vă spunem și cu ce prețuri, că le știm: metrul cub de apă rece, așa se facturează, apă rece, nu apă potabilă, este de 3,25 lei, la care se adaugă 9 la sută TVA. Apoi se mai facturează astfel: canal – 1,70 lei mc, plus 19% TVA, epurare – 1,07 lei mc, plus 19% TVA, taxă apometru – 0,08 lei mc, plus 19% TVA. Costul apei uzate, deci, e de 3,39 lei metru cub. Iar în Slobozia, cel puțin în zona estică, nu poți respira. Și dacă tot am ajuns la problema aceasta de captare a apei din puțurile forate, să amintim faptul că foarte mulți bani, din bugetul de la Călărași, s-au dus în astfel de puțuri săpate în zona Siderca. Există întrebarea de ce municipiul Călărași nu este alimentat cu apă din acele puțuri.
– Din fericire, avem o stație de tratare în care s-au investit bani europeni și care ne aduce o apă de calitate, în Călărași, una din cele mai bune ape din zonă. Faptul că s-au făcut acele puțuri la un moment dat și cine și ce oportunitate a văzut în ele nu pot eu să comentez.
– Sincer, senzația noastră este că acolo, în acele puțuri forate la Siderca, s-au spălat bani, asta e percepția noastră!
– Personal nu pot să intru într-o discuție de genul ăsta, dar acele puțuri vor fi folosite ca sursă alternativă de alimentare cu apă.

Apa din puțurile de la Siderca

– Apa din acele puțuri, săpate în zona Siderca, e potabilă?
– Nu, nu e.
– Poate deveni potabilă?
– Da, dar cu costuri mari. Altfel nu mai aduceam la stația de tratare, apă din Dunăre. Iar toată această logică de a capta din Dunăre și nu din puțuri forate are în spate studii bine aprofundate, acestea fiind plătite tot din fonduri europene.
– Acele puțuri din zona Siderca ar putea asigura vreodată necesarul de apă potabilă pentru Călărași? Ca debit!
– Sincer, nu știu acest lucru, chiar nu cunosc parametrii privind debitul dar, în momentul de față, operatorul, dar și noi, vedem această sursă doar pentru cazuri extreme, care ar putea apărea sau nu.
– În plus, puțurile alea nu ar putea asigura operatorului, adică firmei Ecoaqua SA, întreaga apă necesară pentru întreaga arie unde activează.
– E foarte dificil, momentan nici nu se pune problema.
– Domnule Alin Drăgulin, se spune că apa din Bărăgan, apa de pe toată linia Dunării, e plină de nitriți, de nitrați, puțurile forate sunt niște povești, câtă vreme apa de-acolo e greu să o potabilizezi. Un primar din zonă avea o idee cu montarea unor filtre care să înlăture aceste chimicale.
– Știu acest lucru, dar e greu să-ți dai seama dacă problemele apei din locul respectiv se reduc la nitriți și nitrați. Ar trebui să mergeți la stația de tratare de la Călărași, să vedeți cât de complex este procesul de potabilizare a apei, acest lucru nu se rezumă doar la un filtru. Iar referitor la prețul apei…

