Acasă | VIDEO REPORTAJ | Apocalipse minore: Sfârșitul lumii, de fapt, a avut loc! / Video

Apocalipse minore: Sfârșitul lumii, de fapt, a avut loc! / Video

image_pdfimage_print

William Miller, un fost polițist, devenit ulterior predicator baptist, e cel care a spus tuturor celor dispuși să-l asculte că Isus va veni a doua oară. A făcut asta în Statele Unite ale Americii, în urmă cu 175 de ani. Imediat după ce va ajunge din nou printre oameni, Isus va întemeia o împărăție care să dureze fix 1000 de ani. Adică ceva mai mult decât Imperiul Roman de Răsărit. Deși a trecut ceva vreme, încă nu a ajuns. Isus se lasă așteptat.

În satul Alexandru Odobescu se află una dintre puținele biserici ale acestui cult. Mai era o casă de rugăciune într-un alt sat, în mijlocul Bărăganului, la Dragalina. Proprietarul are acum alte planuri. A scos-o la vânzare pe OLX. E și o alta la Călărași. Adepții se întâlnesc sâmbăta, în jurul orei 9:00. Emană o bunătate nefirească. Alpha Centauri. Phandora. Parcă e o lume absolut vegetală. Conectată prin rădăcini. Se îmbracă cu hainele cele bune. Se primenesc. Îl slăvesc pe Isus, de cele mai multe ori prin cântec. Despre ei, adepții penticostali din Stancea, un sat aflat dincolo de Valea Mostiștei, râd pe înfundate: Se adună în biserică și se culcă între ei. Advent înseamnă venire și de aceea cultul acestora se numește astfel. Sunt niște mincinoși. Cei care spun asta fac parte din biserica Pomul Vieții. La schimb, în singura biserică de confesiune catolică din județul Călărași, aflată în municipiul reședință, despre penticostali se afirmă același lucru: se adună și joacă chiloțata.

Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi… Şi cum stăteau ei cu ochii pironiţi spre cer, pe când Se suia El, iată că li s-au arătat doi bărbaţi îmbrăcaţi în alb şi au zis: Bărbaţi Galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer? Acest Isus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer… Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere şi slavă mare… Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui!

Biserica adventă are ca bază de doctrină Biblia. Așa ne spune Dan Corneliu. Are studii teologice. Deosebirea e că ortodocșii acceptă Biblia, dar o subordonează tradiției. Pentru ei, Biblia e mai puțin acceptată, mai puțin studiată decât sfânta tradiție. Spre marginea satului, unde se întâlnesc adepții predicilor americanului Miller, Dan Corneliu, pe care am reușit să-l răpim, preț de câteva clipe, din mijlocul adunării, se declară un așteptător al venirii lui Isus, al adventului. L-au mai așteptat și alții cu mult înainte. Nu a ajuns până acum. Românii i-au așteptat și pe americani, imediat după Al Doilea Război Mondial. Nici aștia nu prea au ajuns. Îndrăznim să întrebăm cam pe când va ajunge, din nou, printre oameni, fiul lui Dumnezeu. Știți când se va întoarce Isus? Curând! Nicolae Eremia, primarul din sat, spune despre adventiști că sunt printre cei mai gospodari. Sunt oameni deosebiți, nu au făcut niciodată nici un fel de probleme. Eremia știe ce vorbește, este primar de 12 ani. Din 1200 de locuitori cât numără satul Alexandru Odobescu, 100 sunt adepți ai confesiunii advente.

Ieri, Isus pe lemn muri,
Slavă Lui, Aleluia!
Să ne poată mântui;
Slavă Lui, Aleluia!
Crucea noastră, crucea grea;
Slavă Lui, Aleluia!
A purtat spre-a ne salva;
Slavă Lui, Aleluia!