Totul se reduce la interesul comunității

– Nu are sens să discutăm, v-am arătat statisticile, suntem pe locul 27 din 45 de asociații. Prețuri peste Călărași, ca să dăm exemple, sunt la Constanța, Pitești, Vâlcea, Ilfov, Reșița, Neamț, Năsăud, Mureș, Giurgiu, Satu Mare, Olt, Brăila, Petroșani, Arad, Deva, Brașov, Tulcea etc etc.
– Și prețul la metrul cub înseamnă prețul pentru 1.000 de litri de apă. Ai 1.000 de litri de apă care se compară, ca preț, cu o sticluță de cola.Ce se întâmplă?! Noi, în momentul de față, vrem să atragem fondurile de pe Programul Operațional Sectorial de pe Mediu. Uniunea Europeană ia în considerare inclusiv limita de suportabilitate și, spre exemplu, pentru arealul unde ne desfășurăm noi activitatea, sunt luate în considerare venitul mediu, puterea de cumpărare, ce factură medie poate suporta populația. Presupunând prin absurd că noi nu am fi avut prețul ăsta și cu riscul de a duce operatorul la limita de a mai trăi sau de a falimenta, am fi avut un preț mai mic și, nu știu cum, printr-o minune, ar fi trecut de ANRSC și de toți ceilalți factori decidenți, în acest caz consultantul Uniunii Europene ar fi venit și ți-ar fi spus: bine, tu ai prețul 3 lei și poți să suporți 3,77, că eu așa ți-am calculat, în funcție de veniturile din zonă. Asta înseamnă că de la 3 lei, la 3,77, la volumul de apă pe care tu îl vinzi și îl vei vinde după ce implementezi proiectul, timp de 30 de ani tu ai putea să te împrumuți cu suma de care ai nevoie, iar banii ăștia tu îi poți suporta singur. Deci nu mai trebuie să-ți dau eu, Uniunea Europeană toți banii, poți să mai pui și tu. Cofinanțarea începe de la 11 la sută. Deci noi, dacă nu avem îndeplinit acest criteriu referitor la limita de suportabilitate, în momentul acela Uniunea Europeană spune să venim cu partea de cofinanțare de 11 la sută. 11 la sută din 300 de milioane înseamnă 33 de milioane de euro. Nu știu cine își asumă să plătească această sumă. Cred că e mai mult decât bugetul pe un al Primăriei Călărași sau al Consiliului Județean Călărași. Adică vorbim de foarte mulți bani, inclusiv ăștia 33 de milioane, nu vorbesc de cei 300 de milioane, pentru ceea ce înseamnă un buget local, în zona noastră. Deci tot la prețul acesta ajungeam, că altfel nu puteai atrage fondurile europene și ne trezeam că mai dăm și bani din buzunarul public, pe care oricum nu prea îi ai. Acest lucru ar fi fost într-un scenariu în care, printr-o minune, prețul ar fi putut să fie mai mic. Presupunând că s-ar fi putut întâmpla minunea asta, cu toate riscurile de rigoare, ar fi apărut această problemă pe care eu o văd drept majoră, în momentul de față: aceea de a fi obligați să cofinanțăm, într-un procent destul de mare, aceste fonduri pe Programul Operațional Infrastructură Mare, lucru pe care nu cred că noi ni le-am fi putut permite. Este drept, nu avem, deocamdată, aprobată cererea de finanțare, iar competiția este una mare, pentru un disponibil de 5 miliarde de euro, pentru 42 de operatori. La un calcul simplu, 300 de milioane este mult peste medie. Operatorul din Giurgiu, spre exemplu, are cererea de 110 milioane, ca să facem o scurtă comparație.
– Să amintim și de CL 8, când, în Călărași, în rețelele de apă și canalizare s-a investit suma de 10 milioane de euro. Când, vreodată, ar fi putut face asta municipiul Călărași, din banii publici?
– În municipiul Călărași, lucrările din CL8, stația de pretratare, stația de tratare și stația de epurare reprezintă investiții de circa 40 de milioane de euro. Bugetul municipiului Călărași, pe investiții, din surse locale, pe an, înseamnă 1 milion de euro, dacă nu chiar mai puțin. Asta ar fi însemnat ca 40 de ani, municipiul Călărași, din surse locale, să nu fi investit nimic altceva decât în aceste lucrări, executate în câțiva ani, din alte fonduri europene. Precizez acest lucru ca să se înțeleagă, poate mai bine, ce înseamnă atragerea de fonduri europene pentru Asociație și cât sprijin înseamnă pentru comunitate.
– Domnule Alin Drăgulin, sunt pierderi pe rețea! Asta anunță un om care a fost directorul tehnic al operatorului timp de 20 de ani și treaba lui era tocmai asta, să nu fie pierderi pe rețea! În plus, nu e apa ieftină!
– Dacă ne-am apuca să facem un grafic comparativ cu creșterea prețurilor la celelalte utilități, cum ar fi gazul și curentul electric, ne-am da seama că prețul apei a crescut mai puțin. Celălalt aspect nu-l comentez.
– Mulțumim!




Povestea lui Dan Grasu, sinucigașul de la 10 Nivele / Video needitat

Daniel Bancu este numele bărbatului care s-a aruncat, la sfârșitul acestei săptămâni, de pe un bloc-turn, din municipiul Călărași. În satul Roseți, unde are adresa, este cunoscut drept Dan-Grasu, nepotul lui Păduraru. Lumea îl mai știe și drept ăla care a venit, gol-pușcă, la primărie. La numai 34 de ani, și-a încheiat socotelile cu viața într-un mod de o duritate extremă: a plonjat în gol, de la peste 30 de metri înălțime.

 

A rămas cu un șoc

În sat, până să fie internat, în repetate rânduri, prin spitalele de psihiatrie, atârna la ușile cârciumilor. Pândea mușteriii și le golea paharele, fie când plecau, fie în clipele de neatenție ale acestora. Bunica acestuia ni-l descrie drept bețiv, viciu căpătat în ultima perioadă. Plânge și respiră greu. Pe Daniel Bancu ea l-a crescut, de la vârsta de 5 luni. Mama acestuia a plecat la oraș, la Călărași, iar tatăl a rămas în satul vecin, Dichiseni. L-a crescut numai ea știe cum. Are 82 de ani. De moartea atât de violentă a nepotului a aflat de la niște vecini, abia spre seară, deși Daniel bancu era mort de ore bune. Ne spune că tatăl acestuia s-a dus după el, la un spital din județul Buzău, unde acesta era internat de câteva luni, în comuna Săpoca. „A dat semnătură să-l ia acasă. Să răspundă pentru el!” Bunica știe ce i s-a întâmplat nepotului: spune că acesta a rămas cu un șoc, de când i-a murit mama, pe vremea când el era doar un adolescent. A murit la Călărași, de cancer, în urmă cu 18 ani. De atunci, spune mămăița, nepotul ei parcă nu mai era în toate apele.

Sărăcia de sub tule

Daniel Bancu a fost internat, prima dată la Spitalul de Psihiatrie Săpunari, la solicitarea procurorilor călărășeni. Judecătoria Călărași le-a admis cererea și a dispus internarea acestuia „până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.” Și bunica acestuia recunoaște că, în ultima perioadă, era extrem de agresiv. Până să capoteze psihic, a lucrat la o unitate de confecții metalice, la oraș. Șefii acestuia au observat că e ceva în neregulă cu el. În satul vecin, Dichiseni, o gospodină, care stă peste uliță de casa tatălui, îl știe drept un om extrem de taciturn. „Nu vorbea. Doar bâțâia din picioare.” Gheorghiță Bancu, tatăl acestuia, a fost după el, la spital, în județul Buzău, să-l ia acasă definitiv. Bunica spune că l-a luat ca să-l încadreze într-un grad de handicap. „A vrut să-i facă pensie de boală”. La Dichiseni, tatăl lui Dan Grasu trăiește în niște condiții de o sărăcie extremă, într-o casă din tule. Are 60 de ani și lucrează, cu ziua, prin sat.