Adventiştii nu consumă carne de porc. Și Biblia, în Leviticul, consideră că porcul face parte din categoria animalelor necurate. Puteți mânca orice animal cu unghia despicată și care are copita desparțită-n două și își rumegă mâncarea. Și iepurele este tot un animal spurcat. Dar și cămila. E drept, cel din urmă animal nu prea își face veacul prin întinderile Bărăganului. Biserica Adventistă interzice cu stricteţe consumul de alcool şi fumatul. Căsătoriile au loc în interiorul religiei. Ca idee, media de viață a practicanților acestui cult este cu 10 ani mai mare decât speranța de viață la nivel național. Asta în Statele Unite ale Americii. Lanoi, Dumnezeu cu mila… Mare mila lui!

Lucrurile se petrec într-o simplitate nefirească. Se declară penticostali, iar pastorul acestora e de acord cu noi când afirmăm că acest cult a reușit să pătrundă în zonele cu populație săracă. Extrem de săracă. În satul Stancea, sunt 2574 de locuitori, o biserică ortodoxă și două așezăminte penticostale. Dintre acestea, Pomul Vieții este mai impozantă. Se află lângă un minimagazin sătesc, cu o limbă de terasă în față. Tot pe partea dreaptă a drumului principal, se află și biserica Maranata. Între cele două există diferențe de opinii legate de organizare. Atât. Cultul penticostal e prezent în zonele cu populație majoritară rromă. Poate fi găsit la Dâlga, Sărulești, Aprozi, Roseți, Bogata, Frumușani. Numele așezămintelor diferă: Betel, Betania, Filadelfia. Sărăcia, până la urmă, nu e o pedeapsă, ci o stare de spirit care poate înnobila omul. Cu o educație de cele mai multe ori precară, fără acces la informație, în mijlocul lor realizezi că până la urmă nu e nevoie, în viață, decât de un lucru extrem de simplu: nu neapărat de credință, ci de speranță, între cele două termene deosebirile fiind evidente. Speranța că va fi mai bine. Cândva. Curând. Se adună duminică după-amiaza, după ora 18:00. Se cântă, se aplaudă, copiii pot mânca înghețată sau orice altceva, în timpul predicii, nu există nici un fel de constrângere, în mijlocul unei scenete jucate de câțiva adolescenți, unul dintre ei îl interpretează pe Isus batjocorit. Isus are adidași. N-are, în schimb, șosete. La Stancea, spre asfințit, în ziua de odihnă, Dumnezeu zâmbește cu gura până la urechi.

Se declară închinători în Duh și în Adevăr. Afirmă că se diferențiază de creștinii ortodocși prin faptul că ei chiar cred în semnul crucii, nu îl fac numai de complezență. Asta numai în câteva cuvinte. Dumnezeu judecă din interior spre exterior. Banu Daniel, pastorul, e convins de acest fapt. Și în fond așa și trebuie să fie. Pănă la urmă, toți oamenii sunt frumoși. Toți oamenii sunt buni. Asta dacă vrei să vezi dincolo de aparențe.

Denumirea exactă a cultului este Biserica lui Dumnezeu Apostolică. Bazele acestuia au fost puse tot de un pastor american, Charles Fox Parham. Penticostalii cred că Biblia este singura normă în viaţa de credinţă. Consideră că Isus este un mântuitor personal. Nu se acceptă divorțul decât în cazuri de adulter dovedit. Avortul este interzis. Ca și credincioșii advenți, penticostalii serbează ca zi de odihnă ziua a șaptea, cea de duminică. Dacă Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea se întreține prin practicarea zeciuielii, adică cedarea a zece la sută din veniturile adeptului, penticostalii practică donația. În acest mod, la Stancea s-au ridicat, în ultimii ani, 17 case. Banii au ajuns din donații făcute de penticostalii din Norvegia. E drept, peste iarnă, din cauza gerului, unii au găzduit porcul în sufragerie.

În ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc. Deodată, a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic și a umplut toată casa unde ședeau ei. Niște limbi ca de foc au fost văzute împărțindu-se printre ei și s-au așezat câte una pe fiecare din ei. Și toți s-au umplut de Duh Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, dupa cum le dădea Duhul să vorbească. Și se aflau atunci în Ierusalim iudei, oameni cucernici din toate neamurile care sunt sub cer. Când s-a auzit sunetul acela, mulțimea s-a adunat și a rămas încremenită; pentru că fiecare îi auzea vorbind în limba lui.

Penticostalii cred în darul limbilor. Prin aceasta se înţelege vorbirea supranaturală prin care adeptul pocăit, botezat, înzestrat cu acest dar, vorbeste într-o limbă pe care nu o cunoaşte. În termeni clinici, afecțiuea se numește jargonafazie. S-au inspirat din Faptele Apostolilor, din evenimentul petrecut chiar în ziua de Rusalii. În România, Măicuța Cosmică e deja vedetă. În buletin o cheamă Creț Onorica.

Rămânem uluiți de modul în care se derulează slujba. Nu sunt icoane. Nu sunt lumânări. E o cruce de lemn pe peretele din față, care nu e îndreptat spre Răsărit. Ne dăm seama că e cam la nord. Crucea nu are nimic înfricoșător în ea, nu amintește de nici un fel de pedeapsă, de nici un fel de patimi. Crucificarea era forma cea mai degradantă de aplicare a unei pedepse capitale. Era și cea mai dureroasă. Romanii au importat-o de la fenicieni. Așa erau uciși sclavii. Tâlharii. Și criminalii.

Se cântă cu o imensă bucurie. Cu intensitate. Se dansează. Trăiască Domnul! Te-aude cerul când spui da!

Puterea ce o ai să schimbe inimi,
S-aducă oameni pe cărări divine,
Iubirea ce-ai avut-o la Calvar
Să mori, o, Doamne, pentru mine…

Nu există nici un fel de încrâncenare. E un spectacol în toată regula. Isus e prezent în cei care îl venerează.

Te-aude cerul când spui da,
Vino acum nu amâna
Şi vei fi un om iertat, un om binecuvântat,
Vino acum să fii salvat.

Chemarea se aude peste sat. Se aude din niște boxe imense. Costul de catalog al acestora e de 7.000 de euro.

Ascultă, Doamne, strigătele mele,
Şi ia aminte la rugăciunea mea,
Mi-e inima mâhnită de durere,
Te rog, ascultă rugăciunea mea!

Du-mă, du-mă pe stânca ce n-o pot ajunge,
E prea, e prea înaltă ca s-o pot urca,
Întinde-Ţi braţul, ridică-mă din valuri,
Şi valul nu mă poate îneca.

Atmosfera e electrică. Presupunând că Divinitatea e surdă, poate simți vibrațiile subwooferului. Spunem noi că și atât e mai mult decât suficient. Nu mai sunt săraci și bogați, țigani sau români, proști sau deștepți. Brusc, devin oameni înainte de toate. Iar oamenii, când cântă, nu devin altfel decât frumoși și buni. Extrem de frumoși și extrem de buni.

E un grup de 30 de persoane. E așa-numitul nucleu. Se adună după-amiaza, în ziua de joi a săptămânii. La ora 19:00. Mai au o întrunire duminica. Se declară slujitori ai lui Dumnezeu, cel din Vechiul Testament, numit Iehova. Scurt, înțelegem că Isus nu trebuie confundat cu Divinitatea, câtă vreme el nu este Dumnezeu, ci fiul acestuia. Tată, în mâinile Tale Îmi încredinţez duhul! Cultul a fost fondat ca o mișcare studențească care avea ca scop studiul Bibliei. E tot de sorginte americană. Cultul Martorii lui Iehova are ca localitate de inițiere orașul Allegheny, din statul Pennsylvania. A fost fondat tot la sfârșitul secolului XIX. La Călărași, de câțiva ani, adepții, foarte puțini, se adună într-o clădire situată în centrul municipiului, pe strada Grivița. Se numește Sala Regatului a Martorilor lui Iehova. Nu există șefi, pastori, predicatori, toți sunt egali și se declară frați sau surori, după caz. Nu există semnul crucii. Sunt organizați în congregații unde există bărbați denumiți Martori care au responsabilități mai mari decât ceilalți. Ca formă de conducere, există Corpul de Guvernare, de fapt un grup de bărbați, sediul acestuia fiind în Brooklyn, New York.