Sex ca la televizor, cu bunica

De anul trecut a început Dan Grasu, sinucigașul de la 10 nivele, din Călărași, să se comporte violent. Acasă la bunică, a spart ce a putut, prin odăi. A spart geamurile. A spart televizorul. „Nu m-a bătut, dar mi-a zis că poate vreau să văd o baltagină de sânge. Pe urmă a început să plângă. S-a uitat așa spre icoană și a început să plângă.” În timpul ăsta, mămăica umbla la foc, cu vătraiul. „Și l-am auzit că zice, dar așa, mai încet: dar îmi e frică că mă duce iar acolo”. Adică la balamuc. Bunica ridică din umeri: nu știe ce s-a întâmplat, pe parcursul timpului, cu nepotul lui. Nu l-a văzut niciodată cu vreo femeie. În schimb, avea un anturaj extrem de dubios. Singura dată când a dat de înțeles că l-ar interesa femeile a avut loc tot în perioada când a început să se manifesteze violent. Dar nu a dat de înțeles că l-ar interesa femeile, în general, ci ar fi vrut să întrețină raporturi sexuale fix cu cea care l-a crescut, de la 5 luni, mămăița Ion Bița, de 82 de ani. „A zis vorbe, așa. Era la televizor, uite ce fac ăia, hai să facem și noi. Nu i-am zis nimic, că mi-a fost frică, tare frică.”

Surd și aproape orb

„Să-l ia ta-su, că eu nu am bani să-l îngrop! Îi tot spuneam, Dane, nu mai bea, Dane, că îți sare tot din cap!” Și, până la urmă, i-a sărit. Schizofrenia nu are leac. Ca și multe alte afecțiuni. Nici măcar nu i se cunosc cauzele. Ideile suicidale, în cazul unei asemenea boli, sunt frecvente. Ca și comportamentul auto-distructiv, abuzul de alcool, conflictele familiale. La Dichiseni, tatăl acestuia, Bancu Gheorghe, cel care a semnat, la spital, că îl ia acasă, să-l îngrijească, era plecat la oraș. La morgă. Acasă era doar bunicul băiatului, nea Trașcu, un bătrân surd și aproape orb. Și îngălat până la Dumnezeu. Ne spune că nu a mai vorbit cu tatăl sinucigașului de 4 ani, deși locuiesc sub același acoperiș. Sâmbăta, după ora 13:00, Dan Grasu a plecat din Dichiseni, la oraș. Urma să treacă pe la medicul psihiatru și apoi pe la farmacie, să-și ia rețeta. „Era în stația de la rată. Zice: mă duc la Călărași.” Înțelegem că se lăsase de viciul băuturii. A plecat singur, la Călărași. Vecina de peste uliță spune că părea amețit, dar de la tratament. „Nu era să ziceți că era nebun așa. Cred că scopul lui ăsta a fost. Vorbeai cu el, răspundea. El, de când a murit maică-sa, a intrat într-o depresie. Nu știu ce s-a întâmplat cu el… Avea o stare, uite-așa se legăna…”

Atât de crunt, printre oameni

Daniel Bancu, cunoscut în sat drept Dan Grasu, a fost luat, pe semnătură, de la Spitalul de Psihiatrie Săpoca, de tatăl acestuia, Gheorghe Bancu, în ideea că astfel poate avea și el un venit stabil. Că s-a săturat să trăiască de azi pe mâine, din ce își găsește de lucru, cu ziua, prin sat. Mai precis pensia de boală a băiatului. Vecina știe că Dan Grasu a plecat, la oraș, cu un card bancar. „A mai lucrat și prin străinătate. Avea și haine de firmă, dar i-a venit așa, o nebuneală, și le-a rupt pe toate”. Știe că sinucigașul avea bani la el, poate 1.200 de lei. „Ce, poliția nu i-a găsit banii în buzunar?” Inspectoratul Județean de Poliție Călărași, prin Biroul de presă, ne confirmă această informație. La locul sinuciderii din după-amiaza zilei de 18 mai, din zona blocurilor turn, de la Călărași, toți gură-cască nu aveau habar cine este bărbatul care a plonjat în gol, de la peste 30 de metri înălțime. Daniel Bancu, ieșit din spitalul de psihiatrie, pe semnătura tatălui, a ales să sară în gol exact din blocul unde, în urmă cu mai bine de 18 ani, a locuit mama acestuia. Și unde femeia s-a stins, răpusă de boala asta care seceră, atât de crunt, printre oameni, cancerul.




Fond: Omul de afaceri Ștefan Poienaru e cu un picior în pușcărie

A fost judecat pentru infracțiuni de corupție, într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, fiind condamnat de instanța de fond, Tribunalul Călărași, la o pedeapsă de 3 ani și 8 luni de pușcărie, cu executare.

Război cu un interpus al Serviciului Român de Informații

Este vorba de omul de afaceri Ștefan Poienaru, patronul firmei Agrofam Holding Fetești. În 2014, acesta a mai fost condamnat, la o pedeapsă de 1 an de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași au constatat că Ștefan Poienaru, în calitate de administrator al firmelor Agrofam Holding SA și Agrofam Prod SRL, ambele din Fetești, a refuzat, în formă continuată, să pună în aplicare o hotărâre judecătorească definitivă, rezultată în urma unui proces civil prin care acesta era obligat să ofere drept de servitute unui drum care are acces în zona Bălții Ialomița, pentru societatea comercială Agrozootehnica Pietroiu SA, parte din grupul româno-american A&S Internațional, firma care a privatizat Institutul Pasteur București. A&S Internațional este condusă de Sorin Paul Stănescu, un personaj controversat și care este văzut drept un interpus al Serviciului Român de Informații. De firma A&S Internațional București se leagă multe alte scandaluri, printre care și cel al gripei aviare din România. Pentru primul val de gripă aviară, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară a cheltuit 110 miliarde de lei vechi pe dezinfectante și echipamente achiziționate fără licitație, de fiecare dată fiind invocate urgența și forța majoră.

Rechizitoriul

Ștefan Poienaru a fost trimis în judecată, la data de 24.09.2015, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene; complicitate la infracțiunea de înșelăciune; participație improprie la tentativă la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene; participație improprie la tentativă la infracțiunea de înșelăciune; participație improprie la fals în declarații. Ștefan Poienaru, se arată într-un comunicat DNA, în calitate de administrator al S.C. Agrofam Prod, a sprijinit-o pe inculpata Văleanu Traicu Maria Ecaterina, să manipuleze procedura de achiziții, prin simularea unei proceduri de licitație pentru achiziționarea de echipament, obținând în această modalitate fonduri nerambursabile din bugetul Uniunii Europene și bugetul național, în cuantum de 3.838.000 lei. Cercetările desfășurate în cauză au scos la iveală, printre altele, faptul că echipamentul finanțat în cadrul proiectului, a fost livrat firmei beneficiare cu mai mult de un an înainte de a fi achiziționat oficial în anul 2009, din fondurile nerambursabile primite.

Adeverință falsă, folosită la APIA Călărași

În luna aprilie 2013, Ștefan Poienaru, în calitate de asociat unic și administrator al S.C. Agrofam Holding, cu intenție, a determinat o persoană să depună la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Călărași documente inexacte, cu scopul de a obține pe nedrept fonduri europene și din bugetul național, în cuantum de 642.792,57 lei, bani ce reprezintă plata unică pentru o suprafață de teren arabil de 991,58 ha, pe care nu o deținea în mod legal. În aceeași perioadă, pentru a intra în posesia acelei sume de bani, acesta, cu intenție, a determinat aceeași persoană să se prezinte și să declare, în mod nereal, în fața reprezentanților legali ai Primăriei Comunei Borcea, că societatea S.C. Agrofam Prod SRL deține legal și exploatează pe raza acelei localități o suprafață agricolă substanțial mai mare decât cea reală. Acest aspect a avut ca urmare emiterea de către Primăria Comunei Borcea a unei adeverințe neconforme cu realitatea, utilizată ulterior la APIA Călărași.

Condamnat în regim de detenție

Ștefan Poienaru a fost condamnat pentru complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, la 3 ani de închisoare. Pentru participație improprie la tentativă de prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, a fost condamnat la 1 an de închisoare. Instanța a constatat prescrierea infracțiunii de fals în declarații și a dispus încetarea procesului penal declanșat împotriva acestuia. S-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare în condiţiile aplicării art. 81-82 c.pen. 1969, aplicată acestuia prin sentința penală nr. 25/15.01.2014 a Judecătoriei Călăraşi, în dosarul nr. 2889/202/2013 al judecătoriei Călăraşi, sentinţă rămasă definitivă prin decizia penală nr. 853/A/02.07.2014 a Curţii de Apel Bucureşti (fapta pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa menţionată fiind concurentă cu infracţiunile din prezenta cauză). Magistrații Tribunalului Călărași, ca instanță de fond, au dispus ca Ștefan Poienaru să execute 3 ani și 8 luni de închisoare, în regim de detenție. S-a dispus, totodată, printre altele, anularea adeverinţei nr. 340/30.05.2013, emisă de Primăria comunei Borcea. S-a menținut sechestrul asigurator până la concurența sumei de 3.838.000 lei.




Actualizat – Veselia salvează România: Meca Impex, firma care a fost administrată de actualul președinte al AGA din cadrul Ecoaqua SA Călărași, nu și-a mai plătit apa din 2016!

37.090 lei este datoare, la SC Ecoaqua SA Călărași, reprezentând apă și canalizare, plus penalități neachitate, firma Meca Impex SRL Călărași. Aceasta a fost administrată, până la sfârșitul anului 2016, când a fost angajat, pe baza unor documente neconforme, în postul de director executiv adjunct, în cadrul Consiliului Județean Călărași, de Eduard Grama. Anterior, acesta fusese condamnat la pușcărie, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, într-un dosar care a fost pe rolul Judecătoriei Caracal, pentru infracțiuni la legea cecului.

Facturi neplătite din 2016

Din data de 11 aprilie 2018, Eduard Grama este noul președinte al Adunării Generale a Acționarilor a SC Ecoaqua SA Călărași, fiind numit de Consiliul Județean Călărași. „Prezența lui Eduard Grama în această structură înseamnă o evidență pe care Consiliul Județean Călărași dorește să o aibă asupra raportului preț – calitate în ceea ce privește serviciile de furnizare a apei potabile. Vom evalua riguros calitatea și prețul apei potabile, serviciile de facturare, soluționarea întreruperilor neplanificate în furnizarea apei și alimentarea cu apă și canal a localităților. În concluzie, ne dorim ca cetățenii județului să beneficieze de servicii de calitate iar tarifele să îi mulțumească”, a declarat Vasile Iliuţă, președintele Consiliului Județean Călărași, la numirea acestuia în funcție. După ce a a fost angajat la Consiliul Județean Călărași, firma Meca Impex a rămas în administrarea lui Daniel Claudiu Stoica, un apropiat al lui Eduard Grama. Stoica a fost cooptat în structura acționariatului în cursul anului 2012. Meca Impex nu și-a mai plătit facturile, la Ecoaqua SA Călărași, din anul 2016.