Alexandru Axente ne oferă câteva amânunte: nu se strâng bani, se fac doar donații, care rămân anonime. E forma prin care cultul își asigură cheltuielile de funcționare și de organizare. Sunt cunoscuți drept distribuitori de reviste cu caracter religios. Turnul de Veghe este una dintre ele. O alta se numește Treziți-vă! Martorii lui Ievoha cred că distrugerea lumii e iminentă, întregul sistem social actual fiind înlocuit cu Regatul lui Dumnezeu, unde Isus va fi rege. Împărăția acestuia, ca și în cazul adventiștilor, va fi tot de 1000 de ani. Vor fi aleși să locuiască aici un număr de 144.000 de oameni. Atât și nimic mai mult. La ora actuală, orașul Tokio, din Japonia, are 37.730.064 locuitori. În Chongqing, China, sunt 31.442.300. În iulie 2015, populația globului era de 7,3 miliarde. Din acest unghi, vedem că Dumnezeu face o extrem de multă risipă de oameni, câtă vreme foarte puțini vor fi înviați și aleși să locuiască la el în regat. În plus, prima profeție a Martorilor lui Iehova, referitoare la distrugerea lumii, este datată 1914. Știm când va avea loc următoarea. Curând! Semnele sunt din ce în ce mai clare.

Cei care nu vor fi aleși de Dumnezeu să facă parte din Regat, mai precis păcătoșii, nu vor ajunge în Iad. Nu vor suferi cazne. Vor dispărea pur și simplu. Vor înceta să mai existe. Delete. Fișier empty. Shut down.

Când vestim cu zel Regatul
Și al tău nume preasfânt,
Ne lovim de persecuții
Căci mulți neag-al tău Cuvânt!
Dar noi nu ne-nfricoșăm,
Ci fermi, integri vrem să fim.
De aceea, mult ne dorim, Iah,
Al tău spirit sfânt să primim!

Mult curaj, multă credință,
Tată, dă-ne, te rugăm!
Dă-ne și înțelepciune
Ca Regatul s-anunțăm!
Știm că spre-a ta zi ne-ndreptăm,
E aproape! Și-o așteptăm!
Dă-ne forță să-ți fim Martori,
Iah, te rugăm!

Iehova este Dumnezeul Atotputernic, Creatorul, cel fără început și sfârșit, Isus este fiul său unic născut, prima creație a lui Dumnezeu alături de care a creat celelalte lucruri și că Spiritul Sfânt este forța activă a lui Dumnezeu. Deci nu există trinitate. Adepții nu sărbătoresc zile onomastice, de naștere. Nu sărbătoresc Paștele. Refuză serviciul militar. Refuză transfuziile sanguine. Un binevoitor, care spune că ne mai așteaptă și cu altă ocazie, ne face tabloul ritualic al înmormântării. Se ține o cuvântare în Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, apoi o alta la locul unde urmează să fie efectuată înmormântarea. Locul este marcat cu o piatră, de cele mai multe ori în formă de semicerc la capăt. Se trece numele celui decedat. Atât. Rămâne acolo până când lumea va fi distrusă, dar nu de Armaghedon, ci de ceilalți oameni. Deocamdată, pe 19 aprilie 2017 este preconizat un potențial nou sfârșit al lumii. Dar nu din cauza oamenilor. De vină ar urma să fie asteroidul 2014 JO25. Are un diametru maxim estimat la 1,4 kilometri. Va trece pe lângă noi. Aproape. Destul de aproape. Cam pe la 1.766.400 de kilometri. Asta înseamnă ceva mai bine de două ori decât dinstanța dintre Terra și Callisto, unul dintre cei patru sateliți gelileeni ai lui Jupiter.