Activitate sistată

La acest moment, firma Meca Impex SRL este executată silit, de BEJ Mihalcea Ionel, în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2229, din data de 07.11.2017 a Judecătoriei Călăraşi , definitivă prin neapelare, la cererea creditoarei S.C. Ecoaqua S.A Călărași. La 7.11. 2017, Judecătoria Călărași a admis cererea creditoarei Ecoaqua SA Călărași, în contradictoriu cu firma care a fost administrată de Eduard Grama, obligând-o la plata sumei de 14.305,66 lei, debit principal, reprezentând contravaloarea prestării de servicii prestate şi facturate în perioada 21.07.2016 – 16.03.2017; 2) 574,57 lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente debitului principal; 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. SC Meca Impex SRL a acumulat datorii către Ecoaqua SA Călărași încă de pe vremea când era administrată de actualul președinte al Adunării Generale a Acționarilor din cadrul Ecoaqua SA Călărași, Eduard Grama. SC Meca Impex SRL are ca obiect principal de activitate fabricarea produselor răcoritoare nealcoolice. Activitatea acestei firme a fost sistată prin OIA (Ordonanță de Interzicere a Activității) emisă de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor sub nr. 59/17.05.2017.

Datorii cu carul

Meca Impex, firmă de la care a plecat, din calitatea de administrator, la Consiliul Județean Călărași, Eduard Grama, a înregistrat, în 2016, o cifră de afaceri de 417.622 lei, cu un profit net de 9.101 lei, înregistrând datorii de 1.932.935 lei. Către Baters Brox Impex, o firmă din Bihor, specializată în distribuția de capace și preforme PET, Meca Impex are un debit de 387.556,33 lei, reprezentând c/val. marfă şi a dobânzi legale penalizatoare. SC Buze Gaz SRL, o firmă din București, specializată în producerea și livrarea de gaze industriale (dioxid de carbon tehnic și alimentar etc), a cerut, la Tribunalul Călărași, falimentul firmei Meca Impex SRL, în cursul lunii aprilie 2018. Nu e prima firma administrată de Eduard Grama care ajunge în situații financiare extrem de dificile. Nu sunt indicii că Ecoaqua SA Călărași și-ar putea recupera vreodată banii de la SC Meca Impex SRL, care a fost administrată de Eduard Grama, pentru prestările efectuate. În condițiile în care Grama, prin Meca Impex, figurează cu debite uriașe către Ecoaqua SA, e ciudat cum același Eduard Grama a fost numit președintele Adunării Generale a Acționarilor la Ecoaqua SA Călărași. Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, nu a putut fi contactat pentru a-și expune un punct de vedere.

Vuvuzele

Într-o poziție exprimată în mod public, pe o rețea de socializare, fostul condamnat la pușcărie și actualul director executiv al Direcției Dezvoltare Regională și Relații Externe afirmă următoarele: „În ciuda continuării minciunilor și dezinformărilor care se acreditează din nou în mass media de către așa ziși-ziariști, îmi reafirm poziția de a nu mai permite risipirea nici unui leu din banul public. În continuare sunt uimit și amuzat de rapiditatea cu care, imediat ce sesizez anumite ilegalități sunt atacat fără motive în presă. Îmi voi menține poziția față de nelegalitățile pe care le-am constatat chiar dacă voi fi în continuare calomniat pentru datorii ale unei societăți cu care m-am intersectat odată (datorii asumate și aflate în curs de executare) sau pentru o inexistentă ordonanță de interzicere a activității acelei societăți de către DSV. ”Dezvăluirile de presă” de azi sunt de fapt cunoscute demult de către toată lumea, sunt informații publice, se referă la litigii între societăți comerciale, nu au nicio legătură cu activitatea mea de la CJ iar încercarea oricărei vuvuzele de a mă intimida nu va avea succes.”

Date exacte

Fostul condamnat la pușcărie, anchetat la acest moment în mai multe cauze penale, a figurat ca asociat unic al firmei Meca Impex SRL. Conform extrasului de încheiere numărul IJ 24, din 10 ianuarie 2008, asociatul unic al acesteia, cu un aport la capitalul social subscris și vărsat de 200 de lei, este Eduard Grama, născut la data de 31.03.1979, în Călărași, de cetățenie română, domiciliat în Călărași etc. Actualul asociat unic și administrator al firmei Meca Impex, Daniel Claudiu Stoica, a fost cooptat în structura acționariatului la data de 15.05.2012. La acea dată, Eduard Grama avea un aport la capitalul social de 60.200 lei, reprezentând 99,667% din acesta, în vreme ce Daniel Claudiu Stoica avea un aport de 200 de lei, reprezentând 0,333% din capitalul social. Ulterior, Daniel Claudiu Stoica devine asociat unic. Eduard Grama continuă să reprezinte firma, în calitate de administrator, până la data de 28.12.2016, timp în care aceasta înregistrează deja datorii către furnizorul de apă-canal, Ecoaqua SA Călărași, pe care a ajuns să-l reprezinte, din calitatea de președinte al Adunării Generale a Asociaților. Lipsa unui bun-simț elementar e evidentă, în acest caz: cunoscut drept țepar, un fost condamnat la pușcărie are tupeul să afirme că este cel care are grijă de banul public. Trăim vremuri absolut demente!




Drăgălășenii la Primăria Călărași: Consilierul lui Drăgulin se crede Nicolae Gârceag / Video

E plătit cu 80 de milioane de lei, lunar, din bani călărășenilor, pentru a administra conturile de pe rețelele sociale ale primarului Daniel Ștefan Drăgulin. Este vorba de Andrei Klein, consilierul edilului de la Călărași, un individ călcat de mascații Direcției Naționale Anticorupție, care l-au vizat într-o cauză de luare de mită, într-un contract al Primăriei Călărași cu firma cântărețului Alin Oprea, reprezentantul firmei Talisman. Sinecura politică acordată acestui individ, de către primarul Daniel Ștefan Drăgulin, e cel puțin dubioasă, câtă vreme activitatea lui Andrei Klein, la Primăria Călărași, e una extrem de vagă și cu conotații cel puțin pidosnice.

În numele primarului

În numele primarului Daniel Ștefan Drăgulin, langurosul consilier al acestuia recunoaște că a avut o postare publică, pe o rețea de socializare. „Este a doua promovare a unei echipe din Călărași în primul eșalon al unei întreceri sportive, de când sunt eu primar. Nu am decât motive de mândrie. Eforturile financiare ale Primăriei și Consiliului Local Călărași din ultimii ani nu au fost în zadar. Văd asta la fiecare meci de handbal din Liga Națională, când se scandează, într-o sală polivalentă arhiplină, numele Călărașiului. Sau când sportivii noștri se întorc cu medalii acasă. Am văzut cu toții ieri, 5 mai, când echipa de tradiție AFC Dunărea Călărași a reușit promovarea istorică în Liga națională de fotbal. Am înțeles, sper, în toți acești ani de performanță sportivă la nivel național, de formare a unor suporteri adevărați, de formare a unor modele, printre sportivi, pentru copiii din Călărași, că sportul e unul dintre cei mai buni ambasadori ai unui oraș. Fie că e vorba de sport de masă sau sport individual. Să ne mândrim cu sportul călărășean și să-l susținem în continuare!”, a scris Andrei Klein, în numele primarului Daniel Ștefan Drăgulin. Edilul din Călărași nici măcar nu a fost la meci, fiind plecat, de mai bine de o săptămână, într-un concediu prelungit, în Italia.

Reacția primarului

Ne-am permis să avem alt punct de vedere decât cel exprimat de galeșul consilier al primarului Daniel Ștefan Drăgulin, iar efectul imediat este că acesta ne-a cenzurat respectiva luare de poziție, deși era una exprimată în termeni decenți și extrem de bine argumentată. Andrei Klein, fără să aibă o consultare prealabilă cu șeful lui direct, în speță cu Daniel Ștefan Drăgulin, și-a permis, de câteva ori, să ne cenzureze punctul de vedere. „Mi se pare o prostie ce-a făcut”, a fost reacția primarului. În schimb, Andrei Klein, individul călcat de mascații din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, crede că deține adevărul absolut și că numai poziția exprimată de el, în numele primarului Daniel Ștefan Drăgulin, este cea corectă: „Ai încercat să deturnezi atenția de la o chestie pozitivă cu niște detalii despre care tu crezi că sunt potrivite pentru o astfel de postare și nu mi se pare corect. Comentariul tău distrăgea atenția de la un lucru pozitiv”. Andrei Klein nu a știut să ne răspundă atunci când l-am întrebat cine anume l-a mandatat pe el să scrie, în numele primarului Daniel Ștefan Drăgulin, că e un lucru pozitiv ceea ce spune acesta și un lucru negativ ceea ce spunem noi.

800 de spectatori plătitori. Maxim!

„Sunt unii care trăiesc pentru sport”, spune Andrei Klein, în numele primarului Daniel Ștefan Drăgulin. Nu a știut, însă, să ne spună câți spectatori plătitori au fost la meciul AFC Dunărea Călărași 2005, în ziua de sâmbătă, 5 mai, pe stadionul călărășean. Nici cei de la AFC Dunărea Călărași 2005, în speță Florin Brișan, președintele clubului, sau Cătălin Nițu, ofițerul de presă, nu au dorit să ne comunice o astfel de cifră. Din datele obținute de noi, de la reluarea returului Ligii a II-a, la Călărași s-au vândut în jur de 7.000 de bilete, cu o medie de 800 de spectatori plătitori, la fiecare meci jucat acasă. Numărul spectatorilor plătitori, la handbal, este aproape dublu decât cel înregistrat la echipa de fotbal, unde joacă o serie de fotbaliști veniți inclusiv din Burkina Faso. Pentru astfel de fotbaliști mercenari, care nu au nimic în comun cu călărășenii, bugetul public cheltuie mai bine de 1 milion de euro, anual. În vremea aceasta, la tribuna oficială se înghesuie inclusiv persoane dubioase, condamnate la pușcărie sau cu grave probleme de ordin penal.