În fugă, observăm modul de derulare. Atmosfera e una apăsătoare. Se intonează un imn. Se dezbat învățăturile biblice. Nu se aude nici musca. Totul într-o formă extrem de elitistă. Ni se pare falsă. Privim în jur, ne facem cruce cu limba: Eli, Eli, lama sabactani?!

Își spune Biserica Creștină După Evanghelie. Adepții acesteia sunt considerați creștini fundamentaliști. Modul de apariție al cultului este incert, dar are ca dată de inițiere anul 1890. George Muller, mort în 1898, este considerat o personalitate a acestei mișcări religioase. A fondat un orfelinat în Bristol, South West England. Statul român a cuprins acest cult la grămadă, numindu-l neoprotestant. Adepții se declară mărturisitori ai dragostei de oameni a lui Dumnezeu Tatăl, manifestată prin jertfa de la Golgota a Domnului Isus Hristos. În Călărași, activează pe strada Grivița, nr. 52. Spațiul este proprietate privată a soției pastorului. Iar soția pastorului pare extrem de înțepată. Ni se spune că pastorul se numește George Murray. E român, a fost în Statele Unite ale Americii, apoi a revenit în țară. Asta în urmă cu 26 de ani. Spune că lucrarea principală a lui este aceea de a învăța oamenii să spună cuvântul lui Dumnezeu. Dacă omul nu știe să citește, trebuie să învață să citim. A uitat limba română. Dacă n-are muncă, să ajute să găsești muncă, am învățat băieții tâmplărie, am învățat construcții, am făcut firmă de construcții pentru servici.

Sunt 24 de copii, toți țigani, cu vârste cuprinse între 3 și 14 ani, 7 tineri, 3 femei, 5 bărbați, pastorul și soția. Până să intre în sala unde are loc adunarea religioasă, care se derulează duminica, începând cu ora 9:00 dimineața, copiii se duc mai întâi într-o bucutărioară. Primesc câte o ceașcă de suc. Sau de ceai. Sunt veniți din satul Roseți, din capătul vestic, unde și acolo sărăcia îmbracă forme apocaliptice. Sunt suiți într-un microbuz, înghesuiți și aduși la oraș, să asculte cuvântul lui Dumnezeu. Azi, de Duminica Floriilor, ascultă cum un tânăr citește din Biblie partea în care Isus intră în Ierusalim.

Când s-au apropiat de Ierusalim, și au fost lângă Betfaghe și Betania, înspre muntele Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi, și le-a zis: Duceți-vă în satul dinaintea voastră: îndată ce veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat încă nici un om; dezlegați-l și aduceți-Mi-l.Dacă vă va întreba cineva: Pentru ce faceți lucrul acesta? să răspundeți: Domnul are trebuință de el. Și îndată îl va trimite înapoi aici. Ucenicii s-au dus, au găsit măgărușul legat afară lângă o ușă, la cotitura drumului, și l-au dezlegat. Unii din cei ce stăteau acolo, le-au zis: Ce faceți? De ce dezlegați măgărușul acesta? Ei au răspuns cum le poruncise Isus. Și i-au lăsat să plece. Au adus măgărușul la Isus, și-au aruncat hainele pe el, și Isus a încălecat pe el. Mulți oameni își așterneau hainele pe drum, iar alții presărau ramuri, pe care le tăiaseră de pe câmp. Cei ce mergeau înainte și cei ce veneau după Isus, strigau: Osana! Binecuvântat este cel ce vine în Numele domnului!

Se adună împrejurul unei mese. Masa e acoperită cu un material plastic care imită o broderie. Într-o farfurie, e o turtă nedospită. Azimă. Sunt și câteva lalele, într-o vază. În rest, încăperea e austeră. Extrem de austeră. Nu sunt cruci. Nu sunt nici alte însemne. Pastorul pare trezit dintr-un somn greu. Forul de conducere se numește Sfatul de Frați. Unul dintre aceștia ne explică: căsătoriile se derulează în interiorul cultului, banii de întreținere vin din practicarea zeciuielii. A fost botezat în Borcea. În rest, există un aer de amatorism greu de alungat. Un copil de nici 3 ani ține în mână două tobe. Bongosuri. Un alt bătrân molfăie. Ne uităm după Dumnezeu și nu-l găsim. S-a deghizat într-un șmecheraș care umbă după copiii săraci și care nu au reușit să învețe prea bine alfabetul.

Rememorăm discuția purtată la capătul satului, la Stancea, cu pastorul Banu Daniel:
– Și când vine sfârșitul lumii?
– Curând!
– Da-da! Ascultați aici: sfârșitul lumii, de fapt, a avut loc.
– Cum așa?
– Simplu, noi suntem deja în Rai, altfel nu mai vedeam magnolii înflorite.

Omul are nevoie de o entitate supranaturală la care să-și raporteze faptele. Are nevoie de cineva care să consemneze că a fost bun, din când în când. Dumnezeu, în fond, nu e decât un contabil. E un întocmitor de bilanțuri. Nevoia omului de a se raporta la o entitate care are capacitatea de a discerne binele de rău este speculată, de cele mai multe ori, într-un mod extrem de pământean. Religia, din păcate, în multe cazuri este o simplă afacere, un negoț cu necesitatea omului simplu de a avea speranță. În viață veșnică. Într-un loc mai bun. Unii l-au botezat Rai. Într-un trai în care foamea să nu fie atât de prezentă. Partea bună e că speranța e prezentă mai ales în zonele în care oamenii nu au mai nimic. Decât partea lor de timp. Partea lor de viață. Și suflet.

La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.
Acesta era întru început la Dumnezeu.
Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut.
Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor.
Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o.

Un comentariu

  1. In anul 1985,am gasit cativa meseriasi in aplicat faianta si gresia,din Al. Odobescu . Veneau seara dupa ce ieseau de la serviciu.Mai castiga omul un ban in plus.Nu stiam ca sunt adventisti.In prima zi, le-am oferit mancare la cina si ceva bautura spirtoasa . S-au uitat unul la celalalt ,si unul, care era seful lor, m-a refuzat politicos,spunand ca au mancat.Erau patru lucratori. doi in bucatarie ,doi in baie,ca treaba sa mearga repede.Mi-a promis ca joi si vineri va fi gata lucrarea.Spre deosebire de alti lucratori pe care i-am avut la renovarea apartamentului ,acestia ,au fost cei mai corecti la pretul cerut pe mana de lucru si ca meseriasi.Citind acest articol mi-am adus aminte de o intamplare petrecuta vineri ,cand trebuia sa predea lucrarea.Unul dintre ei, era mai tinerel,lucra in baie. Si pe ce punea mana strica toata treaba. A spart cateva placi,apoi s-a spart becul, au ramas pe intuneric,nu mai reusea sa termine de aplicat faianta .Cei din bucatarie erau gata. Aveau de prins autobuzul de 12 noaptea care circula pe vremea aceea.L-a luat la intrebari seful lui, ce pacate a facut in acea zi de nu-i merge deloc bine.S-a asezat in genunchi si a marturisit ca a baut din sticla cu tuica.Nu stiu ce canon i-o fi dat,dar au trecut toti patru, in baie, si asa au terminat lucrarea cu putin inainte de ora 12. Nu stiu daca au ajuns acasa in acea seara ,cert este faptul ca sunt oameni de nadejde ,pe care eu ii respect.Sunt 32 de ani si lucrarea lor este perfecta. Nu religia ne-a facut oameni …ci credinta in Divinitate,in ceva care este deasupra tuturor si in toate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Apocalipse minore: Sfârșitul lumii, de fapt, a avut loc! / Video

de Marin BADEA