10 puncte pertinente

Acesta este textul pe care consilierul Andrei Klein, care primește 80 de milioane de lei, lunar, din bani publici, pentru a se ocupa de astfel de lucruri, și-a permis să-l cenzureze, fără să-i ceară acordul primarului Daniel Ștefan Drăgulin:
1. Nu e o echipă de tradiție, e înființată în 2005, în condiții extrem de dubioase;
2. Nu e o echipă călărășeană, e una formată din mercenari;
3. Numărul biletelor vândute spune totul despre interesul călărășenilor acordat acestei echipe de alogeni;
4. nu există nici o justificare sau o consultare publică pentru cheltuirea unor sume uriașe, din bugetul local, pentru susținerea acestor mercenari;
5. Când ai 2.000 de cereri de locuințe (sociale, pentru tineri căsătoriți etc.), nu e normal să spargi, pentru bășinile din capul unora, 4 milioane de euro, într-un mandat, pentru a promova cu niște indivizi aduși din Africa sau de pe aiurea;
6. 4.000.000 de euro echivalează cu construirea a 160 de apartamente, deci un adevărat cartier;
7. Nu e normal să plătești mercenari, că n-au niște bețivi unde să se refuleze, după care să faci împrumuturi bancare, ca să asfaltezi străzile din Mircea Vodă;
8. banii publici nu se duc pentru sprijinirea sportului de masă, ci pentru orgoliile unor vremelnici politicieni, lipsiți de viziune, care se visează Gigi Becali, pe bani publici,
9. Au mai fost „echipe de tradiție” finanțate în acest mod și care s-au făcut praf în momentul în care implicarea banului public nu a mai fost posibilă, vezi Piatra Neamț – Pinalti, Bacău – Sechelariu etc., în fapt niște mafioți;
10. Echipa călărășeană e echivalentul aceleia în care jucau Dincă, Farin, Catană, Bogatu, Toma etc. etc, nu papuașii și filipinezii Anei Maria Prodan;
11. Mai vrei?

Fără consultare publică

În patru ani de mandat, suma de 4.000.000 de euro pleacă din buzunarele călărășenilor pentru susținerea ambițiilor fotbalistice ale potentaților politici actuali, cu sportivi aduși de oriunde din altă parte, numai din Călărași nu. 4 milioane de euro înseamnă 184 de miliarde de lei vechi. Cu banii aceștia, s-ar fi refăcut infrastructura stradală, de la pământ, pentru o lungime de 25 de kilometri de drum. Municipiul Călărași are 151 de kilometri de rețea stradală, iar cu banii dați pentru salariile unor fotbaliști veniți de pe aiurea, spre exemplu, s-ar fi refăcut, de la 0, aproape 20 la sută din rețeaua stradală a municipiului Călărași, în condițiile în care aceasta se prezintă într-un mod catastrofal. În schimb, administrația locală înțelege să-i îndatoreze pe călărășeni, timp de 15 ani, contractând un împrumut, în valoare de 42 milioane lei, tocmai pentru refacerea infrastructurii rutiere. 42 de milioane de lei înseamnă circa 9 milioane de euro, dar călărășenii își permit să dea, la fiecare mandat, suma de 4 milioane de euro, pentru o pretinsă echipă de fotbal care nu are nici un fel de legătură cu municipiul Călărași. Niciodată pe mandatul primarului Daniel Ștefan Drăgulin nu au fost consultați cetățenii cu privire la prioritățile acestora și la modul în care se cheltuie banul public. În fond, nici nu e cine știe ce necesar, câtă vreme primarul nici măcar nu locuiește în oraș…




Neclarități: A fost sau nu violat Consiliul Județean Călărași, ca sediu profesional?

7.500 lei (75 de milioane de lei vechi) a plătit persoana privată Vasile Iliuță pentru ca o instituție publică, în speță Consiliul Județean Călărași, să fie reprezentată de un avocat, într-o cauză prin care s-a reclamat infracțiunea de violarea sediului profesional, faptă prevăzută de art. 258, alin. 1 NCP.

De unde provin banii de onorariu

Pe latura civilă, persoana vătămată Consiliul Județean Călărași s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 lei cu titlul de daune morale, precum și cheltuieli materiale în sumă de 7.500 lei, reprezentând onorariul apărătorului ales, în speță av. George Luțeanu. Acesta ne-a declarat că onorariul i-a fost plătit de Vasile Iliuță, ca persoană privată. „Nu mi l-a plătit Consiliul Județean. Și putea să plătească, în calitate de președinte. M-am interesat și eu, că așa ar fi trebuit: dacă plătea Consiliul Județean efectiv, să facă o ședință de consiliu, să aprobe angajarea mea ca apărător și după aceea să discute onorariul și toate demersurile celelalte. Dar chitanța și factura sunt emise în numele președintelui Iliuță. Nu aveam altfel cum, că știu, cunosc destul de bine, nu intram în… Plata nu a fost făcută de Consiliul Județean, pentru că dacă era nevoie să fie făcută plata de Consiliul Județean, cum v-am zis, trebuia să intre într-o procedură de Consiliu, de aprobare a apărării, toată procedura legală.”

Ne vom adresa parchetului

Lucrurile sunt total neclare câtă vreme onorariul avocatului a fost plătit de o persoană privată. Din acest unghi, e interesant de văzut dacă delegația avocațială a acestuia este făcută pentru a reprezenta Consiliul Județean Călărași, în fapt persoana care s-a simțit prejudiciată și care a reclamat comiterea respectivei fapte penale. Vasile Iliuță, ca persoană privată, în speța de față nu are nici un fel de calitate, mai ales că plângerea a fost făcută de Consiliul Județean Călărași. Dacă delegația e făcută pentru a reprezenta Consiliul Județean Călărași, iar plata a fost făcută de o persoană privată, lucrurile sunt total ambigue, din punctul nostru de vedere. Câtă vreme speța a fost reclamată de Consiliul Județean Călărași, avocatul, plătit de o persoană privată, nu avea calitate în cauză. Dacă delegația avocațială este făcută în numele Consiliului Județean, plata ar fi trebuit s-o facă această instituție, mai ales că ea și nu Vasile Iliuță, în nume personal, în calitate de persoană privată, s-a constituit parte civilă, solicitând inclusiv cheltuieli de judecată. Cheltuieli pe care apărătorul spune că nu au fost făcute de Consiliul județean Călărași, ci de o persoană privată. Lucrurile sunt de noaptea minții! Cum se poate constitui Consiliul Județean Călărași parte civilă cu o cheltuială pe care nu a făcut-o? Cum noi declarăm că avem nelămuriri legate de acest aspect, urmează să ne adresăm parchetului competent, pentru a se clarifica aceste aspecte.

Speța reclamată

Consiliul Județean Călărași a reclamat că, la data de 8.08.2017, în jurul orei 10:00, Stroe Marius Daniel, Badea Marin și Vieru Burlescu Emil „au pătruns în sediul Consiliului Județean Călărași pentru a solicita unele informații președintelui instituției, sediu pe care au refuzat să-l părăsească la solicitarea persoanelor îndreptățite”. Plângerea a fost depusă de Consiliul Județean Călărași, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași, la data de 28.08.2017. S-a sesizat că Stroe Marius Daniel, Badea Marin și Vieru Burlescu Emil au pătruns în sediul Consiliului Județean Călărași pentru a solicita informații legate de deplasarea autovehiculului, cu nr. de înmatriculare CL23CJC, la Slobozia, în acea dimineață, dar și timp de alte 4 săptămâni anterioare datei reclamate.

Salariați folosiți în scopuri personale

În Referatul cu propunere de clasare, emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași, s-a reținut că cei trei desfășurau, în calitate de jurnaliști, investigații cu privire la folosirea resurselor instituției în interesul altor persoane. „Au procedat la urmărirea autovehiculului…, aparținând Consiliului Județean Călărași, despre care aveau indicii că se deplasează în municipiul Slobozia pentru a renova un apartament aparținând unei persoane fizice”. În fapt, cu acest mijloc auto erau transportați unii angajați, din compartimentul administrativ, la un apartament din Slobozia, aceștia fiind obligați să-l renoveze, în timpul în care în mod legal ar fi trebuit să se afle la serviciu, în cadrul Consiliului Județean Călărași.

Pensionari angajați la stat

Ulterior s-a aflat, pe surse, că apartamentul care era renovat, cu folosirea abuzivă a muncitorilor din cadrul Consiliului Județean Călărași, aparținea chiar directorului Serviciului Administrativ, Viorel Brânzan. Acesta deține un apartament, în municipiul Slobozia, dar și două case de locuit, în județul Ialomița. Deține și două autoturisme, un Suzuki și un Nissan. De la sistemul public de pensii are un venit anual de 67.200 lei (5.600 lei lunar). Soția acestuia, Florina Brânzan, are și ea un venit anual, tot ca pensionară, de 49.200 lei (4.100 lei lunar). Amândoi au lucrat, până la pensionare, în instituții de stat. După pensionare, Viorel Brânzan a fost angajat, la Consiliul Județean Călărași, în vreme ce soția acestuia, Florina Brânzan, a fost angajată în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași. Cumnata lui Viorel Brânzan și sora Florentinei Brânzan, Daniela Mihai, din fostă angajată a Băncii Comerciale Române, de unde a plecat cu scandal, a fost, la rându-i, angajată tot la Consiliul Județean Călărași, pe postul de director executiv adjunct al Direcției Dezvoltare Regională și Relații Externe. Postul a fost ocupat anterior de Eduard Grama, aspect care este anchetat de procurori.

Intrarea nu era restricționată

Organele de cercetare penală, la sesizarea Consiliului Județean Călărași, au reținut că Stroe Marius Dorel, Badea Marin și Vieru Burlescu Emil, în timp ce se aflau în parcarea Consiliului Județean Călărași și adresau întrebări unui angajat cu privire la deplasarea acestuia, cu un autovehicul al instituției, în municipiul Slobozia, l-au urmat în sediul instituției folosind una din cele opt intrări ale clădirii, care nu era restricționată accesului public… „Cele trei persoane s-au îndreptat la etajul unu al clădirii, unde au pătruns în antecamera biroului președintelui Consiliului Județean Călărași, cu intenția de a obține informațiile dorite de la acesta, toate cele trei persoane având, la acea dată, calitatea de jurnaliști.”

Consiliul Județean Călărași nu e Ildu SRL

Procurorii au reținut că nu a fost vorba de nici un fel de viol al sediului profesional: „Pătrunderea în sediul Consiliului Județean Călărași a persoanelor Stroe Marius Dorel, Badea Marin și Vieru Burlescu Emil nu s-a realizat fără drept întrucât, prin simplul fapt că este o instituție publică, pătrunderea s-a realizat în timpul desfășurării programului de lucru, iar spațiile în care au pătruns cele trei persoane erau deschise publicului.” Se mai precizează, totodată, că legea nu protejează activitatea profesională în cadrul instituțiilor publice, în cazul de față nefiind vorba de vreo proprietate privată sau de o firmă a președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță. „Însuși faptul că spațiile unde au pătruns cele trei persoane… sunt deschise publicului general, se opune calificării lor ca private, în aceste spații nefiind accesul interzis publicului, astfel violarea sediului profesional se poate reține numai în raport cu încăperile în care intrarea este în general restricționată.”